2,821 matches
-
într-o doctrinologie... Iată cum semiologia se poate îndrepta spre o hermeneutică, iar aceasta spre posibilitățile unor elaborări doctrinare care sunt folosite de politicieni pentru a fi la putere. Vremea modernă a doctrinelor și a reprezentanților acestor teze și idei dogmatice a murit. Fără sensuri și fără semnificații (ca metode de a privi și a trata materialul istoric), nu cred că istoria scrisă ar deveni incoerentă sau absurdă. Istoriile de discurs ale Analelor au anumite limite epistemologice, provenite nu atât din
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
niciodată că ceea ce văd la televizor și în societate, inclusiv în 1989, este adevărul, iar regimul ceaușist și cel de după el niciodată nu și-a făcut iluzii că acele aclamații și manifestări de iubire erau adevărate. Un fel de joc dogmatic de-a șoarecele și pisica între societate și stat. Duplicitatea în gândire și în acțiune este o "temă" a Orientului, pe care masa intelectuală din Occident nu a înțeles-o. Totuși acest mod de gândire duplicitară, parțial autoapărare față de pervertiri
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
lui Jules Guesde 22, în același an este creată o Federație a Partidului Muncitorilor Socialiști Francezi. Jules Guesde se află în legătură cu K. Marx ale cărui idei încearcă să le răspîndească în Franța, dar este adevărat sub o formă schematică și dogmatică. Federația va dispare foarte repede datorită plecării cooperatorilor, a pozitiviștilor și a radicalilor, apoi, în 1884, și a anarhiștilor. În anul următor, partizanii lui Paul Brousse, "posibiliștii", organizați într-o Federație a lucrătorilor sociali, încearcă să obțină "ceea ce este posibil
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
secțiuni ale Internaționalei a II-a. Dincolo de inevitabilele diferențe de situație, este vorba despre un ansamblu conceptual comun, rezultînd din conștientizarea decalajului crescînd care există între teorie și practică: treptat, cele două vor corespunde. Revizionismul pune în discuție marxismul ortodox, dogmatic, aflat pe cale de dispariție al cărui reprezentant este Kautsky. Revizioniștii sînt aparent învinși politic, iar ortodoxia pare să cîștige teren. Totuși, faptele demonstrează contrariul și ei vor reuși să se impună, așa cum o va arăta în mod brutal fisura din
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
cel puțin trei contexte: generațional, românesc și universal. Maria-Ana Tupan demonstrează documentat în Deconstructivismul la Marin Sorescu (Editura Scrisul romanesc, 1995) cum unul din liderii veritabilei "revoluții coperniciene", ce se va declanșa la mijlocul anilor '60 în literatură, în ciuda agresivelor fosile dogmatice, este chiar Marin Sorescu. Care nu s-a sfiit încă de la debut (1963) să veștejească "ilustrativismul tematic" obligatoriu atunci, comportamentul său spiritual fiind unul subversiv față de realitatea politică și socială, căreia îi substituia "un portret critico-umoristic al scenei literare cu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ele elogiind o temă sau categorie (vocație) bio-psiho-comportamentală: banalul, gafa, penibilul, impotența. Noțiuni îndeobște negative, cărora Valentin Tașcu nu ezită să le facă apologia în cele mai diverse contexte, apărându-le și ilustrându-le în răspăr, resuscitându-le din somnul dogmatic de idei primite de-a gata. La granița dintre seriozitatea moraliștilor și arta palinodiei, mult cultivatul autor recurge la stratageme varii, cum ar fi schimbarea de semn a axiomelor, nuanțarea sau forțarea unor convenții suspecte de anchiloză sub presiunea tradiției
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
