39,259 matches
-
trebuit să le facă față. De curînd, am citit în Steaua nr. 3, un excepțional eseu al d-lui Virgil Nemoianu (tradus de d-na Carmen Bujdei), intitulat Iubirea și ura față de formalismul estetic, în care problema cu pricina este discutată într-un cadru mult mai larg și cu un accent în plus pe cauzele și pe rădăcinile fenomenului. în esență, este vorba de refuzul sistematic al esteticului, prin care eu, ca și alții, înțeleg "forma frumoasă", de către teoreticienii adepți ai
Estetismul, inamicul public numărul unu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15929_a_17254]
-
care începe filmul, stau lîngă Ovidiu. Ca al patrulea personaj din dubiță. Eu spun povestea lui Ovidiu. Singurele mele contacte cu mafia sau cu lumea asta a business-ului necurat, le am numai prin Ovidiu, numai intermediate de el: cînd discută cu Ivanov la început, cînd livrează geanta lui Doncea, cînd intersectează Jeep-ul ș.a.m.d. Altfel, eu nu sînt niciodată în Jeep, nu sînt niciodată la Doncea fără Ovidiu, nu sînt niciodată cu Ivanov fără Ovidiu. Cine i-a
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
-mi suna deloc obișnuit, nu suna a critică de film. I-a spus unui coleg al meu, care-și prezentase filmul de an, zice: -"Îmi pare rău, dar tu nu-ți iubești personajele." De fapt, asta e în tot ce discutăm. Și nu e vorba numai de a-ți iubi, tu, ca autor, personajele care sînt ale tale, pur și simplu. E vorba, scurt, de iubire. Un cuvînt cam uitat pe aceste tărîmuri ale urii, atîta timp exersată cu impuls de
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
Nu, că vreau să vînd și mezeluri!" Ăsta e idealul lui: să vîndă mezeluri. Deci, omul ăsta, îl vezi că se duce, îl vezi prin ce trece și tu, în final, după ce ai văzut filmul, spui că "sînt înjurături"?! Nu discut acum de cinema și de nu știu ce "DOGMĂ" despre care să zicem că nu ai auzit - nu contează. În loc să te înduioșeze, să te cuprindă mila pentru omul ăsta care ai putea fi tu, care ar putea fi fratele tău.... Omului i
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
de l'esthétique ar fi un titlu potrivit, în manieră franceză, pentru paginile polemice profunde și sclipitoare ale eseului d-lui Nemoianu. Atacat de la stînga, ca și de la dreapta, dacă privim problema politic, dinspre științe, umane ori pozitive, dacă o discutăm epistemologic, învinuit a fi fascist, conservator, extremist, antipopular etc., formalismul a pierdut, cu începere de prin deceniile inaugurale ale secolului XX, toate bătăliile. Dl Nemoianu crede, în pofida unei defensive permanente, că formalismul ar putea cîștiga războiul. Fără a vedea în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
și o casetă audio a uneia dintre ședințele lor, în războiul pe care îl duc unii împotriva altora. Două ziare au publicat conținutul casetei: JURNALUL NAȚIONAL și ADEVĂRUL. Este vorba de ședința Biroului Național de Conducere în care s-a discutat demisia lui Andrei Marga. Stengorama apărută în ziare e un document al disoluției unui partid, indiferent care dintre tabere ar cîștiga partida. Această stenogramă dezvăluie că de fapt țărăniștii de azi au compromis ideea țărănismului, după ce Corneliu Coposu a dispărut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15974_a_17299]
-
și eu timiditățile mele, au avut și ei reacțiile lor. Au fost unii cu care am comunicat imediat, la urma urmei, măcar din politețe au acceptat întîlnirea. După aceea, probabil că și-au dat seama că se poate într-adevăr discuta cu mine și dialogurile au decurs așa cum au fost înregistrate, foarte fidel, în carte. I-am întîlnit te miri unde pe acești autori: pe unii la Universitatea din Geneva, pe alții într-un hol de hotel, cum s-a întîmplat
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
mîna a doua"). De atîta supărare pe homosexuali și oportuniști, poeta vine cu argumente domestice, relatîndu-ne cum ar prefera ea să-și snopească acasă copilul în loc să-l bîrfească prin vecini. Mă rog, gusturile, mai cu seamă, pe caniculă, nu se discută. * "E căldură mare, lumea e mai puțin atentă, mulți au plecat deja în concediu, ce mai contează o semnătură, acolo?", scrie Ioan Groșan în Conspirația mediocrilor din ZIUA de pe 14 iulie referitor la cele rele puse la cale de Sergiu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16007_a_17332]
-
și, dintr-o trăsură de condei, sugrumă și acest firav canal de comunicare spirituală dintre România și Europa spre care, chipurile, ne îndreptăm! Aș înțelege dacă la mijloc ar fi vorba de sume fabuloase. Dar, așa cum am scris și altădată, discutăm despre sume meschine de câteva sute de dolari. Comparați această realitate contabilă cu suprarealismul contabilicesc numit Sidex, Roman S.A., Combinatul Reșița și obțineți formula existențială a unei țări care se autosabotează cu o plăcere demonică. Ultim mohican al unei strălucite
