8,849 matches
-
ai perceperii culorilor (Nathans, 1989). Gena pigmentului albastru se află în cromozomul 7, genele verdelui și roșului sunt la capătul cromozomului sexual X (23), și nu pe cromozomul Y, căruia îi lipsește un „picioruș”. În timpul duplicării cromozomilor ca urmare a diviziunii celulare, un cromozom își poate pierde gena verde sau chiar și pe cea roșie. Această deficiență se numește daltonism (de la numele chimistului englez John Dalton, care s-a confruntat el însuși cu acest fenomen) sau orbire pentru roșu și verde
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Personajele și lucrurile „reprezentate” într-un roman sau într-un poem sunt și nu sunt reale 226, întrucât, în asemenea cazuri, intră în joc vocația dialectică a literaturii de a spune mai mult decât ceea ce spune limbajul, de a depăși diviziunile verbale. În aceste condiții, criticul sau poeticianul nu poate să facă abstracție de capacitatea literaturii de a transcende limbajul, de acel ceva în plus care și atunci când nu ține cu necesitate de esențele atemporale însoțește totuși până și desfășurările polimorfe
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
convergente, de către economiști și sociologi. Atât unii cât și ceilalți acordă o importanță crescândă problematicii formelor de manifestare a cooperării În cadrul domeniilor de studiu și paradigmelor specifice. Tradițional, clivajul dintre paradigma economică neoclasică și paradigma sociologică Însemna că există o diviziune a domeniului de studiu asociat economiei și, respectiv, sociologiei, dar și a abordărilor lor; economiștii ar fi interesați de relațiile de schimb economice și de acțiunea economică, rațională, utilitaristă, În cadrul piețelor, În timp ce sociologii ar fi mai degrabă preocupați de relațiile
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și organizațiile sunt tipuri instituționale de manifestare a cooperării sociale și economice și de alocare a resurselor. Organizarea economică minimală a pieței presupune existența unei structuri instituționale (reguli) centrate pe definirea și impunerea drepturilor de proprietate, precum și un proces de diviziune a muncii; În baza acestora, actorii cooperează angajându-se În acțiuni (tranzacții) reciproc avantajoase. Ordinea În cadrul organizațiilor implică, de asemenea, mecanisme de diviziune a muncii, dar și mecanisme specifice de coordonare ierarhică ce pot Îmbrăca forme structurale diverse. În organizații
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
existența unei structuri instituționale (reguli) centrate pe definirea și impunerea drepturilor de proprietate, precum și un proces de diviziune a muncii; În baza acestora, actorii cooperează angajându-se În acțiuni (tranzacții) reciproc avantajoase. Ordinea În cadrul organizațiilor implică, de asemenea, mecanisme de diviziune a muncii, dar și mecanisme specifice de coordonare ierarhică ce pot Îmbrăca forme structurale diverse. În organizații, componenta instituțională este prevalentă În fața celei acționale. Care sunt factorii care determină ca anumite activități să fie organizate pe piață, prin acțiuni, În timp ce
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Într-o concepție mai elaborată, D.C. North (1990) consideră că instituțiile pot stimula sau bloca realizarea tranzacțiilor economice producând fie eficiență, fie stagnare economică. Ele se pot dovedi, așadar, atât funcționale cât și disfuncționale prin raportare la eficiența socială. Creșterea diviziunii muncii implică creșterea numărului și a complexității tranzacțiilor (generând dificultăți de măsurare prin apariția unor noi dimensiuni ale tranzacțiilor) ceea ce determină și o creștere a costurilor impunerii drepturilor de proprietate prin contracte și necesitatea intervenției celei de-a treia părți
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
servicii private, iar funcțiile productive private devin construcții sociale, ca urmare a creșterii reglementărilor la care sunt supuse), sferele cognitive ale sociologiei și economiei se Întrepătrund, iar problematica firmelor devine parte integrantă a problematicii organizațiilor În general. De asemenea, În ciuda diviziunii epistemice clasice, abordările economice și sociologice devin convergente pe tărâmul organizațiilor. În economie, firmele sunt analizate prin prisma a trei teorii importante: teoria neoclasică, teoria managerială și teoria behavioristă. Teoria neoclasică considera firmele ca fiind funcții de producție unice ce
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
teorii. În articolul său din 1937, „The Nature of the Firm”, Coase se Întreabă „de ce există firme?” În condițiile În care, conform asumpțiilor neoclasice, coordonarea producției se realizează pe piață, prin mecanismul prețurilor? Structura internă a organizațiilor este generată de diviziunea muncii (specializare) și coordonare. Cum Însă diviziunea muncii există și pe piață și coordonarea se realizează prin intermediul prețurilor, Întrebarea este de ce apar firmele, iar relațiile dintre deținătorii factorilor de producție nu sunt reglementate exclusiv pe piață, prin intermediul prețurilor? Pe piață
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Nature of the Firm”, Coase se Întreabă „de ce există firme?” În condițiile În care, conform asumpțiilor neoclasice, coordonarea producției se realizează pe piață, prin mecanismul prețurilor? Structura internă a organizațiilor este generată de diviziunea muncii (specializare) și coordonare. Cum Însă diviziunea muncii există și pe piață și coordonarea se realizează prin intermediul prețurilor, Întrebarea este de ce apar firmele, iar relațiile dintre deținătorii factorilor de producție nu sunt reglementate exclusiv pe piață, prin intermediul prețurilor? Pe piață, prețurile alocă factorii de producție printr-o
