10,318 matches
-
organismele de evaluare și acreditare, preocupate de numărul studenților care au absolvit cursul cu succes (respectiv au abandonat), de tipul de studenți participanți la curs, de atingerea obiectivelor preconizate, în termeni de calitate și de nivel al cunoștințelor și deprinderilor dobândite. Evaluarea este, în acest caz, un instrument al controlului calității ofertei șiserviciilor (Sava, 2003). Putem spune, astfel, că evaluarea, ca etapă a managementului cursului, încheie și deschide, în manieră circulară, procesualitatea managerială,fiecare etapă, cu specificitatea descrisă, trebuind să fie
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nivel ridicat de calitate a programului de formare și pe utilizarea unor indicatori care să măsoare nivelul calității. În paralel, trebuie să existe și demersuri preventive de asigurare a calității, care au ca scop principal verificarea modului în care competențele dobândite corespund cerințelor contextului profesional în care vor fi utilizate. Constituirea unui sistem de management al calității programelor de formare continuă trebuie să implice toți participanții la un program educațional, deoarece fiecare dintre aceștia are propriile criterii și standarde referitoare la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de calitate. Pentru a asigura calitatea în instituțiile de educație a adulților, este necesară adoptarea și implementarea procedurilor de anticipare și prevenire a abaterilor de la calitate și concentrarea atenției asupra procesului de învățare și a rezultatelor obținute: competențe, abilități, informații dobândite și corectitudinea lor. 5.6.2. Managementul calității cursului de formaretc "5.6.2. Managementul calității cursului de formare" Preocuparea pentru asigurarea și îmbunătățirea calității trebuie să se manifeste în fiecare dintre etapele ciclului managerial pe care îl parcurge o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cunoștințe și valori, care va conduce astfel la îmbunătățirea capacității de acțiune”, în timp ce Argyris (apud Malhotra, 1996) definește învățarea organizațională ca fiind „un proces de detectare și corectare a erorilor” realizat prin intermediul indivizilor, care învață din propriile greșeli, împărtășesc cunoașterea dobândită și comunică deschis cu ceilalți membri ai organizației. Niveluri ale învățării organizaționaletc "Niveluri ale învățării organizaționale" Când organizația învață din experiență, ajunge să-și formeze un set de convingeri sau idei după care interpretează realitatea. Schimbarea bruscă a acestei realități
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
termenul a evalua prin acțiunea de a aprecia activitatea intelectuală, a ierarhiza, a „măsura procesele intelectuale ale elevilor și rezultatele acestora”. Într-o altă definire evaluarea este „actul didactic complex integrat întregului proces de învățământ, care asigură evidențierea cantității cunoștințelor dobândite și valoarea, nivelul, performanțele și eficiența acestora la un moment dat în mod curent, periodic și final, oferind soluții de perfecționare a actului de predare-învățare”. Nu poate fi vorba de eficiența activității de instrucție și educație mai ales în condițiile
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
notarea analitică; * distanța între efectuarea lucrării și restituirea ei împreună cu aprecierile să fie, cât mai mică, pentru a se evita anularea efectelor de ordin formativ, datorită unei distanțări în timp. Probele practice presupun aplicarea în activități concrete a cunoștințelor elevilor dobândite la o materie, chiar dacă materia respectivă nu intră în activitățile tehnico-practice. Verificarea prin probe practice se poate realiza la materii care au conținut specific tehnico-practic sau artistic sau din domeniul culturii fizice. Astfel, deprinderile și cunoștințele elevilor sunt aplicate fie
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
privește, recunoaște și valorizează inteligența umană. Conform TIM fiecare individ posedă cel puțin nouă inteligențe diferite: verbal/ lingvistică, logico matematică, spațială, muzicală, corporală, interpersonală, intrapersonală, naturalistă, existențială, exprimate prin moduri variate de învățare și modalități particulare de exprimare a achizițiilor dobândite. Fiecare om reprezintă o combinație unică de dezvoltare și manifestare a acestor abilități. La începutul clasei a IX-a, la obiectul limba și literatura română, am administrat elevilor un chestionar de cunoaștere și de identificare a abilităților care le permit
STIMULAREA INTELIGENŢELOR MULTIPLE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela Delion () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_891]
-
de la Milano”. Tot acesta, atent la o multitudine de aspecte, consacră observații consistente „bucătăriei și vinurilor italice”, Încercând chiar să surprindă, printr-o analiză comparativă, specificul național al acestora. Corespondenții lui Papiu XE "Papiu" fac dovada că posedă chiar cunoștințe dobândite anterior În acest domeniu: Ioan Rațiu XE "Rațiu" pomenește de „riso” și „polenta”, iar Simion Balint XE "Balint" le dorește studenților padovani „o cină În care să beți câte un pocul de vin de bono grano lacrima Christi”. Mulți dintre
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
