1,794 matches
-
varză tocată și 3 sau 4 roșii tăiate felii. Peste varză, punem inima umplută și învelită în 2-3 frunze de varză, adăugăm două sau trei căni de apă sau supă de carne, după care dăm vasul pe plită la foc domol, timp de 3-4 ore. Se servește cu mămăligă caldă și usturoi. LIMBĂ CU SOS DE SMÂNTÂNĂ O limbă fiartă și curățată, două cepe tocate mărunt, 100 gr. de unt, 400 gr. de smântână, două linguri de făină de grâu, o
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
fum. COTLET DE PURCEL CU PIURE DE ROȘII Se bat cu ciocanul 6 bucăți de cotlet, apoi se pudrează cu Secretul Gustului și se lasă să stea timp de jumătate de oră, după care se frig pe grătar la foc domol. Se servesc cu salată de castraveți și ceapă, cu pulpă de roșii trecută prin sită, dăm gust cu Secretul Gustului și călim cu puțin ulei. FRIPTURA B OGATULUI 1 kg. de mușchi de porc, 1 kg. de ceapă, trei linguri
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
sare, piper și delicat. Punem în cratiță uleiul, ceapa și carnea, lăsăm la călit până scade sucul de la carne, apoi adăugăm sosul, sarea, piperul, delicatul și o cană de apă caldă și lăsăm să fiarbă acoperită cu capac la foc domol. Dacă fierbe mai greu, adăugăm apă caldă. Când este gata, decorăm cu verdeață. Se servește cu mămăliguță sau piure de cartofi, salată de varză călită, castraveți sau gogoșari murați. TOCHITURĂ CÂMPULUNGEANĂ O farfurie de tochitură, opt ouă, 200 gr. de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de zahăr, puțin praf de cimbru. Punem uleiul în cratiță, peste el punem legumele tăiate julien, peste legume punem peștele porționat. Lăsăm să se călească timp de cinci minute, adăugăm două căni de apă și lăsăm să fiarbă la foc domol timp de o oră. Adăugăm mirodeniile, pastă tomată, merele tăiate felii subțiri, zahărul, cimbrul, usturoiul tocat și lăsăm să mai fiarbă puțin. Dăm deoparte, scoatem peștele într-un vas mai mărișor, sosul se pasează în alt vas, dăm gust de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de roșie ca să acoperim. Dăm cratița pe foc, lăsăm la călit cu capac deasupra, scuturăm cratița din când în când ca să nu se prindă, apoi adăugăm două căni de apă și lăsăm la fiert timp de două ore la foc domol. După ce a fiert, batem 400 gr. de smântână cu două linguri de făină și turnăm peste ardei, mai lăsăm un clocot, apoi dăm deoparte, decorăm cu verdeața tocată fin. CABANOS ÎN ALUAT Foietaj crud, 500 g cabanos, 1 ou, 50
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
morcovi, o cană de orez, o varză murată, sare, piper, cimbru, o lingură de boia dulce Se taie ceapa mărunt, morcovul se rade pe răzătoare, slănina și costița se taie cubulețe, după care se amestecă și se călesc la foc domol, timp de 20 de minute, apoi adăugăm carnea tăiată cubulețe și orezul spălat bine, dăm gust de sare, piper și boia. Amestecăm bine și facem sarmale mari dintr-o singură frunză, le așezăm în cratița unsă cu ulei, punem crenguțe
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
boabe de muștar, cimbru și enibahar. Se pun la fiert 1 l de apă, 300 ml de oțet, 500 ml de ulei, două linguri de zahăr, sarea și mirodeniile. După primul clocot se pune peștele și se lasă la foc domol să fiarbă timp de trei până la patru ore, până scade apa. După ce s-a răcit, se dă prin mașina de tocat și tot prin mașină se toacă și morcovul, ceapa și ardeii, apoi se pun la fiert cu restul de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
mașină, 3 kg popinci fierte și tocate, 2 l de suc de roșii, 1,5 - 2 l ulei, sare, piper, foi de dafin și 2 linguri de zahăr. Se pun toate la un loc să fiarbă pe plită, la foc domol, amestecăm ca să nu se prindă, până se ridică uleiul deasupra. Fierbinte, le punem în borcane, apoi sterilizăm timp de 30 de minute, după care le acoperim cu pături și le lăsăm până a doua zi. Z ACUSCĂ DE ȚELINĂ 500
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
nu atingi niciuna din pudorile delicate, din infinitele gingășii ale unui suflet feciorelnic, hrănit cu visuri". Plin de blândețe așadar, tânărul prădător îngenunchează lângă patul soției sale, îi ia mâna și i-o sărută cu respect. Îi șoptește cu glas domol, ca o suflare: "Vrei să mă iubești?". Apoi, mușcând ușor degetele mici și delicate ale soției, explică: "Vrei să-mi dovedești că mă iubești?" Jeanne, la început liniștită de delicatețea soțului său, se ferește, se înspăimântă din nou. Însă amintindu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