Iarna venețiană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16010_a_17335]
-
filmului. În realitate, nu sînt sigur ce număr poartă pe tricou acest personaj nevăzut, dar vizualizat într-un fel, reprezentîndu-l pe autor. Ceea ce nu înseamnă că el, autorul, nu se investește și în personajele vizibile. Chiar de la nivelul scenariului, cînd discutam cu Răzvan, ne-am zis așa: noi spunem povestea lui Ovidiu, personaj cu care ne identificăm mai mult sau mai puțin. Pentru că Ovidiu e un individ care într-o oarecare măsură a eșuat, într-o oarecare măsură caută să se
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
ei și absența pauzelor: "E simplu: inventezi un mare-meci-mare, faci ceva reclamă pe televizor" (Gazeta Sporturilor, arhiva Internet; majoritatea citatelor următoare provin din același tip de surse, lipsind de aceea indicațiile de număr și pagină). în comparație cu formula pe care o discutăm, una care ilustrează un tip mai "normal" de repetiție se găsește în: "Mare, mare meci de fotbal la Alba Iulia" (Unirea 2001). Oricum, citatele actuale folosesc mai ales structura cu substantivul bal - "Balul bobocilor La Disco Extaz MARE BAL MARE
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]
-
Pentru că atît statistic, cît și în numele ei cele mai răsunătoare, avangarda datorează mult scriitorilor de etnie evreiască. Cartea lui Ovid S. Crohmălniceanu se deschide cu o amplă prefață semnată de editor, Geo Șerban. Deși tonul e puțin cam patetic, prefațatorul discută aspecte interesante ale biografiei criticului recent dispărut și atinge probleme nu tocmai comode, pledînd pentru o necesară și nuanțată punere în context, pe care o și realizează în cîteva cazuri. Tot din prefață aflăm și povestea manuscrisului care a stat
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
cu valențe generalizante, extraliterare nu-și mai găsește locul decît la editura Universității, eventual, pentru uzul studenților. Ambii autori practică o critică extrem de aplicată ' textul este sfînt, cam așa ne învață critica tradițională și atunci îl analizăm amănunțit fără să discutăm prea mult valabilitatea lui, rezistența lui. Ca să nu mai vorbim că nici un autor mare nu mai suportă o astfel de analiză ca la școală. Nu mai e de ajuns să observi rafinamentul scriiturii, narațiunea complexă etc. Geo Vasile ordonează scriitorii
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
periplului prin raftul ascuns al criticii contemporane. Cei doi reprezintă o clasă consistentă de critici, prozatori, poeți, care umplu, parcă din obligație, sute de pagini din sutele de reviste culturale fără cititori. Analiza de mai sus poate părea tendențioasă pentru că discută un fenomen alegînd două exemple poate nu tocmai potrivite. Însă acel 'cititor leneș' contemporan (fără aplecare spre lectură dificilă), de care pomenea la un moment dat Geo Vasile, poate binevoi într-o bună zi să citească o carte de critică
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
terestru al preotului Ioan, nu au în vedere numai neamuri asiatice și nu sînt opera exclusiv a cuceritorilor (și Neculce povestește despre 'chitai"); în privința relatărilor în paralel, din unghiul cuceritorului și din cel al cuceritului, există cazuri celebre în afara spațiului discutat de Said (1204, cucerirea Constantinopolului de către cruciați- cronica lui Nicetas Choniates e un minunat document despre ciocnirea a două civilizații creștine, mergînd în paralel cu cea scrisă de participanți latini la mărețul jaf). Cercetătorul american (de origine palestiniană) renunță însă
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
-ului, cetate mică, numărând nu mai mult de o sută de mii de locuitori. Aristotel nu urmărește însă o formă de stat ideală, utopică, ci caută una perfectibilă. În Cartea a VII-a și a VIII-a a Politicii e discutat tipul preferabil de constituție, după cercetarea constituțiilor statelor existente. Principalele tipuri de constituții corecte sunt în concepția lui Aristotel regalitatea, aristocrația și regimul constituțional. Ele au însă adesea parte de deviații în rău: tirania, oligarhia și democrația (o formă de
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
o nomenclatură culturală, anexă a celei propriu-zise. Funcționa o zonă "superioară", populată cu personalități "uriașe" și doldora de probleme "vaste", firește cu o coloratură politică, dependente de interesele momentane ale autorităților despotice, care bloca orice controversă, orice rezevă: "Cum puteam discuta eu ceva cu Eugen Barbu, mărturisește dl Alexandru George, care declanșase o campanie de desființare împotriva mea la una din primele mele cărți, mergînd pînă la a se duce la N. Ceaușescu în dorința sa partinică de a înlătura un