scriere din tinerețe, Despre noroc (singura consacrată explicit acestei teme și datând din anul 1940), Noica a remarcat paradoxul profund al norocului individual, apelând la parabola lui Petru din Biblie: adevăratul noroc nu l-a reprezentat, pentru Apostol, bogăția materială dobândită, ci Întâlnirea cu Iisus. Nu știm care ne este norocul, o entitate misterioasă; el se poate afla În altă parte decât acolo unde Îl căutăm. Un răspuns original la această problemă a fost dat de un savant care, fără a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
după ce-i istorisește povestea Întâlnirii cu Dumnezeu, acesta i-a dat o treabă de făcut pe la țarcul oilor. Feciorul se căsătorește cu Tunsâlica (fata găinăresei de la curțile craiului); ea Îl Învață să spună tuturor că nu știe nimic de averea dobândită (nu știu, nu-s ale mele; Tunsâlica știe, Tunsâlica are), deoarece nevasta lui avea altă zodie decât el. O dată, susține că stogul cu grâu este al lui și s-a prefăcut cenușă. Credința că norocul fuge și se ascunde printre
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
sau contra față de un element din mediu, care devine astfel o valoare pozitivă sau negativă. O atitudine are semnificație numai În relație cu anumite valori” (idem). La rândul său, profesorul clujean A. Roșca consideră atitudinea ca fiind „o predispoziție mintală dobândită, mai mult sau mai puțin durabilă, de a reacționa Întrun mod caracteristic (obișnuit favorabil sau nefavorabil) față de persoane, obiecte, situații, idei sau idealuri cu care individul vine În contact” (idem). După 0. Klinneberg, atitudinile sunt predispoziții ale unei persoane de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
idealurile oamenilor constituie latura vectorială de orientare și susținere a atitudinii. A doua latură, care este executivă, latura acțională, implică un mod de autoreglare al subiectului, are la bază voința și abilitățile de acțiune ale persoanei. Fiind În mare măsură dobândite, atitudinile se formează sub incidența valorilor spre care se orientează societatea. Tranziția la economia de piață, proces anevoios, traversat de români, a influențat și demersul formării atitudinilor noi, cerute de fenomenele cu care s-au confruntat și se confruntă la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cu ocazia diferitelor sărbători religioase. Acest fenomen oferă comunităților posibilitatea organizării unor târguri hibride ca structură și componență a produselor oferite. Aceste adevărate sărbători ale orașelor atrag mii de vizitatori, potențial cumpărători, consumatori. Vizitarea târgurilor devine În timp o trebuință dobândită susținută de nevoia de activare a existenței, curiozitate, cât și de trebuința de satisfacere a unor nevoi materiale și spirituale. Pelerinajele și târgurile diferite organizate de comunități dezvoltă trebuința de a cumpăra și fenomenul social denumit „shopping”. 2.2. Cultura
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
inovarea; motivația - dorința de a cuceri, dăruirea, inițiativa, optimismul; empatia - a-i Înțelege pe alții, diversitatea, capacitatea politică; aptitudini sociale - influența, comunicarea, managementul conflictului, conducerea, stabilirea de relații, colaborarea, cooperarea, capacitatea de lucru În echipă. Competența emoțională este o Însușire dobândită, intermediată pe inteligența emoțională, și al cărei rezultat este o performanță personală profesională ieșită din comun. Competențele emoționale sunt acele Însușiri ce Îmbină gândirea cu sentimentele. În miezul acestei calități se află două talente: empatia, arta de a citi sentimentele
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
alternativelor, a soluțiilor posibile, ca rezultat al căutării informațiilor, reprezintă, baza deciziei de cumpărare. Setul de alternative pe care consumatorul le obține este evaluat mental, filtrându-se informațiile achiziționate prin prisma structurii proprii de valori și convingeri. Reacția față de informațiile dobândite poate fi diferită, pentru că ele: pot fi integrate de consumator așa cum sunt, pot fi distorsionate sau pur și simplu ignorate. După I. Cătoiu și N. Teodorescu (1997, 5355), gradul de cuprindere a informațiilor și amploarea procesului decizional depind de o
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
fenomenul curtării sau utilizând argumente diferite În jocurile rolurilor. Specialistul În domeniul textil sau „mustățile pisicii” ar trebui să utilizeze această strategie prin eleborarea de soft-uri pentru conflicte provocate. Provocând conflicte la nivel individual Între trebuințele Înnăscute și cele dobândite, sau la nivel de grup Între trebuințele individuale și cele de grup, pe care le vor manageria și controla, vor putea induce dinamizarea pozitivă dar și un control al pieței. IV. Depășirea granițelor. O altă strategie a creativității stă la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
comportamentului consumatorului. Funcții cu urmări și efecte pozitive: 1) asigurarea trebuințelor de bază prin cercetarea unei piețe diversificate; 2) activarea existenței. "Shoppingul este pentru cumpărător precum filmul de acțiune, te atrage În vîrtejul faptelor"; 3) crearea de noi trebuințe (trebuințe dobândite). "Shoppingul este pentru consumator precum izvorul fîntînii: cu cît consumi mai multă apă, cu atît izvorăște alta mai pură, mai proaspătă"; 4) socializează și permite comunicarea și relaționarea. "Shoppingul este pentru consumator precum hora la sat duminica: Înveselește, activează, te
