2,119 matches
-
la stipulațiile Regulamentului Organic: 1. Să se numească (depunerea lui Mihai Sturdza fiind lucru hotărât), din nou, domnii Țărilor Române, prin înțelegere între Rusia și Poartă, dar pe termen de șapte ani. 2. Să se înlocuiască Obșteștile Adunări prin niște Divanuri Obștești, alcătuite din boierii cei mai notabili și din câțiva membri ai clerului, numiți de domni. 3. Să se numească câte o comisie, alcătuită din boierii cei mai însemnați ai principatului respectiv, pentru a revizui unele din articolele Regulamentului. 4
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
legile Grecești zise Vasilicale, care erau copiate în cărțile lui Balsamon. Și din cărțile acestea prea largi au scos numai ceea ce este acum Legea Moldovei"239. Doar domnitorul avea dreptul să judece infracțiunile grave, asistat de boierii din Sfatul sau Divanul Domnesc. Acesta se întrunea de regulă săptămînal, de aceea temnițele și beciurile din curțile voievodale și boierești erau populate scurtă vreme de arestați. Doar în cazul deplasărilor domnilor în alte localități sau țări, judecata se amîna pînă la sosirea lor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pe săteni, cu excepția crimelor și răpirilor de fete. Și Petru Vodă, în 1448, a acordat altor mînăstiri jurisdicție ecumenică, pe baza unei tradiții mai vechi, de sorginte bizantină. Judecata monahală a fost, probabil, una eficientă, căci puține plîngeri veneau către Divan din regiunile administrate juridic de preoți, fapt ce i-a făcut pe domni să acorde tot mai multor mînăstiri dreptul de judecată. Credința religioasă a influențat foarte mult sistemul juridic medieval. În Săptămîna Mare și în ajunul Crăciunului erau eliberați
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
costumul său francez. Aparținând și el înaltei aristocrații române, se cerea să imite moda europeană și deoarece casa sa era frecventată și de generali ruși, și-a aranjat-o cu mobile moderne, căci portul european nu prea se potrivea cu divanele turcești late, pe cari oamenii să așterneau fără papuci. Vizitându-l odată după această metamorfoză, de abea mi am putut reține râsul intrând în odaia lui, unde am văzut vreo zece boieri fumând din niște ciubucuri lungi, însă șezând fiecare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
din Tezaurul Arhivistic Vasluian, privitoare la relațiile sociale ale satului Stâncășeni în prima jumătate a secolului 19: 31 martie 1840 relevă o scrisoare a lui Ioniță Oatu, postelnicel din satul Stâncășeni, vechil al răzeșilor de pe moșia Stâncășeni, prin care comunică Divanului Apelativ al Țării de Jos că din pricina pentru moșia Băncești, n-a putut veni la proces fiind bolnav (din Tezaurul Arhivistic Vasluian, p.212); 22 iunie 1841 se referă la o scrisoare prin care Iancu Ralet împuternicește pe Ioniță Oatu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
cu o întrebare, cu o curiozitate despre noi înșine, uneori cu umor, în zilele când nimic nu poate împiedica revenirea trecutului, în prezența unuia sau altuia la telefon, la ușă sau (ceea ce era cazul la începutul sejurului nostru), pe un divan improvizat pe care-l numeam cu o veche denumire regăsită, „divanul moldovenesc“... În timpul erei comuniste, adică vreme de patruzeci de ani, orice plecare din România era însoțită de un verdict subînțeles: „Pleacă și uită!“ Orice plecare avea șansa de a
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
umor, în zilele când nimic nu poate împiedica revenirea trecutului, în prezența unuia sau altuia la telefon, la ușă sau (ceea ce era cazul la începutul sejurului nostru), pe un divan improvizat pe care-l numeam cu o veche denumire regăsită, „divanul moldovenesc“... În timpul erei comuniste, adică vreme de patruzeci de ani, orice plecare din România era însoțită de un verdict subînțeles: „Pleacă și uită!“ Orice plecare avea șansa de a deveni depărtare, adio... Cel care alegea, mai întâi în taină, în
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
sau implicit, medicina în cursul istoriei sale, fiind prezentă și dincolo de ariile acesteia, oriunde omul avea nevoie de sprijin moral. În sinuoasa și îndelungata sa istorie, psihoterapia a cunoscut ritualurile primitive și magice, activitățile sugestive ale preoților, hipnoza lui Charcot, divanul lui Freud, căutând firul realismului și validității prin ansamblul bogat, vag-coerent și relativ eficient al tehnicilor moderne. Inițial artă a alinării suferinței și a influențării comportamentului uman, psihoterapia își asumă în ultimele decenii atributul de tehnică, evoluând pe linia unui
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
