3,853 matches
-
Emilien Carassus, există câteva deosebiri de fond și de formă. Dacă amândoi se sustrag, păstrează distanța, afișează dispreț, timizii se trădează până la urmă: sunt jenați, ezitanți, neîndemânatici, uneori vehemenți. Într-un salon riști să-i vezi Împiedicându-se de mobile, doborând bibelouri, vaze. Niciodată un dandy nu va gafa. El face un slalom grațios și sigur printre mobile și obiecte. Toate gesturile lui degajă siguranță de sine. Un al doilea mod de a produce efect asupra celorlalți prin postùrile propriului corp
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
adio teamă, adio remușcări... Rău, fii binele meu”. Acesta e strigătul inocenței ultragiate. Așadar, eroul romantic se crede constrâns să comită răul, din nostalgia unui bine imposibil. Satan se ridică Împotriva creatorului său, pentru că acesta a folosit forța ca să-l doboare. „Egalat În inteligență, spune Satan al lui Milton, el s-a ridicat deasupra egalilor săi prin forță”. Violența divină este, astfel, condamnată În mod explicit. Revoltatul se va distanța de acest Dumnezeu agresor și nedemn 1, „cu cât mai departe
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
purificarea prin apă, plasarea actelor În cadrul unui cerc magic) și a unei secvențe de tip „călătorie extatică”, adică de trecere, prin transă, din această lume În lumea „de dincolo”. Actorul acestei treceri este un agent magic specializat (călușarul care cade „doborât” și Înfruntă riscul de a nu se mai trezi), asistat de oficiantul ritual principal, vătaful, cel care provoacă transa (se pare, prin hipnoză) și care are și puterea de a-l scoate din transă pe călușarul „ales”: Într-un anumit
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
tăiat din vatra satului, ci din pădurile „curate” ale munților. Bradul ales trebuie să fie tânăr, Înalt și perfect drept; să aibă toate Însușirile unui brad frumos. Numai după ce l-au cercetat și s-au convins că e frumos, feciorii doboară bradul cu topoarele. Alegerea are o mare Însemnătate, pentru că Însușirile bradului reprezintă pe cele ale tinereții Înseși, care au fost și ale mortului: „bradu’ trebuie să fie verde și frumos, să fie falnic ca și el” (ca tânărul mort). Când
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
suprem (M. Eliade, 1981, pp. 91-92). Mitul central al lui Indra, de altfel, cel mai important mit al Rig Vedei, relatează lupta victorioasă a acestuia Împotriva lui Vrta, balaurul uriaș care Închidea apele În adâncul muntelui. Întărit de some, Indra doboară șarpele cu temutul său vajra (fulgerul), Îi crapă țeasta și eliberează apele, care se Îndreaptă spre mare „asemeni unor turme de vaci mugind”. Bătălia unui zeu Împotriva unui monstru ofidian sau marin constituie, se știe, o temă mitică destul de răspândită
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
omagiul lui Brahma, iar Starktar Îl ucide pe rege În timpul unui sacrificiu). La rândul său, Remus contestă decizia haruspiciilor, iar Ahile Îl jignește pe Apollo. În alte situații, eroii abdică de la codul războinic și folosesc un vicleșug pentru a-și doborî inamicul: Sisupala atacă o cetate În chip laș; În absența adversarului său, Starktar fuge rușinos de pe câmpul de luptă; iar Heracle ucide un adversar prin viclenie și, atins de o boală, trebuie să devină sclavul reginei Omphala pentru a se
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
spus: „Iată graficul nostru de feedback”. M-am uitat la el și, observând că nu existau tendințe vizibile, am întrebat: „Cum vă descurcați?”. Mi-a replicat „Bine!”. Am arătat spre cel mai înalt punct de pe grafic și am spus: „Ai doborât toate recordurile în ziua aceea, nu-i așa?”. „Nu”, mi-a răspuns, „am lucrat zece ore în acea zi”. „Aici ce s-a întâmplat?”, am întrebat, arătând spre punctul cel mai de jos al graficului. „Am avut ceva probleme cu
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
Decembre. Instalat în fotoliu, lângă soba în care trosnește focul, poetul contemplă prin geamuri peisajul polar de afară și ascultă vijelia. Moment de liniște, de împăcare cu lumea din afară și de calm interior. Chiar și obiectele, până acum apăsătoare, doborâte de singurătatea lor, capătă o aură mistică: „Și toate din casă mi-s sfinte”. Zăpada (element, în genere, negativ, obstacol în calea spiritului și sursă de neliniște pentru psihicul poetului înspăimântat de lucruri) a creat un cadru favorabil. Poetul este
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
