1,538 matches
-
fost mutată în Sibiu. Gruparea s-a manifestat inițial în cadrul unui cenaclu, care a editat în 1945 și câteva numere dintr-o revistă, intitulată „Revista Cercului literar”.<br> Din grupare făceau parte Ion Negoițescu, Radu Stanca, Cornel Regman, Ștefan Augustin Doinaș, I. D. Sârbu, Nicolae Balotă, Eugen Todoran, Eta Boeriu, Radu Enescu, Dominic Stanca, Ioanichie Olteanu, Ovidiu Drimba, Alexandru Cucu, Deliu Petroiu, Henri Jacquier, Viorica Guy Marica, Dan Constantinescu, Wolf von Aichelburg, Ovidiu Cotruș etc. Primii patru au format în 1946 un
Cercul Literar de la Sibiu () [Corola-website/Science/302812_a_304141]
-
Slavici” Arad - 1995. 1998 - “Politica și cultura la frontiera de vest” (dialoguri cu personalități culturale și politice), Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1998. 1998 - “Ioan Slavici și unitatea spirituală națională” (coautor), Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1998. 1998 - “Templul memoriei. Ștefan Augustin Doinaș în dialog cu ”, Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1998. 1999 - “Călătorie prin veac. Gabriel Țepelea în dialog cu Emil Șimăndan”, Cuvânt înainte de acad. Augustin Buzura, “Vasile Goldiș” University Press - 1999. 1999 - “Întrebătorul din Agora” (literatură și document) - zece ani de la Revoluția
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
Slavici” Arad - 2000. 2000 - "Eminescu - Destin, Constiinta" - Viorel Gheorghiță in dialog cu Emil Șimăndan, Editura Fundatiei "Ioan Slavici" Arad - 2000 . 2001 - “Dialoguri cu Ioan Alexandru”, Ediția a II-a (Colecția Alternative), Ed “Dacia” Cluj-Napoca - 2001. 2003 - "Întoarcerea acasă. Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Emil Șimăndan" ("Cuvânt înainte" de Ion Pop), Ed. Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2003 2003 - “Întrebătorul din Agora. ** În amintirea Eroilor Martiri ai Revolutiei de la Arad”, Ed. “Ioan Slavici” Arad - 2003. 2006 - "Evoluția și tipologia presei arădene 1833-2002
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
cursurile Facultății de Drept a Universității din București, luându-și licență în drept în anul 1941. În perioada 1938-1946 este redactor la reviste din București, ca „Universul literar” - redactor al rubricii „Cântece noui”, unde debutează, printre alții pe Ștefan Augustin Doinaș, Ion Caraion și Ion C. Pena, „Gândirea”, „Rampă”, „Bis”, „Artă nouă” etc. În aprilie 1945 se căsătorește cu Miră Simian. În octombrie 1946 pleacă, împreună cu soția sa, în Elveția, ca atașat de presă al Legației României de la Berna. Colaborează la
Ștefan Baciu () [Corola-website/Science/299014_a_300343]
-
literari membrii "generației pierdute". A fost, pe rând, asistent al lui Lucian Blaga la catedra de filosofie a culturii, profesor de estetică a teatrului, la Sibiu, redactor, actor, regizor. A facut parte din Cercul literar de la Sibiu, alături de Ștefan Augustin Doinaș, Dan Constantinescu, Deliu Petroiu, Alexandru Cucu, Viorica Guy Marica, Eugen Todoran, Ion Negoițescu, Ion Desideriu Sârbu, Ioanichie Olteanu, Cornel Regman, Nicolae Balotă, Victor Iancu, Henri Jacquier, Wolf von Aichelburg, ș.a. În poezie a teoretizat baladescul (în eseul "Resurecția baladei" (1945
Radu Stanca () [Corola-website/Science/299004_a_300333]
-
loc de scuipat am ceva ca un lapte, / Pantofi cu baretă mi-ajută sveltețea / Și-un drog scos din sânge de scroafă noblețea". Marele câștig al poeziei românești datorat resurecției Cercului literar de la Sibiu, îndeosebi lui Radu Stanca, Ștefan Augustin Doinaș ș. a., constă în "extinderea sferei baladescului de la o „scară națională“ la o „scară planetară / cosmică“". Ilustrativă în acest sens este și balada "Turn înecat", turnul simbolizând "axis mundi", având în crucea-i celestă o crăiasă adormită „de două mii de ani