a filosofului; la dreptatea dumnezeiască, dacă e vorba de normele juridice ale legislatorului. în creștinism este exclusă o divinizare a culturii în felul prăbușirii omului păgân sub propriile sale făpturi. Dar din moment ce există cultură, zămislirea ei se orânduiește după modul divan de a lucra,ceea ce e cu totul altceva decât divinizarea culturii. Să ne gândim ce se petrece cu religia în cazul absorbirii ei în cultura divinizată. Cultura e prin însăși natura ei determinată de condițiile existenței terestre. Cu toate că are la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vorbirea copilului rhinolalic devine neinteligibilă. Frecvența fonemelor afectate este amplu studiată în Capitolul V. Exemplificăm aici numai una din modalitățile de apreciere cantitativă prin extragerea fonemelor vocale și consoane, defectuos pronunțate, dintr-un text literar - paragrafele de la pagina 236 din „Divanul Persian” de Mihail Sadoveanu, care însumează 845 de foneme din care 435 consoane, respectiv 51,48% și 410 vocale, respectiv 48,40 %. Aceste procente sunt foarte apropiate de cele găsite de Fl. Constantinescu în studiul său asupra frecvenței fonemelor limbii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
1911), Neamul Șoimărestilor (1915), Țara de dincolo de negura (1926), Dumbrava minunată (1926) Hanu-Ancuței (1928), Împărăția apelor (1928), Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă (1929), Baltagul (1930), Creangă de aur (1933), Locul unde nu s-a întâmplat nimic (1933), Frații Jderi (1935-1943), Divanul persian, (1940), Povestirile de la BraduStrâmb (1941), Anii de ucenicie (1944), Nada Florilor (1951), Nicoară Potcoava (1952). Ceea ce impresionează înainte de toate este monumentalitatea operei, în care se află cea mai amplă frescă a sufletului românesc: “El are realismul lui Balzac și
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
de încredere și mă voi angaja personal ca să fie îndepărtat orice nume, care nar fi deplin îndreptățiți să participe la alegeri după apariția înaltului firman. Mai mult, Lannoy Godel susținea că „nu va neglija nimic în timpul alegerilor și a dezbaterilor Divanului pentru a da curs lucrurilor în chip corespunzător dorințelor și intereselor noastre.” Înaltul firman al Imperiului Otoman a fixat alegerile pentru Adunările Ad-Hoc pentru data de 12 iulie 1857. Austria și-a propus să acționeze pentru falsificarea alegerilor din Moldova
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
mai importante și Academia de la Berlin v-a recunoscut meritele. În anul 1714 ați fost primul român ales membru al Academiei din Berlin în 1714. Spuneți-ne câteva dintre lucrările dvs. DIMITRIE CANTEMIR: În 1698, am tipărit la Iași lucrarea „Divanul sau Gâlceava înțelepților cu lumea” ... REPORTER: Criticii literari au spus despre această operă că este prima lucrare filozofică românească. DIMITRIE CANTEMIR: Da, este o lucrare în care prezint disputele medievale despre timp, suflet, natură sau conștiință și sugerez superioritatea omului
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
român de a face din autonomie o realitate și de a nu accepta constituții contrare intereselor sale. Prin actul dublei alegeri, românii au dorit să dea o dezaprobare răsunătoare organizării politice impuse de puterile străine, Împotriva dorințelor poporului, formulate În divanul ad-hoc din 1857. Ei Își exprimau Însă Îndoiala cu privire la șansele pe care le-ar avea un principe indigen de a șterge ambițiile individuale și rivalitățile naționale și erau convinși că românii nu se vor opri la ceea ce au realizat, pasul
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Oana Mirela Axinia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93531]
-
Principate, cât și intenselor transformări pe care le cunoștea societatea românească, aflată la începutul procesului de formare a națiunii. Scopul final al acestor demersuri îl constituia obținerea Independenței, prin recăpătarea „vechilor drepturi”, așa cum este el definit, printre altele, în memoriul divanului Țării Românești, din 1789. Acesta cerea ca, la semnarea păcii, Marile Puteri “să ne scoată de sub jugul Porții otomane, să ne lase în neatârnare și în folosirea vechilor noastre legi, obiceiuri și drepturi, de a ne îngădui, nouă și Moldovei
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
mai 1812”. Referitor la alegerea domnilor, Convenția prevedea: “Hospodarii Moldovei și Valahiei fiind aleși dintre boierii băștinași, alegerea lor va fi de acum înainte făcută în fiecare din aceste provincii, după consimțământul și voința Sublimei Porți, de către Adunarea generală a divanului, potrivit vechiului obicei al țării. Boierii divanului din fiecare provincie, în calitate de corp al țării, și cu asentimentul general al locuitorilor, vor alege pentru demnitatea de hospodar pe unul dintre boierii cei mai vechi și mai capabili de a o îndeplini
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
prevedea: “Hospodarii Moldovei și Valahiei fiind aleși dintre boierii băștinași, alegerea lor va fi de acum înainte făcută în fiecare din aceste provincii, după consimțământul și voința Sublimei Porți, de către Adunarea generală a divanului, potrivit vechiului obicei al țării. Boierii divanului din fiecare provincie, în calitate de corp al țării, și cu asentimentul general al locuitorilor, vor alege pentru demnitatea de hospodar pe unul dintre boierii cei mai vechi și mai capabili de a o îndeplini bine și vor prezenta Sublimei Porți printr-