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
asupra problemelor ce pot apărea din cauză că „impunerea autorității este preluată de factori ale căror proprii funcții de utilitate influențează rezultatele acestei acțiuni”, adică cea de-a treia parte nu este neutră (1990:54). În condițiile În care creșterea progresivă a diviziunii muncii a produs o creștere enormă a costurilor tranzacționale există diferențe de eficiență Între forme de organizare diferite. Pentru Înțelegerea organizării economice, spune North (1981), trebuie să utilizăm o teorie a costurilor tranzacționale, Împreună cu o teorie a statului. O teorie
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sine, economiștii consideră că actorii umani sunt oportuniști și, În consecință, „solidaritatea” apare doar ca soluție pentru obținerea eficienței; aceasta din urmă abia este tendința „firească” a societății. Totuși cele două concepte, solidaritate și eficiență, sunt congruente. Ambele rezultă În urma diviziunii muncii și se Înscriu În teorii sociale funcționaliste. Durkheim diferențiază Între solidaritatea negativă care Îi leagă pe oameni de lucruri (drepturile reale exercitate asupra bunurilor privateși care produce diferențierea corpului social pentru a face ulterior posibilă solidaritatea prin complementaritatea diferențelor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a face ulterior posibilă solidaritatea prin complementaritatea diferențelor) și cea pozitivă care Îi unește pe indivizi Între ei; aceasta din urmă se obține prin exercitarea drepturilor personale și „exprimă o concurență pozitivă, o cooperare care derivă În mod esențial din diviziunea muncii” (Durkheim, 2001:139). În același sens, eficiența economică se obține prin facilitarea cooperării mutual avantajoase și limitarea oportunismului. Există mai multe tipuri de relații care fac posibilă cooperarea, În funcție de semnificația cadrului social-legal În care sunt imersate. Vom diferenția În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
realiza, iar eficiența socială este suboptimală. Durkheim consideră așadar că drepturile de proprietate Îi leagă pe oameni de lucruri, fiind În acest sens reale, spre deosebire de cele personale care „exprimă o concurență pozitivă, o cooperare care derivă În mod esențial din diviziunea muncii” (p.139). Numai că această legătură nu se face fără consimțământul celorlalți, al societății În ansamblu. Aceste drepturi sunt, la rândul lor, social constituite, se bazează pe un consens asupra noțiunii de drepturi În sine ce reflectă valorile, interesele
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
contractuală se referă la angajamentele de acțiune mutual avantajoasă pentru actori, În timp ce componenta instituțională se referă la reguli, proceduri, rutine social instituite, menite să realizeze un proiect social. Ambele sunt constitutive pentru ceea ce Durkheim numea solidaritate organică, solidaritatea bazată pe diviziunea muncii. Alternativele instituționale de generare a cooperării sunt piețele (bazate pe contracte comerciale, În care compenenta instituțională este mai redusă), organizațiile (ce presupun o construcție social-instituțională mai elaborată) și formele hibride (mecanisme de adaptare reciproce). Organizațiile sunt, Într-o măsură
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
raporturile negative nu ar fi decât o condiție pentru realizarea solidarității organice. Ele produc diferențierea componentelor corpului social, individualizarea actorilor. Altfel spus, contractele comerciale nu sunt altceva decât un proces de construcție a capacităților individuale ale actorilor și deci de diviziune a muncii care ulterior permite un nou tip de solidaritate, cea bazată pe diferență, și nu pe asemănare. Răspunsurile oferite de Williamson (1981a, 1981b) și Coase (1937, 1960) se bazează pe capacitatea discriminatorie a costurilor tranzacționale În situații sociale diferite
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
individuali, la rândul lor raționali și ale căror interese nu sunt În totalitate convergente cu cele ale organizației. Teoria costurilor tranzacționale și-a propus să explice configurația instituțională a cooperării, În particular mix-ul de piețe și organizații, care susțin diviziunea socială a muncii. Considerând instituțiile sociale ca structuri sociale ale cooperării și depășind abordările contractualiste analizele economice ale costurilor tranzacționale se apropie foarte mult de sociologie, dar rămân totuși preponderent legaliste. În secțiunea anterioară am demonstrat limitările teoriei costurilor tranzacționale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