eseist, publicist și italienist. Nu sunt uitate meritele eminescologului Ion Nica (1924 - 1999), dar nici activitatea literară și publicistică a uitatului Francisc Păcurariu (1920 - 1998), ca să nu mai vorbim de Ion Vitner (1914 - 1991), medic stomatolog și "critic literar proletcultist, dogmatic". Psihiatrul Ion Vianu (n. 1934), fiul prof. Tudor Vianu, figurează nu numai cu celebra lucrare "La repression psychiatrique en Europe de L'Est" (Paris, 1971), ci și cu eseuri despre "Nietzsche și sfârșitul prejudecății", "Psihoterapia ca delegare a puterii" (ambele
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
a "grupului 63" italian (opus "generației lui Vulcan", tip Marinettti), eșuată în nihilism și sterilitate, din care făceau parte Edoardo Sanguineti, Alfredo Giuliani, Antonio Porta, Nanni Balestrini, Cesare Vivaldi, Elio Pagiarini etc. Reamintim nu numai dezacordul monografului față de abordarea sociologizantă dogmatică, inspirată de Georg Lukacs sau Antonio Gramsci, vizibilă în manifestele respectivului grup, dar și conținutul novator al experimentelor. Remarcabilă este altitudinea stilistică și conceptuală a hermeneutului post-heideggerian în vârstă de 35 de ani, drept care vom spicui termenii de structurare a
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
sare" (Timbru); cântecul are o forță sintetizatoare în orficul barbian, născut din mister; meditație și miraculos, calitate de simbol originar al oului: "Cum lumea veche, în cleștar/ Înoată în subțire var/ Nevinovatul, noul ou/ Palat de nuntă și cavou" (Oul dogmatic); în viața telurică, melcii se împreunează în "fiori ușori", simbolizând instinctualitatea oarbă; ei au existența stereotipă, de la începuturile obscure ale lumii: "Uvedenrode/ Peste mode și timp/ Olimp!"; sens solar, cântecul pur "în limpezimi răcoroase" (In memoriam); pretext pseudo-baladesc, cu note
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
A bolților destinse deasupra lui, ar vrea/ Să sfărâme zenitul și-nnebunit să bea/ Prin mii de crengi crispate, licoarea opalină" (Copacul); 3. Setea de absolut, în înțeles platonician, admirația pentru "perfecțiuni poliedrale" duce cu gândul la increat, la "oul dogmatic"; principiul lumii este prezent în microcosm și macrocosm și trebuie contemplat în starea lui pură: "E dat acestui trist norod/ Și oul sterp, ca de mâncare/ Dar viul ou, la vârf cu plod/ Făcute să-l privim la soare!" (Oul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
principiul lumii este prezent în microcosm și macrocosm și trebuie contemplat în starea lui pură: "E dat acestui trist norod/ Și oul sterp, ca de mâncare/ Dar viul ou, la vârf cu plod/ Făcute să-l privim la soare!" (Oul dogmatic); 4. Conflictul dramatic al ființei umane între contemplația apolinică și trăirea dionisiacă se rezolvă prin armonizarea lor; ideea devine "muzică a formei în zbor" (Umanizare); 5. Lumea pitorească, de inspirație balcanică sau autohtonă în poezia Nastratin Hogea la Isarlâk, meditație
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lucrurile, fiind "un cântec încăpător", relevă splendorile lumii, muzica ascunsă a lucrurilor. Poezia trebuie să depășească instrumentele obișnuite (cimpoiul, fluierul), să fie "foșnirea mătăsoasă a mărilor cu sare", să fie un imn intonat de îngeri drept laudă adusă divinității. Oul dogmatic Oul dogmatic are o viziune modernă și o prozodie tradițională. În text sunt atât elemente narative, cât și descriptive. Oul (termen concret) este alăturat lui dogmatic (termen abstract), fiind un simbol al misterului latent al nuntirii. Acesta are o structură
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un cântec încăpător", relevă splendorile lumii, muzica ascunsă a lucrurilor. Poezia trebuie să depășească instrumentele obișnuite (cimpoiul, fluierul), să fie "foșnirea mătăsoasă a mărilor cu sare", să fie un imn intonat de îngeri drept laudă adusă divinității. Oul dogmatic Oul dogmatic are o viziune modernă și o prozodie tradițională. În text sunt atât elemente narative, cât și descriptive. Oul (termen concret) este alăturat lui dogmatic (termen abstract), fiind un simbol al misterului latent al nuntirii. Acesta are o structură duală în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