își distrează clienții obișnuiți lăsându-se atinse și ciupite de aceștia. În zilele de duminică și cele de sărbătoare, "ațâțările acestea prostești și adesea de-a dreptul mârlănești" se petrec în plină stradă sau în vagoanele de cale ferată. Desfătările domoale și grosolane au loc în văzul și cu știrea tuturor 50. Când nu trimite cu gândul la lumea muncitorească, la "gloată", flirtul evocă atitudinea fetelor ușuratice, a femeilor ieftine, sau lumea considerată ca fiind coruptă și desfrânată a boemei artistice
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nu este trădată decât de niște semne imperceptibile: o ușoară roșeață a feței, un tremur al degetelor, o cută ce-i brăzdează fruntea. Fata se închide într-o tăcere ostilă, încăpățânată. Și totuși, sub această tăcere clocotește "ca sub luciul domol al apei, încleștarea viețuitoarelor din adâncul mării, [...] viața submarină a sentimentelor tainice, a dorințelor și gândurilor care se dezmint și se înfruntă..". 124. Dorințe nemărturisite În acești ani de război, dorința este deopotrivă exaltată și reprimată, stridentă și înăbușită. Totul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să se termine totul. În decurs de o sută de ani, preludiile amoroase au cucerit definitiv alcovurile și au bulversat echilibrul cuplurilor. Nu este așadar vorba de un flirt propriu-zis. Și totuși, nu putem să nu observăm că această revoluție, domoală și tăcută, a preludiilor s-a petrecut chiar în acele momente în care flirtul ajunsese și el treptat-treptat să se impună. Pură întâmplare? Nicidecum. Putem fi încredințați că între cele două fenomene există o legătură. Tinerele în floarea vârstei au
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cum erau ele, reflectă destul de bine atmosfera epocii, noul mod de viață al adolescenților și banalizarea flirtului. Toți băieții și fetele de vârsta mea Se plimbă pe străzi doi câte doi se lamentează Françoise Hardy, cu vocea sa melancolică și domoală. Și privind ochi în ochi adânciți Și ținându-se strâns mână-n mână Mergând îi vezi cu pas de îndrăgostiți Unul lângă altul hotărâți să rămână [...] Însă mie singură dat mi-e să fiu Căci nimeni nu mă iubește. Sentimentul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Fusese iremediabil pierdut. Nu bănuiam în clipa aceea, cînd priveam apele leneșe de sub privirea mea, că peste cîteva luni, în patrie, aveam să contemplu pe zidurile caselor rămase în picioare aceeași urmă sinistră a apelor revărsate și că alte ape domoale din mijlocul Carpaților mei aveau să devină urgii oarbe, dezlănțuite și distrugătoare. Seara a aprins luminițe la toate ferestrele Florenței și atunci spiridușul meu și cu mine am inventat un joc minunat: ne-am urcat ca nebunii pe imperialele autobuzelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
lemnul instrumentelor sau degetele lor smulg coardelor gemete prelungi. Mărunțelul încearcă să susțină concurența, ceea ce face ca noi, spectatorii, să nu avem decît de cîștigat. Aplaudăm, strigăm, plini de bucuria pe care noi popor al sîrbelor îndrăcite și al horelor domoale, al Ciulendrei și al Doinei o simțim în fața dansului acestui popor îndepărtat. Ne potolim cu greu și doar pentru că cineva ne atrage atenția că este aproape miezul nopții și că suntem prea zgomotoși. Muzicanții își strîng instrumentele, mărunțelul este întîmpinat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
care natura și mai puțin oamenii au loc principal. Printre altele, una care merită să fie povestită este al doilea botez sau înecul în must. Toamna în vremea culesului, la via noastră de lângă Valea Rece. O zi frumoasă cu lumină domoală, cu un cer pe care se întindeau fuioare lungi și transparente de nori alburii. Culesul se apropia de sfârșit. În fața cramei, erau așezate teascul, căzile cu struguri și mai la o parte dejul și călcătorul în care un om surd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
lângă îngrăditura dreptunghiulară, două-trei căsoaie de la niște vii. Peste toată împrejurimea aceasta, erau așezate frumoase grămezi de ulmi și stejari care au rămas de la o pădure ce a fost cândva pe locurile acestea. În spatele casei, spre răsărit, dealul cu climă domoală, un imens gheb care se întindea până în Valea Grecului și care vara era acoperit cu mari ogoare de grâu și porumb, ici acolo punctate de câte un zarzăr ori salcâm, iarna, împărăția lupilor. Cam un an de zile, am trăit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