semnificații bazat pe noile mituri științifice, pozitive. Sistemele de convingeri comune potențează acțiunea colectivă care astfel găsește cadrele de manifestare În inventarul social de „rețete”. Mintzberg (1993) pune formarea structurii organizaționale (și astfel a organizațiilor formale) pe seama a două surse: diviziunea muncii și coordonarea. Diviziunea muncii este un proces de diferențiere a corpului social. Distribuirea diferențiată a cunoașterii produce diferențierea rolurilor și diviziunea muncii; odată diferențiate, acestea vor conduce, mai departe, la problema asigurării unor Înțelesuri integrative care să facă posibilă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mituri științifice, pozitive. Sistemele de convingeri comune potențează acțiunea colectivă care astfel găsește cadrele de manifestare În inventarul social de „rețete”. Mintzberg (1993) pune formarea structurii organizaționale (și astfel a organizațiilor formale) pe seama a două surse: diviziunea muncii și coordonarea. Diviziunea muncii este un proces de diferențiere a corpului social. Distribuirea diferențiată a cunoașterii produce diferențierea rolurilor și diviziunea muncii; odată diferențiate, acestea vor conduce, mai departe, la problema asigurării unor Înțelesuri integrative care să facă posibilă organizarea socială. Mecanismele de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
social de „rețete”. Mintzberg (1993) pune formarea structurii organizaționale (și astfel a organizațiilor formale) pe seama a două surse: diviziunea muncii și coordonarea. Diviziunea muncii este un proces de diferențiere a corpului social. Distribuirea diferențiată a cunoașterii produce diferențierea rolurilor și diviziunea muncii; odată diferențiate, acestea vor conduce, mai departe, la problema asigurării unor Înțelesuri integrative care să facă posibilă organizarea socială. Mecanismele de coordonare constau dintr-un inventar de „rețete sociale” pe care actorii le au la dispoziție pentru integrarea propriilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sociale, atât În privința scopurilor organizaționale, cât și În privința mijloacelor. Ele sunt instituite, așa cum afirmă Douglas, de un sistem gnoseologic Împărtășit de către societate. În acest sens, prin standardizare nu se pune numai problema integrării cu sens a rolurilor diferențiate (rezultând din diviziunea muncii), ci și problema legitimării activității unui tip de actor În raport cu cele ale altui tip de actor, a justificării pozițiilor sociale diferite, a activității organizației În raport cu societatea ca Întreg. Referindu-se la gradul de integrare funcțională sau de „fuziune” a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
formale guvernează tranzacțiile impersonale ce se realizează pe piață. Istoricul instituționalist North Împărtășește aceeași viziune atunci când afirmă (1990:34) că, În societățile moderne, creșterea complexității tranzacțiilor ce implică numeroși indivizi și sunt extinse În timp și spațiu, ca urmare a diviziunii muncii, este asociată cu amplificarea costurilor tranzacționale și necesită instituții formale, impuse de o a treia parte, pentru reducerea incertitudinii cu privire la termenii contractului. Structurarea „relațională”, personală, bazată pe reciprocitate În cadrul interacțiunilor sociale este soluția societăților premoderne În care specializarea este
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
The Academy of Management Review, Vol. 20, 1995: 65-91. Douglas, M., Cum gîndesc instituțiile, Iași, Polirom, 1986, 2002. Drucker, P.F., Management: Tasks, Responsibilities, Practices, New York, Harper & Row Publishers, 1985. Drucker, P.F., Post - Capitalist Society, New York, Harper Business, 1993. Durkheim, E., Diviziunea muncii sociale, București, Editura Albatros, 1922, 2001. Eccles, R., The Quasifirm in the Construction Industry, The Journal of Economic Behavior and Organization 2, 1981: 335-357. Edelman, L.B., Suchman, M.C., The Legal Environment of Organizations, Annual Review of Sociology, Vol. 23
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ca problemele tale să apară ca probleme politice (de exemplu, femeile casnice, spre deosebire de șomeri, nu sunt subiecți politici). Formula-cadru a teoriei și mișcărilor feministexe "„mișcare feministă" ale valului al II-lea - Ceea ce este personal este politic, cu numeroasele sale semnificații: diviziunea muncii casnice afectează participarea politică; actele de guvernarexe "„guvernare" afectează viața privată; drepturile omuluixe "„drepturile omului" se opresc la ușa casei - are, la rândul său, numeroși critici. Aceștia din urmă se referă la faptul că viața privată este un drept
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de educație universitară exprimă o permanentă contraofensivă la adresa educării fetelor spre autoafirmare și competiție. Mollerxe "„Moller,Carol" (2002, pp. 161-167) remarca, de exemplu, faptul că studentelor li se cere să povestească lucruri factuale, și studenților, să le interpreteze, menținând o diviziune epistemică a muncii, astfel încât fetele să se adapteze faptului că propria lor autoritate epistemică este mult redusă în raport cu cea a băieților. Chiar și în mass-mediaxe "„mass-media" acest comportament care exprimă contraofensiva împotriva feminismului se manifestă, atunci când nu poate să o
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
să fie schimbată, este necesar ca femeile să beneficieze de autonomiexe "„autonomie", drept la proprietate, aceleași drepturi la divorț, să aibă drepturi egale la educație și muncă, la reprezentarexe "„reprezentare" politică și la vot. Millxe "„Mill,JohnStuart" păstrează însă ideea diviziunii sexuale a muncii. Activitățile casnice revin femeilor, dar ele trebuie să aibă posibilitatea alegerii libere între competiție profesională și rolul de soții și mame. H. Taylor consideră o crimă izgonirea unei jumătăți dintre competitori, o dată ce concurența este lege generală a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]