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
duce la N. Ceaușescu în dorința sa partinică de a înlătura un dușman periculos, dar care și-a întrerupt serialul din Săptămîna, adică referințele denunțătoare la adresa mea, afirmînd cu cinism că eu "nu-i răspund" și că nu se poate discuta cu mine? Ce putea replica un proaspăt debutant împotriva nu unor preopinenți, ci unor oameni "cu poziții" ca autorul Gropii, ca Vasile Nicolescu, Dan Hăulică, Al. Piru care mă demascaseră, sau Marin Preda care mă dezavuase public? Sînt convins că
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
cu care avea de-a face. Nici azi nu mi-e cine știe ce simpatic poetul oltean, dar măcar asta nu i-o mai pot pune-n cîrcă. Să recomanzi și alți autori români? Dar, în primul rînd, nu ajungi niciodată să discuți cu un editor în străinătate. Cu toate cărțile care mi s-au tradus pînă acum, n-am ajuns niciodată să sui treptele unei edituri străine! Nu m-a-ntrebat nimeni nici măcar despre mine, darmite despre alții. Autorii români depind în întregime de
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
ai spune că te desparți de nevasta cam șleampătă promițându-i că te întorci la ea după ce dai o raită pe la sala de fitness și-o să-ți comanzi niște costume noi la Paris. Motivațiile țin de-un evident egoism - nu discut cât de motivat - al cetățenilor care simt că dau statului prea mult și primesc de la el prea puțin. Telefonul băimăreanului indignat că trebuie să plătească biruri de care să profite mai leneșul din Galați conține întreaga filozofie a "provincializării". Totodată
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
o blasfemie să-ți permiți ton echilibrat în chestiuni atît de grave. Ce păreau să omită mulți comentatori de atunci, era faptul că lucruri atît de simple vorbeau despre evenimente petrecute cu peste 50 de ani în urmă, făceau istorie, discutau perioada interbelică. Un astfel de bun-simț al distanței propune retrospectiv Iordan Chimet. Domnia sa recunoaște importanța istoriei orale dar, în același timp, propune identificarea corectă a istoricității faptelor. Jurnalul a venit pe un fundal nepotrivit. Acela al setei de "document", din
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
emisiunile de duminică dimineața ale lui Cristian Tabără. De fapt, cînd scriu această recenzie, cea de-a doua emisiune e doar anunțată, nu și difuzată, dar prima dintre ele mi-a atras atenția prin faptul că invitații lui Cristian Tabără discutau, amical, despre firea românilor, folosind doar clișee. Ciudat e faptul că volumul în discuție își propunea tocmai contrariul: inventarierea unor clișee de receptare din însemnările călătorilor străini în Țările Române, între secolele al XVI-lea și al XVIII-lea, analiza
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
Grete Tartler Din nou la București Mi-am regăsit prietenii. Lumea n-are grija zilei, discută viitorul Europei. Am sosit la timp să-i combat pe scepticii contaminați de Caragiale (asta să fie grija noastră, viitorul Europei, bine că ne-am găsit și noi să ne dăm "cu părerea" etc.). Nu pot să nu deschid o
Actualitatea by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15647_a_16972]
-
intenție, inițiativele (controversate) care au urmărit sincronizarea didacticii românești cu aceea occidentală, toate acestea n-au fost emanațiile impersonale ale vreunei voințe supraumane. Și n-au fost nici decizii eminamente politice. Un grup de oameni le-a gândit, le-a discutat și le-a propus, asigurând astfel o coerență la nivel conceptual între componentele sistemului de învățământ. Consiliul Național pentru Curriculum funcționează din 1995 și reprezintă, sub diversele schimbări politice de la conducerea Ministerului Educației și Cercetării, un nucleu nepolitic de profesioniști
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
studiu de impact al reformei. Un studiu elaborat după toate exigențele statistice și sociologice, care a chestionat stări de fapt din școlile românești și a analizat rezultatele reformei curriculare în învățământul obligatoriu. Raportul acestui studiu a fost făcut public și discutat la Forumul Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în curriculumul învățământului obligatoriu, Sinaia, 22-24 noiembrie 2001. * S-au adunat cu acest prilej reprezentanți ai inspectoratelor școlare din toată țara, funcționari ai MEC, cercetători ai Institutului de Științe ale Educației, membrii
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]