1,507 matches
-
să fie în port la începutul lunii iunie. Contingentul român având circa 2.500 de militari, restul celor 600 de locuri au revenit printr-o complicitate tacită cu decidenții francezi, prizonierilor supuși români adunați din lagărele din Primorie sau aflați dislocați în zonă. Aceștia au fost îmbrăcați în haine militare românești, au fost trecuți în evidență ca voluntari „întorși din detașare” și au fost destinați îmbarcării în calitate de „trupă română” pe al doilea vas. Mai devreme decât fusese estimat, în luna mai
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
a fost o unitate de nivel tactic care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de "Regimentul Cantemir No. 12". Regimentul a făcut parte din organica Brigăzii 12 Infanterie, fiind dislocat la pace în garnizoana Bârlad. La intrarea în război, Regimentul 12 Infanterie a fost comandat de locotenent-colonelul Dumitru Harahaș. Regimentul 12 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28
Regimentul 12 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336093_a_337422]
-
fost o unitate de nivel tactic care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de "Regimentul Mihai Viteazul No. 6". Regimentul a făcut parte din organică Brigăzii 8 Infanterie, fiind dislocat la pace în garnizoana București. La intrarea în război, Regimentul 6 Infanterie a fost comandat de locotenent-colonelul Mihail Dârvari. Regimentul 6 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28
Regimentul 6 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336092_a_337421]
-
fost o unitate de nivel tactic care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de "Regimentul IV Ilfov No. 21". Regimentul a făcut parte din organica Brigăzii 8 Infanterie, fiind dislocat la pace în garnizoana București. La intrarea în război, Regimentul 21 Infanterie a fost comandat de colonelul Grigore Berindei. Regimentul 21 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28
Regimentul 21 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336095_a_337424]
-
a fost o unitate de nivel tactic care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de "Regimentul Tulcea No. 33". Regimentul a făcut parte din organica Brigăzii 20 Infanterie, fiind dislocat la pace în garnizoana Tulcea. La intrarea în război, Regimentul 33 Infanterie a fost comandat de colonelul Atanase Mihăescu. Regimentul 33 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28
Regimentul 33 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336097_a_337426]
-
fost o unitate de nivel tactic care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de "Regimentul Petru Rareș No. 39". Regimentul a făcut parte din organica Brigăzii 19 Infanterie, fiind dislocat la pace în garnizoana Cernavodă. La intrarea în război, Regimentul 39 Infanterie a fost comandat de colonelul Marin E. Ionescu. Regimentul 39 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916
Regimentul 39 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336098_a_337427]
-
a fost o unitate de nivel tactic care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de "Regimentul Războieni No. 15". Regimentul a făcut parte din organica Brigăzii 13 Infanterie, fiind dislocat la pace în garnizoana Piatra Neamț. Regimentul a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, atât între 14/27 august 1916 - și prima sa demobilizare din 28 mai/10 iunie 1918 cât și în perioada de desfășurare
Regimentul 15 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336094_a_337423]
-
a fost o unitate de nivel tactic care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de "Regimentul Bacău No. 27". Regimentul a făcut parte din organica Brigăzii 13 Infanterie, fiind dislocat la pace în garnizoana Bacău. La intrarea în război, Regimentul 27 Infanterie a fost comandat de locotenent-colonelul Gabriel Niculescu. Regimentul 27 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28
Regimentul 27 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336096_a_337425]
-
august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de Brigada 9 Infanterie din armata permanentă. Din compunerea brigăzii făceau parte Regimentul 7 Infanterie și Regimentul 32 Infanterie. Brigada a făcut parte din organica Divizia 5 Infanterie, fiind dislocată la pace în garnizoana Ploiești. La intrarea în război, Brigada 9 Infanterie a fost comandată de colonelul Dumitru Popovici. Brigada 9 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28
Brigada 9 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336321_a_337650]
-