ridică în afara corpului, curățând, astfel, sistemul energetic uman. Este interesant de observat că în epoca medievală, în Orientul Mijlociu, textele medicale menționau faptul că persoanele ce lucrau în prăvăliile de parfumuri și de bețișoare parfumate erau singurele care nu erau niciodată doborâte de epidemiile ce afectau regulat lumea străveche și chiar și astăzi se observă adesea că oamenii care lucrează în florării par să se îmbolnăvească rareori de gripă sau de alte boli infecțioase. „Flower Power”∗ este mai mult decât un slogan
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
într-un roman, după povestea atroce a femeilor răpite în inima Moscovei, cititorul ar fi fost lăsat să-și revină de-a lungul mai multor pagini. Ar fi putut să se pregătească pentru apariția unui erou ce avea să-l doboare pe tiran. Dar vieții nu-i păsa de coerența subiectului. Ea își revărsa conținutul în dezordine, de-a valma. Prin stângăcia ei, altera puritatea compasiunii noastre și compromitea justa noastră mânie. Viața era, de fapt, o ciornă interminabilă, unde evenimentele
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
unui chiabur, cunoscuse încă de copil exilul în mlaștinile Siberiei occidentale. Apoi, după război, acuzată de „propagandă anti-colhoznică”, se pomenise într-un lagăr. Parcurgeam paginile acelea ca pe ale unei cărți știute pe de rost. Lagărul, cedrii pe care îi doborau prizonierii, cufundându-se în zăpadă până la brâu, cruzimea zilnică, banală a gardienilor, bolile, moartea. Și dragostea cu sila, sub amenințarea unei arme sau a unei norme de lucru inumane, și dragostea cumpărată cu o sticlă de alcool... Copilul adus pe
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
afectată până la stare de dezechilibru a sănătății fizice și până la neurastenie și la tentative de sinucidere, de suferințe, boala și moartea persoanelor din anturaj, din familie. Predispusă la depresiuni reactive, trăiește evenimentele vieții mai intens decât alții și adesea este doborât de evenimente. Sunt de menționat și considerațiile pe care le face K. Leonhard și asupra firilor extravertite și introvertite, înțelegând prin acești termeni într-o oarecare măsură altceva decât înțeleg urmașii lui C. G. Jung. 11. Firea extravertită este cea
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
nu știu, Măria ta. Cioplesc săgeți, dar pot să le și slobod ; făuresc paloșe, dar știu să le și mânui ; și știu să Încalec și caii ! Chiar așa, Mândricel ? Încearcă-mă, Măria ta ! Toți rămaseră uimiți când săgeata lui Mândricel doborî pasărea din zbor, când nici unul din ostași nu-l putu doborî, când calul nărăvaș nu reuși să-l arunce din șa. Plin de bucurie, Țepeș Îl Întreabă: Unde ai Învățat să lupți așa, Mândricel ? Aici, În Țara Românească, Măria ta
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
slobod ; făuresc paloșe, dar știu să le și mânui ; și știu să Încalec și caii ! Chiar așa, Mândricel ? Încearcă-mă, Măria ta ! Toți rămaseră uimiți când săgeata lui Mândricel doborî pasărea din zbor, când nici unul din ostași nu-l putu doborî, când calul nărăvaș nu reuși să-l arunce din șa. Plin de bucurie, Țepeș Îl Întreabă: Unde ai Învățat să lupți așa, Mândricel ? Aici, În Țara Românească, Măria ta ! Și cine te-a Învățat oare ? Codrii, și apele, și munții
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
certuri De răsare, peste lume steaua roșă din deșerturi. Muhamed, flămând de lume, de măriri și de coroane, Ridică din două Asii, [---] de caravane Cari curg spre Roma nouă - Muhamed o împresoară Și [---]grea *** spijă a ei porți i le doboară, Muhamed, ducând asabii și spahiii peste valuri, A cuprins cu focuri albe ale Bosforului dealuri, Muhamed, pe când o flotă în Bosfor ajung s-o-ncapă, Se aruncă cu vizirii și cu oastea lui în apă S-o [---] de călare... Mohamed
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
prin sânge, dintre cei aleși din turmă, Dintre cei legați la Putna încă unul, cel din urmă, Încă unul ce trecuse pin a țării veche școală, Care poduri de cetate le urca cu mâna goală, Ce pe-a zidurilor creste [dobora] c-o mâna tunul, Ce sfărma c-un pumn un creștet dinainte i: încă unul. Eram tineri, eram mândri, eram singuri, eram șapte, Era zi în toată lumea, numa-n Putna era noapte, Tocm -atunci trecuse-un sunet peste-al morții
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și nenorocirea. Șezi cu o consoartă iubită și cu copiii-ți într-o seară lină, de mulțămești lui Dumnezeu pentru fericirea-ți, sau îngenunchi înainte patului lor de moarte. În cazul întîi ești {EminescuOpVIII 568} fericit, în cazul al doilea doborât de durere, însă în amândouă cazurile nu te simți singur. E ceva afară de tine, ceva nevăzut, neauzit, cu toate aceste simțit de simțul dinlăuntru, care vorbește despre moarte și viață. Și tocmai acest ceva eu îl numesc: lumea de spirite
