1,580 matches
-
mai rar întâlnindu-se dialecticul sau) cu influențe asupra manifestărilor exterioare ale individului, asupra raționamentelor acestuia, inversându-se, de cele mai multe ori nivelul prim de răspuns, în sensul că emoțiile, sentimentele, stările de inhibiție, anxietate, surescitare, adică exact trăirile negative, devin dominante față de răspunsurile dictate de o gândire calmă, relaxată și rațională. Pe cale de consecință directă, starea de sănătate și capacitatea de muncă sunt afectate prin apariția durerilor de cap, de stomac (și posibila transformare în ulcer), creșterea tensiunii arteriale, instalarea unor
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
plus droguri, plus crimă organizată, plus multe calamități. Ele, bineînțeles, există într-o măsură oarecare, adesea exagerate. Dar Europa este și altceva. Mai ales altceva. Idee însă imposibil de asimilat, în adâncime și programatic, de vechile structuri culturale și politice dominante. Nu poate fi uitată nici realitatea profund antieuropeană: natura reală a regimului politico social instalat în România, după 1944, de ocupația sovietică. El s-a agravat în împrejurările războiului rece. Însă esența sa este de o crasă evidență: izolarea cât
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
legate de politica expansionistă de dominare a Rusiei. Moscova, centrul de interes negativ al Europei, rămâne steaua sa polară. Fiindcă o adevărată transformare socială în România (inclusiv în Moldova) ar duce la pierderea tuturor pozițiilor sale politice, economice și culturale dominante. De unde și tendințele filoruse constante ale acestei clase nomenclaturiste, pe de o parte, propagarea concepției statului român vasal, în sfera de influență a Rusiei, pe de alta. Inutil a aminti și dovezile de o rară forță demonstrativă: tratate, vizite, declarații
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
substratul lor social politic. În același spirit pe care l-am descris cât mai obiectiv posibil sunt explicabile și alte procese sociale românești actuale nesau antieuropene. Dacă structurile vechii societăți de tip comunist sunt încă prezente, active, mai mult chiar: dominante, faptul se explică prin revoluția socială profundă care a avut loc, efectiv, în România. Lupta de clasă a distrus total pătura mijlocie, burgheză, pentru a nu mai vorbi de urmele vechii aristocrații. Sistemul social comunist nu cunoștea și nu recunoștea
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
nouă concepție comparatistă reprezintă o mare eroare. și, în definitiv, la ce servește comparatismul dacă el nu ne ajută să înțelegem și să ne transpunem și în alte contexte, și în alte situații și în alte realități culturale, decât cele dominante în două-trei centre occidentale de mare prestigiu? În aceste condiții specifice am propus conceptul de comparatism militant. Am folosit ca pretext, într-o carte cu cheie, publicată doar în limba franceză, în 1982, printr-o dezvoltare personală, sistematizată, opera și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
motiv pentru care rezervăm acestui aspect o tratare separată. Apoi, la Uniunea Scriitorilor se dezbate cazul, se țin lecții despre primejdia naturalismului. În consecință, o suspiciune generală și persistentă se va așterne peste proza anului, „vânătoarea de elemente naturaliste” fiind dominanta anului În critica literară. Dar să desfășurăm cazurile pe rând. Horia BRATU 27 Își face autocritica Într-un context foarte larg și foarte derutant: pornind de la somația lui Geo Dumitrescu de a profita de „critica Partidului”, acesta comentează după 8
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nouă și s-a manifestat, În plan literar, În perioada de tranziție spre RS (aug.1944-1948), coexistând și cu alte formule literare. În plan politic, corespundea politicii statului de democrație populară, transformat, după abolirea monarhiei, În stat al dictaturii proletare. Dominantele literaturii și ale politicii literare din perioada de tranziție, conținutul pledoariei pentru cultura pentru masse (mult mai bogată și mai patetică decât producția literară) sunt: socializarea discursului literar, Înfierarea exploatării, a hitlerismului și a guvernelor de dreapta, elogiul muncitorului, sindicalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dușman neîmpăcat” al capitalismului și imperialismului. În felul acesta, RS Își accentuează caracterul opozițional, statutul de ripostă, de replică generală, dată formulelor literare anterioare (autohtone și străine) , sau celor contemporane occidentale, proclamându-se, astfel, superioritatea „metodei metodelor”. Principiile și totodată dominantele obligatorii ale unei creații realist-socialiste (r-s) au fost: spiritul de partid (opus apolitismului și principiului estetic); caracterul revoluționar (opus neutralității În artă, lipsei de combativitate ideologică și literaturii neangajate); umanismul socialist (opus imperialismului și capitalismului „putred”); caracterul popular (opus
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