Radu Stanca () [Corola-website/Science/299004_a_300333]
-
ieșise în zori să înoate. Neavând urmași direcți, o parte din manuscrisele lui Wolf von Aichelburg au fost donate unei arhive din München, iar biblioteca lui din Freiburg s-a împrăștiat. Cărți bilingve de poezie de Lucian Blaga, Ștefan Augustin Doinaș și Radu Stanca și traduceri din George Bacovia, Ion Barbu și Tudor Arghezi. Prin Decretul nr. 32/1972 scriitorului de limbă germană , din municipiul Sibiu, i s-a conferit Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a, „pentru activitate îndelungată și
Wolf Aichelburg () [Corola-website/Science/303797_a_305126]
-
Mihai Eminescu; Alexandru Macedonski; George Coșbuc; Tudor Arghezi; George Bacovia; Vasile Voiculescu; Lucian Blaga; Tristan Tzara; Alexandru Philippide; Radu Boureanu; Mihai Beniuc; Geo Bogza; József Méliusz; Wolf Aichelburg; Virgil Teodorescu; Eugen Jebeleanu; Maria Banuș, Gellu Naum; Geo Dumitrescu; Ștefan Augustin Doinaș; Ion Caraion; Nina Cassian; Leonid Dimov; Al. Andrițoiu; Vasile Nicolescu; Ion Brad; Aurel Rău; Nichita Stănescu; Romulus Vulpescu; Ion Gheorghe; Marin Sorescu; Gheorghe Tomozei; Cezar Baltag; Constantă Buzea; Ioan Alexandru; Ana Blandiana; Adrian Păunescu; Mircea Dinescu etc. „Romulus Vulpescu este
Romulus Vulpescu () [Corola-website/Science/304253_a_305582]
-
dramatic creat de școlile lui Constantin Nottara și Gheorghe Storin, Leopoldina Bălănuță a dat un regal de muzică și poezie, împreună cu Narcisa Suciu, în spectacolul "O întâmplare a ființei" din 27 ianuarie 1998, pe versuri de Ana Blandiana, Ștefan Augustin Doinaș, Magda Isanos, Nicolae Labiș și Nichita Stănescu. „Eu plec cu viața mea în teatru; teatrul vine cu viața lui în viața mea. Mă gândeam câtă dreptate a avut sărmanul Tarkovski, care spunea, în ultimele zile ale existenței lui: «Doamne, am
Leopoldina Bălănuță () [Corola-website/Science/303976_a_305305]
-
în conflict după ce Nic (Augustin Viziru), protejatul lui Davinci, încălcase teritoriul de acțiune a lui Calu (Octavian Strunilă), șeful găștii din care făcea parte și Vio, și începuse să distribuie droguri acolo. În perioada cât fiul său a lipsit, Titi Doinaș (Virgil Constantin), tatăl lui Vio, a pierdut o sumă mare de bani, precum și casa, în favoarea mafiotului Davinci. În timpul cât a lipsit, Vio își reia vechiul serviciu de chelner la restaurantul "Baraca" administrat de Italianu (Romică Țociu) și Vrăjitoru (Cornel Palade
Poveste de cartier () [Corola-website/Science/312591_a_313920]
-
anul II la medicină, sub rezerva a două examene de diferență. În 1945 se constituie "Cercul literar din Sibiu", dintre ai cărui membri fondatori face parte și , alături de nume de marcă în istoria literaturii române, ca : Radu Stanca, Ștefan Augustin Doinaș, Ion Negoițescu, Cornel Regman ș.a. La întâlnirile săptămânale ale cercului participă cu regularitate și Lucian Blaga, dar și alte personalități ale culturii române. Dorin Speranția are contribuții diverse la activitatea cercului: conferințe, lecturi, recitaluri de pian. Fiind solicitat și de
Dorin Speranția () [Corola-website/Science/311406_a_312735]
-
Rilke, poetul său preferat. A lăsat în manuscris transpunerea integralei operei poetice a lui Rilke și a lui Goethe (aici intrând și cea de-a treia versiune românească a lui "Faust", după cele realizate de Lucian Blaga și Ștefan Aug. Doinaș), tălmăciri din lirica de expresie germană, de la romantici la expresioniști (Eduard Mörike, Conrad Ferdinand Meyer, Ricarda Huch, Hugo von Hofmannsthal, Richard Dehmel, Ernst Stadler, Else Lasker-Schüler, Oskar Loerke, Gottfried Benn), din Paul Valéry și lista poate continua. Mihail Nemeș este
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