neînduplecat în hotărâri. De acasă mi se dăduse învoire pe trei-patru zile la bucuria de a mânca harbuji pe săturate și pescuitul cu undița în Pruteț. Cu cât coboram în valea Prutului, cu atât căldura devenea aproape de nesuferit. După drum domol de aproape trei ore, ajungem la ogorul "nanului", cum îi spuneam eu lui moș Gavrilă. Avea sămănat mult porumb, floarea-soarelui și harbuji, vara fiind bună toate erau mari și frumoase. Cum am ajuns, înainte de toate, am lepădat tot de pe mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
scăzută era influența profesorilor asupra noastră. Mai cu seamă de când, pentru acele naive mâzgăleli ale mele, începuse să se găsească cumpărători, toată școala, șapte, opt băieți erau duși de mine spre frumusețile pitorești ale Iașului. La început, admonestările au fost domoale, prietenești, mai târziu însă eu am devenit cel care "strică școala", așa spunea directorul, și, într-o zi, întâlnindu-l pe tata, i-a reproșat cu violență că i-a trimis pe dracul în școală. Certurile se înmulțeau, însă buna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
în capotul lejer, verde, mă momea mereu să dorm în timpul zilei, măcar un sfert de oră. Se culca lângă mine, îmbietoare, deja ațipită, învelindu-ne pe amândoi cu un cearceaf subțire... Se auzeau, de afară, acarii (Bujoreanu și Munteanu), înjurând domol, ca într-un descântec infinit, duios aproape, folosind cele mai grele vorbe, da, boscorodind acele (macazele!); neunse cu păcură când trebuia, se înțepeneau, duceau trenurile halandala pe linia secundară... O, dar pe cine nu înjurau ei!? Înjurau indescriptibil de amănunțit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
și-a stimat și venerat înaintașii, a iubit copiii și florile, cărora le-a dedicat numeroase pagini. ION GUGIUMAN - GEOGRAF UMANIST Corneliu Iațu Departamentul de Geografie Universitatea „Al. I. Cuza” Iași Așa cum Busuioaca de Bohotin se prelinge agale printre colinele domoale și pasionale ale Hușilor, stârnind priviri admirative celor care adăstează prin aceste locuri, tot așa și profesorul Ion Gugiuman a lăsat urmele trecerii sale prin această lume, referințele sale majore ținând de unduirile și gândurile oamenilor care au dat strălucire
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
succese cadrelor didactice și elevilor de la Șc(oalaă Nr. 3 din Huși, de azi și de mâine / <ss> Prof. I. Gugiuman / Universitatea „Al. I. Cuza ”Iași ”/ UN MARE GEOGRAF HUȘEAN - ION GUGIUMAN Prof. Constantin Vasluianu Orașul Huși, înconjurat de dealuri domoale, acoperite cu vii și păduri, este locul unde s-au născut și au copilărit multe personalități ale științei și culturii din țara noastră. Sunt demne de amintit nume precum Alexandru Giugaru și Octavian Cotescu (actoriă, Ștefan Dumitrescu (pictoră, Anton Holban
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
puțin abundent decât cel al pâraelor, conurile de dejecție formate la gura gârlelor sunt mai plate, mai turtite, decât cele create de pârae și torenți. Astfel, pe câtă vreme conurile de dejecție din Balta Ulmului își semnalează prezența lor doar prin scăderea domoală a adâncimii apei bălții în zona gurii gârlelor de alimentare care dă putință dezvoltării din belșug a stufăriilor și păpurișului, la bălțile Șerpoaia, Gogoaia, Lucani și Cioara, situate la marginea luncii, conurile de dejecție ale pâraelor și torenților ce vin
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de pe versantul stâng, care aici este cu 200 m. deasupra albiei majore a râului, coama ei este puternic împădurită, alunecările de straturi, mai ales acolo unde s-au produs despăduriri, iar forme mari, hârtopurile sunt numeroase, iar panta șesului este domoală, 3, 5 m la 1 km. Din această cauză, ca și din pricina materialului rostogolit la poalele coastei și în albia majoră, valea inferioară a Lohanului are o luncă destul de bogată în iazuri, bălți și smârcuri, prin care firul anemic al
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
din pricina materialului rostogolit la poalele coastei și în albia majoră, valea inferioară a Lohanului are o luncă destul de bogată în iazuri, bălți și smârcuri, prin care firul anemic al apei lui, cu greu își croiește drum. Versantul drept este încă domol, ca și în bazinul superior. Văile secundare de aici sunt larg deschise, neevoluate din cauza sărăciei debitului de apă și a scurtimii lor. Doar la gură, în regiunea de contact cu albia majoră a Lohanului, au un început de eroziune regresivă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]