creată prin repetarea vocalelor o și u, inversiuni ("Îl lasă-n pacea întâie-a lui"), anacoluturi care dau impresia de spontaneitate, interogații retorice ("Dar plodul? Vezi Duhul sfânt făcut sensibil?"), exclamația ("urcă-n soare și cunoaște!"), verbe la prezentul etern. "Oul dogmatic" se înscrie în ciclul inițiatic, consacrat misterului nunții cosmice. Ieșirea din sine a spiritului creator (nunta împlinită) înseamnă moarte. Oul cu plod" poate semnifica Duhul Sfânt care plutește deasupra apelor cosmice, reprezentând virtualitatea Creației. Dogma închisă în "nevinovatul ou" este
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
contemplativă, a cotinuat spiritul maiorescian prin disocierea valorilor etice, etnice și politice de valoarea estetică. În critica sa, el pornea de la gust, nu de la principii. Relativismul i-a permis o acceptare a tuturor școlilor literare. Nu a admis o estetică dogmatică, ci o pluralitate estetică, iar critica sa era concretizată prin istorism, psihologism, monografism. E. Lovinescu unește magistral informația, conștiința profesională și arta. Monografia este dedicată celor trei generații de maiorescieni: 1. Prima generație postmaioresciană: M. Dragomirescu, S. Mehedinți, P.P. Negulescu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Deisis, Sibiu, 2002, p. 62. footnote>, a fost un îndârjit susținător al monahismului și un ferm aderent la credința niceeană. Conținutul celor patru volume de mari dimensiuni care cuprind lucrările sale prezentate în Patrologia abatelui Migne este format din opere dogmatice, omilii și cuvântări, lucrări ascetice, liturgice, pedagogice, canonice și corespondență<footnote Henry Barclay Swete, Patristic Study, edited by Arthur W. Robinson, Longmans, Green, and Co.39 Paternoster Row, London, New York, Bombay and Calcutta, 1909, pp. 88-89. footnote>. Vasile nu a
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
New York, Bombay and Calcutta, 1909, pp. 88-89. footnote>. Vasile nu a acordat timp cercetărilor teologice doar de dragul muncii. Nu a scris nici o lucrare în care să încerce să expună totalitatea doctrinei creștine întro manieră sistematică. Din contra, toate lucrările sale dogmatice au scopul clar de a combate erorile timpului său, în special pe cele ale arienilor și pnevmatomahilor. Cu acest scop în minte, Vasile și-a scris cele două opere, de maximă importanță: Contra lui Eunomiu și Despre Sfântul Duh<footnote
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
ta puterea cea neînțeleasă a lui Dumnezeu?”<footnote Ibidem, epist. 16, p. 150. footnote> Cunoașterea ființei dumnezeiești constă tocmai „în simțământul că ființa lui Dumnezeu n-o putem cunoaște”<footnote Ibidem, epist. 234, II, p. 483 footnote>. Dintre lucrările sale dogmatice, cea mai cunoscută și mai utilă este Despre Duhul Sfânt. Sfântul Vasile apelează la Scriptură și la tradiția creștină timpurie ca sprijin pentru doctrina ortodoxă referitoare la Persoana și lucrarea Duhului Sfânt, iar cartea este bine structurată și edificatoare ca
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
fost, adevărată colecție de medalioane), imaginea unei vieți, a unei cariere, a unei împliniri creatoare, cum numim astăzi efortul de "scanare" a liniilor definitorii ceea ce ar însemna cu totul altceva decât plasticizare, convocare de nuanțe, portretistică, în sens călinescian.Critic dogmatic, cu abuz de erudiție, uneori redundantă, irespirabilă, Iorga poate fi considerat un pionier al imagologiei moderne, unde contează modalitatea de a concentra frânturi aparent disparate dintr-o existență, armonizate într-un concret "virtual". Iată un asemenea exercițiu evocator de imagine