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
a Europei, în favoarea Rusiei, îndeosebi în ceea ce privește situația Țărilor Române. Revenind la Convenția de la Akerman, considerăm necesar să înserăm și alte stipulații importante pentru situația economică și socialpolitică a Principatelor. Astfel, în ceea ce privește stabilirea impozitelor, se prevede că “hospodarii împreună cu boierii din divanurile respective vor stabili și vor fixa impozitele și plățile anuale ale Moldovei și Valahiei luând ca bază regulamentele care au fost stabilite în urma hatișerifului din 1802. Hospodarii nu vor putea în nici un caz să se dea la o parte de la
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
deosebit de importantă o altă prevedere, care, după opinia noastră, a stat la baza pregătirii și aplicării Regulamentului Organic: “Tulburările survenite în ultimii ani în Moldova și în Valahia, aducând cel mai grav prejudiciu ordinii în diferitele ramuri ale administrației interne, divanurile respective vor lua măsurile necesare pentru a îmbunătăți situația Principatelor date lor în grijă, și aceste măsuri vor constitui obiectul unui regulament general pentru fiecare provincie, regulament care va fi pus imediat în funcțiune”. Alte prevederi, dintre care unele importante
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
prințipaturile Moldova și Țara Românească ) erau detaliate clauzele următoare: 1. Domnitorii (Hospodarii) “vor reglementa nestingherit toate treburile interne ale provinciilor (s.n. - după cum se vede, terminologic, celor două Principate li se recunoștea doar statutul de provincii în cadrul Imperiului otoman) lor, consultând divanurile respective, fără a putea, totuși, să aducă vreun prejudiciu drepturilor garantate celor două țări de hatișerifuri, și nu vor fi tulburați în administrarea lor internă de nici un ordin contrar acestor drepturi”. 2. Poarta va veghea ca privilegiile, frontierele și libera
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
orașe și la sate și executarea legilor și regulamentelor, guvernul fiecărui principat va putea să întrețină un număr de gărzi armate, strict necesare pentru aceste diverse funcțiuni. Numărul și întreținerea acestei miliții vor fi reglementate de hospodari în înțelegere cu divanurile respective, pe baza vechilor exemple”. 6. Principatele erau exceptate de obligația de a aproviziona Constantinopolul cu produse alimentare și lemn de construcție, pe care trebuiau să le furnizeze până atunci la prețuri derizorii, de monopol: “Sublima Poartă, însuflețită de dorința sinceră
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
redevență sau dar, indiferent sub ce pretext”. 7. Libertatea comerțului: “ ...locuitorii se vor bucura de deplina libertate a comerțului pentru toate produsele solului și industriei lor ... fără nici un fel de restricții, în afară acelora pe care hospodarii, în înțelegere cu divanurile lor respective, le vor socoti indispensabile a fi stabilite în scopul de a asigura aprovizionarea țării. Ei vor putea să navigheze nestingherit pe Dunăre cu propriile lor bastimente, prevăzute cu un pașaport din partea guvernului lor, și să meargă să facă
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
hotărând mai multe schimbări în statutul politico-juridic al Principatelor: domnitorii nu mai erau aleși, ci numiți de sultan, pe termen de șapte ani, fiind considerați doar înalți funcționari ai Imperiului otoman; adunările obștești erau suspendate și înlocuite cu două consilii - Divanuri ad-hoc -, alcătuite din “boierii cei mai notabili și mai demni de încredere”; alcătuirea a două comitete de revizie, la Iași și București, însărcinate cu revizuirea Regulamentului Organic; prelungirea staționării unor trupe străine pe teritoriul Principatelor, la început de 25.000-30
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
pe baze combinate cu toată maturitatea cerută în momentul în care ele vor socoti că aceasta poate fi acceptată fără nici un inconvenient pentru menținerea liniștii publice în Principate. Funcțiile lor deliberative vor fi încredințate, în mod provizoriu, unor sfaturi sau divane ad-hoc, formate din boierii cei mai notabili și cei mai de încredere , ca și din câțiva membri ai clerului superior. Principalele atribuții ale acestor sfaturi vor fi așezarea impozitelor și examinarea bugetului anual în cele două provincii. Art. III. - în
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Principatele rămâneau sub suzeranitatea Turciei, dar protectoratul rusesc era înlocuit cu garanția colectivă a Marilor Puteri. O deplină autonomie internă le era asigurată. O comisie europeană urma să propună „bazele viitoarei lor organizări”. în acest scop, urmau să fie alese divanuri ad-hoc prin care să fie exprimată voința națională. 7. Libertăți asemănătoare erau garantate și Serbiei. Tratatului îi erau anexate trei convenții privind Strâmtorile, problema flotelor de război și statutul insulelor Aaland de la Marea Baltică. în problema Dunării s-au instituit două
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]