violenței expresive, deformatoare: grotescul, atât de cultivat de expresioniști, dă formei o semnificație interioară; înseamnă dedublare și stranietate, o invazie de fantoșe în pustiul interior, când puteri malefice, inumane, au nimicit sufletul - e o icoană a alienării. Furia sexului este dominanta prin care scriitorul dă grele tablouri ale instinctualității. Ca autor, el vizează „o aproape imposibilă realizare de artă”, întrucât secvențele ce se vor „mărturiile de asasinat ale omului în patru labe” au putut fi luate drept rod al unei intenții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
pentru înregistrarea sau autorizarea societăților comerciale, precum și pentru modificarea actelor constitutive ale acestora, cereri pentru excluderea unui asociat, precum și cereri de dizolvare și lichidare a unei 366.000/ societăți comerciale 36,60 39 b) cereri pentru lichidarea poziției 366.000/ dominante a unui agent economic 36,60 39 c) acțiuni, cereri și contestații introduse în temeiul Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului și al Legii nr. 83/1998 366.000/ privind procedura falimentului băncilor 36,00
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173847_a_175176]
-
pentru înregistrarea sau autorizarea societăților comerciale, precum și pentru modificarea actelor constitutive ale acestora, cereri pentru excluderea unui asociat, precum și cereri de dizolvare și lichidare a unei 366.000/ societăți comerciale 36,60 39 b) cereri pentru lichidarea poziției 366.000/ dominante a unui agent economic 36,60 39 c) acțiuni, cereri și contestații introduse în temeiul Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului și al Legii nr. 83/1998 366.000/ privind procedura falimentului băncilor 36,00
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169942_a_171271]
-
tind să depășească capacitatea de menținere în terariile proprii. Trebuie asigurat suficient spațiu, atât în plan orizontal cât și vertical, pentru a permite reptilelor să-și manifeste comportamentul normal propriu speciei și pentru a se putea evita conflictele generate de dominantă unor indivizi asupra altora. VIII. Zonele de serviciu 1. Spațiile, pasajele, coridoarele de servici, destinate folosirii de către îngrijitori trebuie să fie suficient de spațioase pentru a lucra sau manevră animalele. Accesul în amplasamente trebuie astfel realizat încât să permită vizibilitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165781_a_167110]
-
putea, �n momentul urm? tor, s? fie gata s? se dedea la cea mai îra? ional? ? i �nregimentat? ac? iune militar?. Dup? p? rerea lui Iorga, era vorba despre o confruntare �ntre spirit, g�ndire, bun sim? ? i pumn. Acestea constituiau dominantă poporului german, care d? duse dovad? de o mare complexitate spiritual?. O alt? carte interesant? este Originea ? i dezvoltarea statului austriac (Ia? i, 1918). Iorga a prezentat cre? terea Statului ? i a Imperiului Austriac, care s? a produs �ntr? o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pe de o parte, și între provocările la care este supus în „cursa” pentru adaptare la mediul înconjurător, pe de altă parte. Societatea însăși își bazează existența pe comunicarea (și informația împărtășită) și interacțiunea dintre indivizii care o compun. În funcție de dominanta valorizată pentru succes social, de modalitatea majoră de mediere a interacțiunii sociale,societății i s-au aplicat diferite „adjective” (caracteristici), precum: knowledge society („societatea cunoașterii”), information society („societatea informației”), learning society („societatea învățării”) și, nu în ultimul rând, network society
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pe de o parte, și între provocările la care este supus în „cursa” pentru adaptare la mediul înconjurător, pe de altă parte. Societatea însăși își bazează existența pe comunicarea (și informația împărtășită) și interacțiunea dintre indivizii care o compun. În funcție de dominanta valorizată pentru succes social, de modalitatea majoră de mediere a interacțiunii sociale,societății i s-au aplicat diferite „adjective” (caracteristici), precum: knowledge society („societatea cunoașterii”), information society („societatea informației”), learning society („societatea învățării”) și, nu în ultimul rând, network society
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
întrebi de ce există (și unde?) și să le identifici natura și efectele devastatoare asupra oamenilor. Spunem și noi că există, în acest caz, un loc ușor de identificat? Mai precis: de unde apare "producția", în creștere, de oameni care au ca dominantă a felului lor de a fi nepăsarea, chiar nesimțirea față de ceilalți, semenii lor? De unde vine, adică, din ce surse se hrănește disprețul suveran al unora pentru oricine are convingeri morale elementare? Și, mai exact: ce face, de pildă, ca valori
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
reflexe gălbui dau senzația unui interior rece și neprimitor, umed și "murdar", un interior dominat de spații scenice suprapuse, colțuroase, aspre, cu zone copleșite de umbre negre, mistuitoare, propice dramelor incomunicabilității și conjugale; starea de depresiune e agravată de o dominantă morală (triunghiul conjugal, patima înavuțirii); mediul e de o monotonie aparent-mediocră, aici melancolia devine deznădejde și plictisul suferință; totul e înecat în ceață, praf, vârtejuri de zăpadă, șuvoaie de negru, alb, albastru, violet, galben. Natura este expresia unei dezorganizări sufletești