august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de Brigada 14 Infanterie din armata permanentă. Din compunerea brigăzii făceau parte Regimentul 14 Infanterie și Regimentul 16 Infanterie. Brigada a făcut parte din organica Divizia 7 Infanterie, fiind dislocată la pace în garnizoana Fălticeni. La intrarea în război, Brigada 14 Infanterie a fost comandată de colonelul Octav Boian. Brigada 14 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28
Brigada 14 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336322_a_337651]
-
august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de Brigada 4 Infanterie din armata permanentă. Din compunerea brigăzii făceau parte Regimentul 3 Infanterie și Regimentul 19 Infanterie. Brigada a făcut parte din organica Divizia 2 Infanterie, fiind dislocată la pace în garnizoana Slatina. La intrarea în război, Brigada 4 Infanterie a fost comandată de colonelul Ilie Antonescu. Brigada 4 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28
Brigada 4 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336320_a_337649]
-
august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de Brigada 20 Infanterie din armata permanentă. Din compunerea brigăzii făceau parte Regimentul 33 Infanterie și Regimentul 38 Infanterie. Brigada a făcut parte din organica Divizia 10 Infanterie, fiind dislocată la pace în garnizoana Tulcea. La intrarea în război, Brigada 20 Infanterie a fost comandată de colonelul Petre Popovăț. Brigada 20 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28
Brigada 20 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336323_a_337652]
-
și Huedin. O nouă armată ungară a început să se constituie pe resturile celei vechi. Debreținul, Oradea și Békéscsaba au devenit centre de concentrare ale trupelor. Pentru a preveni orice altă nouă înaintare a soldaților români pe teren, maghiarii au dislocat în zona Ciucea încă de la bun început, 5.000 de soldați. De-a lungul liniei de demarcație, incidentele în care au fost implicate trupele maghiare s-a ținut lanț. Deși Comandamentul Armatei Române a încercat repetat să trateze cu comandamentul
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
data de 16 aprilie 1919. După ce în noaptea de 15 spre 16 aprilie trupele române au fost ținta unui atac militar ungar firav, în zori acestea au pornit la rândul lor o ofensivă viguroasă și au a atacat trupele ungare dislocate pe linia de demarcație, le-au înfrânt și a ocupat malurile Tisei. În plin război româno-ungar, la 13 iunie 1919 Conferința de Pace a stabilit granița consemnată ulterior de Tratatul de pace de la Trianon, dintre România și Ungaria.
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
de asemenea, a plătit o amendă de 30.000 de dolari. În August 2006, SEC a anunțat că a fost de acord să se stabilească legate de proces civil împotriva Stewart. În temeiul acordului, Stewart a fost de acord să dislocam $58,062 (inclusiv dobândă de pierderile ea a evitat), precum și o pedeapsă civilă de trei ori pierderea evitată, sau $137,019. De asemenea, ea a fost de acord să o interdicție de cinci ani din servește că un director, CEO
Martha Stewart () [Corola-website/Science/337113_a_338442]
-
aveau forța combativă mult diminuată, de exemplu Divizia 7 Infanterie mai avea doar 5 batalioane și 4100 militari, Divizia 12 Infanterie avea 7 batalioane și 2100 militari iar Brigada 2 Călărași avea 8 escadroane și 1050 militari. Forțelor Puterilor Centrale dislocate pe frontul român la începutul anului 1917 erau organizate în două mari gruări: "Grupul de armate „Mackensen”" - dispus pe frontul de sud de la Marea Neagră până la Irești și "Grupul de armate „Arhiducele Iosif”", dispus pe aliniamentul Carpaților Orientali. <br>"Grupul de
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
Forntului”" - organizația militară bolșevică de pe plan local, care între timp declanșase un puci pentru a prelua conducerea guberniei. Poziționate din timp, trupele bolșevice au forțat prin folosirea armamentului individual din dotare și a artileriei, depunerea armelor de către detașamentul de voluntari. Dislocate cu 1 până la 2 zile înainte dincolo de Prut, trupele române de sprijin formate din 5 batalioane (din care 4 destinate direct Chișinăului) au întâmpinat o rezistență militară rusă semnificativă, care a determinat fie retragerea lor prin luptă, fie căderea în
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