Valéry: e destul să-mi amintesc tonul pur rilkenian, pe care-l aveau tălmăcirile ce mi le-ați trimis acum câțiva ani, ca să constat și să apreciez noua muzică, total diferită, pe care o au traducerile de față"", îi scria Doinaș lui Nemeș, omul care l-a încurajat și l-a prețuit totdeauna. Mihail Nemeș a fost autorul celei de-a șasea traduceri integrale în versuri a lui "Faust" de Goethe. Versiunea lui Mihail Nemeș este mai îndatorată lui Doinaș decât
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
scria Doinaș lui Nemeș, omul care l-a încurajat și l-a prețuit totdeauna. Mihail Nemeș a fost autorul celei de-a șasea traduceri integrale în versuri a lui "Faust" de Goethe. Versiunea lui Mihail Nemeș este mai îndatorată lui Doinaș decât lui Blaga, fapt previzibil, de altfel, din cauza distanței istorice mai mari față de cel din urmă. Astfel, unele cuplete de versuri (mai ales dicolonii care nu lasă prea multe opțiuni traducătorului, datorită scurtimii lor: "Etern-femininul / ne trage în sus") sunt
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
fapt previzibil, de altfel, din cauza distanței istorice mai mari față de cel din urmă. Astfel, unele cuplete de versuri (mai ales dicolonii care nu lasă prea multe opțiuni traducătorului, datorită scurtimii lor: "Etern-femininul / ne trage în sus") sunt preluate întregi din Doinaș, semn că peste efortul acestuia nu se mai putea trece ușor. Totuși, Doinaș însuși l-a încurajat pe Nemeș în repetate rânduri - așa cum reiese din corespondența de lungă durată dintre aceștia -, să-și ducă la bun sfârșit proiectul. În fața unei
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
Astfel, unele cuplete de versuri (mai ales dicolonii care nu lasă prea multe opțiuni traducătorului, datorită scurtimii lor: "Etern-femininul / ne trage în sus") sunt preluate întregi din Doinaș, semn că peste efortul acestuia nu se mai putea trece ușor. Totuși, Doinaș însuși l-a încurajat pe Nemeș în repetate rânduri - așa cum reiese din corespondența de lungă durată dintre aceștia -, să-și ducă la bun sfârșit proiectul. În fața unei provocări atât de nobile nu e loc de orgolii și vanități. Ce putea
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
bun sfârșit proiectul. În fața unei provocări atât de nobile nu e loc de orgolii și vanități. Ce putea aduce nou versiunea lui Mihail Nemeș? Ei bine, ea contrapune formulelor arhaizante ale lui Blaga ("figuri șovăitoare") și celor perifastice ale lui Doinaș ("figuri sfios-plăpânde") soluții dintre cele mai la îndemână, mai ferme ("figuri nehotărâte"), uneori chiar sacrificând polisemia originalului pentru claritatea formei. Spre deosebire de înaintași, Nemeș nu a jonglat, decât rareori, cu rimele compensatorii pentru a salva fondul, dând astfel întăitate formei. Traducerea
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
misterioasă nu poate fi lăudată de o singură voce. E nevoie de o întrecere. Cei care s-au înhămat la traducerea capodoperei goetheene ca într-o "faustiadă", care nu poate fi decât fausta, aducătoare de noroc pentru cultura română: Blaga, Doinaș, Nemeș - cei trei arhangheli care se întrec fratern în preamărirea creatorului Goethe, așa cum Rafail, Gavril și Mihail concurează în elogiul neînțelesei creații divine. Era prin urmare, nevoie de acest al treilea "arhanghel" tălmaci, care să completeze lista. Traducerea din "Faust
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
avut rubrici în revistele "Luceafărul" și "Cinema". A fost realizator independent pentru Canalul de televiziune etnic 32 din Chicago Illinois (SUA) (1992-1994). Jurnalist independent, din 1994, realizator de televiziune, scenarist pentru Televiziunea Română (1994-2002). Autoare de filme documentare despre Ștefan Augustin Doinaș (pentru care a primit Premiul APTR în 2001), sculptorul Ion Vlasiu, academician etnolog Romulus Vulcănescu, Gheorghe Adoc, Gabriela Manole Adoc, poetul Gheorghe Tomozei, arhitect Gheorghe Rosetti, Ion Sălișteanu, dr. Dan Gavriliu, Eddy Novarro, Enzo Gribaudo, Edith Bretan Le Bovit, Theodore