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
José Semprun, au trăit cu intensitate și o sinceritate dezarmantă "pasiunea ideii comuniste" înainte de a trăi dezvrăjirea și a avea astfel acces la analiza lucidă a fenomenului. Și, cum se întîmplă adesea, un om care s-a trezit din "somnul dogmatic" valorează mai mult decît unul care n-a fost adormit în respectiva experiență. Dată fiind aria culturală pe care sînt centrat, datorită și originii culturale a autorilor cărții prefațate, am lăsat la o parte vasta literatură de analiză a comunismului
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
81 B)EPOCA MITICĂ / 103 I. Politeismul / 103 a)De la animism la politeism / 103 b)Cele două faze ale politeismului / 108 1.Prevalenta semnificației agrare / 108 2.Prevalența semnificației etice / 115 II.Monoteismul / 126 3.EPOCA POST-MITICĂ /137 A)Sistematizarea dogmatică / 137 Mitul divinității trinitare / 143 B)Religie și Filosofie / 153 C)Religie și Știință / 162 PARTEA A DOUA DUMNEZEU ȘI OMUL A) SIMBOLIZAREA METAFIZICĂ / 177 1. ANALIZA SIMBOLULUI "DUMNEZEULUI UNIC" / 179 l)Unicitatea / 179 2)Dumnezeu ca Providență și Dumnezeu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
În cazul lui Iisus, ea parcurge drumul transfigurării subconștientului tenebros în supraconștientul majestos. Mîntuitorul "a învins tentația demonică (subconștientul) și a realizat elevația divină (supraconștientul) a naturii umane..."10 Iisus a devenit susține Paul Diel în deplină contradicție cu tradiția dogmatică omul "divinizat" simbolic, "omul-dumnezeu".11 Interesantă îmi pare a fi simbolistica subiacentă discursului și textului teologic pe care Diel o "desconspiră" cu eleganță și măiestrie. Astfel, tentațiile demonice sînt simboluri ale subconștientului, iar "elevația divină" simbol al supraconștientului. La rîndul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a omului aflat în fața propriilor lui conflicte intrapsihice. În loc să analizeze simbolul lui "Dumnezeu"(ceea ce ar fi imposibil pornind de la simbolismul pansexual), Freud își îndreaptă întreaga critică împotriva credinței în existența unui dumnezeu real, credință care duce practic la moralism. Moralismul dogmatic se opune excesiv sexualității chiar și sub forma sănătoasă și firească a acesteia. Freudismul propune drept remediu intensificarea sexualității (ceea ce nu este decît o dogmă inversată). Absența la Freud a unei distincții între simbolul "Dumnezeu" și dumnezeul dogmatic, care este
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
moralism. Moralismul dogmatic se opune excesiv sexualității chiar și sub forma sănătoasă și firească a acesteia. Freudismul propune drept remediu intensificarea sexualității (ceea ce nu este decît o dogmă inversată). Absența la Freud a unei distincții între simbolul "Dumnezeu" și dumnezeul dogmatic, care este într-adevăr o pură iluzie, îl obligă să presupună că toate manifestările sublimante ale vieții umane culturile succesive, toate fondate pe simbolul "divinității" sînt simple subproduse ale sexualității refulate, un fel de consolare pseudo-sublimă pentru culpabilizarea plăcerilor sexuale
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
magice, chiar și omul mort rămîne de fapt animat. Comprimarea aceasta magică și animistă referitoare la misterul vieții și morții problema centrală a religiozității se dovedește cel mai dificil de dezrădăcinat din psihicul uman. Ea constituie în continuare pericolul interpretării dogmatice a tuturor religiilor evoluate, cu toate că acestea sînt bazate pe expresia pur simbolică a miturilor, care, la rîndul ei, conform sensului ei ascuns, a reușit să depășească realismul magic. Pentru animism, morții continuă să trăiască trupește. Ei duc o viață de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]