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de funcționare a sistemelor Coex, trebuie subliniat iarăși că ele au un rol capital în destinul uman, deoarece branșarea predilectă a unei persoane la un anume Coex, o amprentează pe această decisiv, în funcție de structura lui pozitivă sau negativă. Altfel spus, dominantele Coex determină croiala majoră a statusului nostru psihologic, instituindu-se într-o premisă care aparține de esențele zestrei umane. Asemenea complexelor stipulate de Jung (1960), ele acționează ca niște principii întemeietoare ale psihismului uman întrucât influențează raportarea omului la sine
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
abstracte, al c]ror rol este de a oferi mai degrab] justificare, decat motivare. Metodă corespunz]toare era considerat] de majoriatatea o variant] de coerentism (vezi secțiunea (iii. 2) pentru o dezbatere a acestui concept). Dași acestea r]mân curentele dominante, peisajul intelectual nu mai este atat de uniform pe cât era odat]. În ultimii ani a existat o preocupare crescut] cu privire la natură, statutul și rolul teoriei morale. De exemplu, Bernard Williams și-a exprimat scepticismul în privința emiterii teoriei, Jonathan Dancy și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a fi o teorie înglobantă a schimbării sociale, "o teorie unificată a schimbării și ordinii, care să cuprindă într-o schemă unică structurile variate și schimbătoare ale istoriei" (Smith, 1973:2). În anii 1970-1980, teoriile schimbării de tip funcționalist sunt dominante în sociologie vezi de exemplu Smith (1973) sau Boudon (1986). Postulatul principal care stă la baza viziunii funcționaliste este că societatea are nevoie de stabilitate pentru a exista 7 și a se menține. Numai în echilibru sau stabilitate societatea poate
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și funcțională a lor, intrinsecă unor structuri narative cu valoare identitară reprezentativă pentru o comunitate. Un alt punct de vedere asupra imaginarului colectiv este derivat tot din observațiile lui Le Goff de la finalul volumului său: mecanismul social nu exclude o dominantă antropologică. Adaug însă aici ceea ce istoricul francez refuză să introducă în grila lui de lectură: arhetipologia divinului, fie în accepțiunea pre-creștină, fie creștină, fie reieșită din "contaminarea" celor două (în credințele creștin-populare). Arhetipul nu rămâne în afara imaginarului, ca o "elucubrație
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
colective (în sensul acordat de Gilbert Durand), cu o funcție paradigmatică (susține prototipurile imaginative, care generează, pe măsură ce întâlnesc dimensiunea temporală a narațiunii, modelele mitice sau religioase, tipurile legendare și istorice, precum și sub-tipurile socio-culturale). Dacă, după cum propune Le Goff, în aceeași dominantă antropologică se încadrează și mentalitățile - cele medievale pot fi clasificate de altfel după criterii precum: tiparul sociologic, istoric, politic sau artistic (Martin, vol. I: XI-LVIII și vol. II: VII-XXVII) -, atunci imaginarul include atât "reflexul" politicului, cât și reprezentările puterii manifestate
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sensul istoriei, societatea, statul, politica internă, relațiile internaționale, conștiința națională. Autorii textelor, numiți sugestiv politografi, sunt în număr total de 302 − impresionant pentru concluzii și pentru validarea lor. Selectez în continuare, într-o înșiruire exhaustivă, dar care reflectă foarte bine dominantele gândirii politice românești, doar acele politograme care debutează în evul mediu și se dezvoltă sau dispar apoi în timp. Concluziile furnizate de metoda de analiză a lui Vlad Georgescu conduc, în ce privește manifestările gândirii politice, la delimitarea unui timp medieval mai
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
etc.). Timpul însoțește aceste tipologii spațiale și se fărâmițează în "timpii" cotidianului sau ai ritualului, ai cunoașterii/formării (traseul inițiatic) sau ai penitenței (postul, rugăciunea) etc. Am introdus această perspectivă asupra timpului și asupra spațiului tocmai pentru a reprezenta complexitatea dominantei antropologice din modelul imaginarului medieval − completat aici cu al patrulea nivel, al ficțiunilor "literare", culte și populare, care au ca resort imaginativ fantezia. Imaginarul medieval românesc (precum sistemul teoretic general) integrează imaginea, simbolul și semnul, ca unități fundamentale în transferul
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ci în genere, adică extins la toate gândurile, rostirile și făptuirile acreditate în orizontul viețuirii omenești, orizont "public" în esența sa. Evenimentul constituirii dictaturii judicativului, având înțelesul general de formalizare a logos-ului, reordonează însuși orizontul logos-ului, impunând drept dominante conceptele de adevăr, judecată, raționament, argumentare; logos-ul este rostirea, adică gândirea expresivă, enunțată ca atare, intrată într-o formă căreia îi este propriu un înțeles (mai bine zis, formă de expresie căreia îi este propriu un gând), ținând de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]