determinat fie retragerea lor prin luptă, fie căderea în prizonierat. După eșuarea puciului bolșevic din Chișinău, prizonierii supraviețuitori ai eșalonului de la Kiev au fost eliberați de forțele armate locale loiale guvernului moldovenesc. În scurtă vreme 4 divizii românești au fost dislocate în Basarabia și au forțat retragerea unităților militare bolșevice dincolo de Nistru. La sfârșitul anului 1917 exista o penurie de alimente pe teritoriul Moldovei Occidentale rămase înafara ocupației germane, într-un context în care în Basarabia se aflau importante stocuri de
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
Regimentul 2 Vânători a fost o unitate de nivel tactic, care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de Batalionul 2 Vânători din armată permanentă, dislocat la pace în garnizoana București. Regimentul a făcut parte din organică Divizia 3 Infanterie. La intrarea în război, regimentul a fost comandat de colonelul "Constantin Constantinescu". Regimentul 2 Vânători a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada
Regimentul 2 Vânători (1916-1918) () [Corola-website/Science/337211_a_338540]
-
Regimentul 5 Vânători a fost o unitate de nivel tactic, care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de Batalionul 5 Vânători din armata permanentă, dislocat la pace în garnizoana Craiova. Regimentul a făcut parte din organica Diviziei 2 Infanterie. La intrarea în război, regimentul a fost comandat de locotenent-colonelul "Traian Epure". Regimentul 5 Vânători a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada
Regimentul 5 Vânători (1916-1918) () [Corola-website/Science/337220_a_338549]
-
3 batalioane de voluntari alături de efective de grăniceri - constituind cu totul o forță de 4 batalioane, au primit ordin de a pătrunde pe căi pașnice în Basarabia evitând lupta cu unitățile bolșevice. Motivul ales a fost acela că unitățile sunt dislocate pentru a prelua de la Armata Rusă și a păzi diferite depozite de alimente și armament, scopul lor fiind însă acela de a întări forța voluntarilor ardeleni veniți de le Kiev pentru a fi puși la dispoziția guvernului basarabean și de
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
Deoarece numărul locurilor de evacuare a fost mai mare decât numărul soldaților Legiunii, Cădere a manevrat astfel încât restul de locuri să fie ocupat printr-o complicitate tacită cu decidenții francezi, de prizonieri români adunați din lagărele din Primorie sau aflați dislocați în zonă și destinați îmbarcării în calitate de „trupă română”. Evacuarea voluntarilor cu destinația Constanța s-a făcut pe 25 mai cu primul transport și pe 1 iunie cu al doilea. Un al treilea și ultim transport, a fost obținut de Comisie
Comisia Militară Română din Siberia () [Corola-website/Science/337401_a_338730]
-
aceea de comandant la Misiunii Militare Franceze. Pentru a se prezenta la post în Extremul Orient rus a tranzitat Statele Unite și Japonia, întârziind pe drum la Washington și Tokyo pentru a îndemna - fără succes însă, autoritățile japoneze și americane să disloce trupe spre vest pentru a veni în ajutorul cehoslovacilor, cu scopul creării unui alt front antigerman. La sosirea sa la Vladivostok la jumătatea lunii noiembrie 1918 însă, situația geopolitică era însă foarte diferită față de cea de la plecarea sa din Europa
Maurice Janin () [Corola-website/Science/337408_a_338737]
-
că prin reușita forțării Carpaților reușise să îndeplinească unul din obiectivele majore ale campaniei. La 1/14 noiembrie 1916 emite ordinul de luptă care stabilea acțiunile imediat următoare pentru consolidarea victoriei obținute și exploatarea succesului. Divizia 11 Infanterie bavarezăa fost dislocată la aripa stângă a dispozitivului Corpului LIV, cu misiunea de a înainta în direcția generală sud-est, spre Drăgășani, pentru a deschide drumul spre valea Oltului, căzând în spateleCorpului I Armată român, care lupta în Valea Oltului. Divizia 301 Infanterie rezervă
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
Astăzi, la sediul NATO din Bruxelles, delegația României, condusă de ministrul Apărării, Mircea Dușa, a obținut niște rezultate notabile. În acest context, Alianța Atlantică a hotărât - după ce decizia politică a fost luată la summit-ul din septembrie 2014, din Țara Galilor - să disloce un comandament de divizie al NATO la București și un comandament mai mic, special, la Kogălniceanu, în Constanța. Practic, România va avea, începând cu 2016, când comandamentul de la București va fi operațional 80%, iar din 2018, integral operațional, trupe permanente
Decizie strategică pentru România: Comandament NATO la București by Bogdan Chirieac () [Corola-website/Journalistic/104398_a_105690]