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de motivație se referă atât la aspectul energetic, dinamic al comportamentului uman, și la aspectul de conținut (procesele psihice). Acceptând definiția formulată Încă din 1943 de Al. Roșca: motivația reprezintă „totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie că sunt Înnăscute sau dobândite, conștientizate sau neconștientizate, simple trebuințe fiziologice sau idealuri abstracte”, noi vom Înțelege prin motiv o structură psihică ce determină selecția stimulilor, inițierea, identificarea și orientarea (dirijarea) acțiunilor În direcția unor obiective mai mult sau mai puțin precizate, motivația constituind totalitatea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
persoanei spre autoactualizare. Consideram autoactualizarea ca motivație complexa implicata cu intensitate În activitatea de manifestare a potențialului creativ al individului. O tendință ce se constată la nivelul societății de consum, cum mai este denumită societatea contemporană, este creșterea ponderii trebuințelor dobândite În raport cu cele Înnăscute dar și a puterii lor. Efectele se manifestă atât la nivelul corpului fizic (a crescut numărul supraponderalilor) cât și la nivel psihic, trebuințele de varietate multiplicate incredibil de la alimentație, amenajarea locuinței și modelul mașinei, telefonului, până la vestimentație
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
manifestă atât la nivelul corpului fizic (a crescut numărul supraponderalilor) cât și la nivel psihic, trebuințele de varietate multiplicate incredibil de la alimentație, amenajarea locuinței și modelul mașinei, telefonului, până la vestimentație. Manipularea comportamentului consumatorului se realizează prin crearea de noi trebuințe dobândite și expectanțe având drept forțe implicate corelat comunicarea și factorul afectiv. 5.2.2. Consumatorul În fața acțiunilor de loializare și fidelizare Unul din principalele obiective ale patronilor firmelor și agențiilor de vânzăti din aproape toate domeniile ce oferă obiecte, informații
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
des întâlnită agnozie de vedere este cea a fizionomiilor (prosopagnosia). Termenul provine de la cuvântul grecesc prosopon ("față") și agnosia ("necunoscut"). Fenomenul se numește, simplu, "orbirea la fețe", în timp ce toate celelalte aspecte ale vederii rămân intacte; ea poate fi moștenită sau dobândită (după accidente vasculare cerebrale, posttraumatice sau tumorale în girusul fusiform, zonă eminamente asociativă). Afectează 2,5% din populație. Girusul fusiform, conținătorul zonei neuronale asociative a recunoașterii fețelor Cum recunoașterea feței persoanelor aflate în mediul înconjurător este o acțiune primordială a
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
a românilor la bani. 6.3 Concluzii generale În urma acestei cercetări putem afirma că sunt multe lucruri pe care banii le pot cumpăra, dar cu siguranță plăcerea nu este unul dintre ele. Deși pare ciudat puterea, prestigiul, controlul asupra celorlalți dobândit prin intermediul banilor reduce motivația hedonistă, adică oamenii nu găsesc nici o plăcere în a-i controla pe ceilalți datorită banilor pe care îi dețin. Mai mult decât atât banii trezesc tensiuni și sentimente de neîncredere, ceea ce reduce în mod drastic nevoia
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
printr-un efect de abstragere. Faza a II-a: Verificarea înțelegerii noțiunii 1. Regăsirea însușirii în alte obiecte, cât mai diverse cu putință. Aspect particular: Căutări în colectiv și individual. Observații: Efort de generalizare. Faza a III-a Controlul cunoștințelor dobândite 1. Controlul imediat sub formă de întrebări: Cum este? Care este forma, culoarea? Arată-mi obiectul identic sau asemănător, având aceeași formă, culoare. 2. Controlul într-un răstimp mai scurt ori mai lung. După scurgerea unui timp oarecare de la dobândirea
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
nu trebuie să pară stranie observația că un plus de concret în învățământul matematic, în sens prospectiv, înseamnă adâncire a schemelor generale abstracte ale gândirii matematice moderne, iar acest proces poate și trebuie să înceapă de la primele cunoștințe și deprinderi dobândite. Cercetări experimentale organizate pe plan mondial au demonstrat că teoria mulțimilor chiar sub forma ei naivă constituie o bună călăuză a copilului preșcolar în matematica modernă iar „primii pași” sunt favorizați de utilizarea frecventă în activitatea preșcolară a jocului didactic
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
electrică unui fulg de zăpadă care era crescut în laborator, Libbrecht a putut să analizeze mecanismul de creștere la o scară foarte mică. Aceste instabilități sunt o descoperire nouă și importantă pentru creșterea cristalelor, insa sunt greu de explicat." Cunoașterea dobândită în urma studiului fulgilor de zăpadă poate fi aplicată și în alte domenii care implică condensarea anumitor substanțe în forme solide. Asemenea domenii includ producția de semiconductori și nanotehnologia. În aceste domenii cercetătorii doresc să obțină anumite structuri predeterminate cu ajutorul procesului
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]