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Enrieta de Serrei numele meu a fost aruncat în zloată cu necinste și derâdere. O, ocară! toate iluziile mele, toată fericirea mea, mizeria copilăriei mele, ostenelile nevinovăției mele, pierderea însuși a slavei ce dobândisem, nimic n-ar putea să mă doboare; însă a fi astfel tractat înaintea aceleia pe care o iubesc cu un amor așa de statornic, ah! aceasta va să zică a suferi mii de morți. O, Dumnezeul meu, dă-mi curagiu, sau voi cădea de durere de nu vei veni
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mai trist decât Madona cu șapte dureri! Pergoleze ardică ochii către dânsul și îl strânse de mâni. Aide, adăogă Duni, curagiu mai mult; nu ești tu mai mare decât o nenorocire? Și nedreptatea, neștiința norodului roman putea-vor să-ți doboare geniul? Pergoleze zâmbi cu amor și răspunse: - O, geniu! mie ți-ai găsit să-mi dai acest titlu sfințit, mie, pe care Italia îl gonește din sînu-i astăzi? Romanii sunt necredincioși, nedrepți, și crez, îți zic fără răutate, că ei
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
îl ardicase din uliță și îl dusese în chilia sa, goală și posomorâtă ca și mormântul vieții lui, singură apărare și adăpost împotriva nedreptății oamenilor. Toate grijile și căutăturile se deteră nenorocitului maestru, însă izbirile nenorocirii și mișcările cele strașnice doborâseră slaba lui constituție; o tuse seacă ce dobândise din ziua când s-a fost aruncat în golf ca să scape pe Henrietta se făcu mai deasă, mai înecătoare. Trebui să părăsească mănăstirea și i se orânduiră de doctori aerul curat și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Tracia și Macedonia, roiră până pe sub zidurile capitalei și-și făcură de cap opt luni de-a rândul, cumanii mai ales c-o sălbatecă cruzime și necruțând nici pe greci, nici pe latini. Împărăția latină din Bizanț părea a se doborî cu totul sub slăbiciunea întrunită a copilăriei și bătrâneții. Vremi grele apăsau preste tot provinciile apucate de puterea de fier a războiului, a căror suferințe, pricinuite atât de mînile amicilor cât și ale inamicilor, întreceau orice măsură a suferințelor obicinuite
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a câștigat o măsurătoare (Massstab) prin impresiuni ce le-a probat (prin cari a trecut). Fleck, cu voacea sa uruitoare ca tunetul, cum turbă el d. e. în mari momente tragice, ca în Carol Moor, după recunoașterea tatălui său, "cum îl doboară simțământul monstruozităței, cum pierde vocea, cum suspină, irupe-n râset, cum se întreamă scrâșnind asupra slăbiciunei sale, cum dau din el (sunete) bubuiri de tunet nemaiauzite până acum" (Tieck, Phantaszis, partea III, p. 504 și așa mai departe), cine-ar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
argint și cei care ne momesc cu slava de la oameni, iar ceilalți vin după aceștia ca să ia în primire pe cei răniți de ei, fiind, de pildă, cu neputință să cadă cineva în mâinile duhului curviei dacă n-a fost doborât mai întâi de lăcomia pântecelui. Mânia nu poate tulbura pe acel ce nu luptă pentru mâncări sau bani, sau slavă. Și nu putem scăpa de dracul întristării dacă nu ne-am lepădat de toate acestea. Nici de mândrie nu scăpăm
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
păcat. Amândouă aceste ispite, și cea cu voie și cea fără voie, le uneltește diavolul: pe cea dintâi ațâțând sufletul prin plăcerile trupului, iar pe cea de a doua o dorește diavolul, voind să strice firea prin durere, silind sufletul doborât de dureri să pună în mișcare gândurile de ocară împotriva Făcătorului. Dar, noi trebuie să ne rugăm să nu ne vină ispita de bunăvoie, ca să nu ne despărțim de dragostea lui Dumnezeu, și pe cea fără voie să o răbdăm
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
Credințele oltenești culese la sfârșitul secolului al XIX-lea sunt formal diferite, dar esențial analoage. Actul ritual al colindatului mântuie Cosmosul într-un moment de criză : „Pământul este așezat pe un stâlp și [...] Iuda roade continuu la acel stâlp ca să doboare pământul, însă nu poate, deoarece în fiecare an iese să vadă colindătorii și, până la înapoierea sa, stâlpul se face la loc” (8, p. 73). Sau într-o altă for- mulare, mai semnificativă : „Pământul e așezat pe doi stâlpi, [...] diavolul roade
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]