Cleopatra Lorințiu () [Corola-website/Science/310957_a_312286]
-
că se referă la cuvânt” (p. 53). În opinia criticului, Elegia întâia este o încercare din partea poetului de a da „un model constructiv al propriului mod de a se raporta pe sine la cuvânt și lume” (p. 60). Ștefan Augustin Doinaș (1980) se întoarce la tema increatului și la atributele ce îi conferă un „comportament mitic”. Căci „increatul e potențialitate plină, posibilitate pură, complet lipsită de propria sa definiție, deoarece - ființă aproape demonică - el își sparge propriile-i determinări.” Doinaș plusează
Elegia întâia () [Corola-website/Science/309930_a_311259]
-
Augustin Doinaș (1980) se întoarce la tema increatului și la atributele ce îi conferă un „comportament mitic”. Căci „increatul e potențialitate plină, posibilitate pură, complet lipsită de propria sa definiție, deoarece - ființă aproape demonică - el își sparge propriile-i determinări.” Doinaș plusează atunci când afirmă că Elegia întâi este nu numai un poem despre increat, ci „chiar un exemplu de increat” (Poezia și poetica lui Nichita Stănescu, din Lectura poeziei, Ed. Cartea Românească, 1980, p. 193 - 202, cf. "Nichita Stănescu interpretat de
Elegia întâia () [Corola-website/Science/309930_a_311259]
-
populare și al călătoriilor", „Hoțul", precum și o colecție de romane și diverse alte scrieri de autori români și străini. La „Universul literar”, în perioada 1938-1946, Ștefan Baciu era redactor al rubricii „Cântece noui”, unde debutează, printre alții pe Ștefan Augustin Doinaș, Ion Caraion și Ion C. Pena. După moartea lui Cazavillan, în 1903, soția sa a moștenit averea familiei și a devenit, implicit, proprietara celui mai mare cotidian al Capitalei. „Coana Tudorița” s-a recăsătorit în 1909 cu Nicolae Dumitrescu Câmpina
Universul (ziar) () [Corola-website/Science/314553_a_315882]
-
direcție în literatura română. Anul 1943 constituie o nouă etapă în evoluția fenomenului neomodernist, odată cu înființarea Cercului Literar de la Sibiu. Membrii acestui cerc adresează actul de înființare scris de Ion Negoițescu și semnat printre alții de Victor Ionescu, Ștefan Augustin Doinaș, Radu Stanca lui Eugen Lovinescu, afirmându-și intenția de a se întoarce către modernismul interbelic, fără însă a neglija propriile deziderate estetice și fără a încerca sincronizarea cu spiritul veacului. După această etapă în istoria poeziei postbelice se disting trei
Literatura română neomodernă () [Corola-website/Science/317931_a_319260]
-
omului, forța logos-ului, moartea, iubirea, nostalgia după optimismul tinereții, reflecția filozofică. Poeții neomoderniști adoptă o atitudine ludică, ironică sau chiar parodică. Neomoderniștilor li se adaugă poeții generației mai vechi, cărora le fusese interzis să publice anterior (Emil Bota, Șt.Aug. Doinaș, Geo Dumitrescu) și unii poeți ce renunță la realismul socialist și se întorc la adevărata poezie (Maria Banuș, Eugen Jebeleanu, Dan Deșliu).
Literatura română neomodernă () [Corola-website/Science/317931_a_319260]
-
asasinat puse la cale de regimul de la București. Paul Goma nu este membru al Uniunii Scriitorilor, din care a fost exclus în 1977 de conducerea de atunci, din care făceau parte, între alții, Nicolae Manolescu, Ana Blandiana și Ștefan Augustin Doinaș. Goma este în prezent cetățean român, conform unei informări a Ministerului de Interne. Lupta sa împotriva comunismului a luat cu timpul un aspect din ce în ce mai naționalist și sceptic față de Occident, Goma începând prin a refuza în 1980 oferta de a primi
Paul Goma () [Corola-website/Science/297562_a_298891]