6,786 matches
-
dar degeaba... totuși, ar vrea s-o sune pe fată, dar e Loredana aproape, să-i dea un mesaj pe mobil?, să vedem, poate a scris ea. — Lori, eu mă duc în birou, poate adorm acolo. — Și eu sus, în dormitor, tot la culcare, să vii și tu, femeia se uită lung, suspicios la soțul ei, simte că îl scapă din mână, simte totdeauna asta. Se duce spre el și îl strânge în brațe, nu vrea să-l piardă, el e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
teatrului, nu mi-ai mai cântat de la Paști romanța mea: De-aș fi vântul cu miresme parfumate... Nu pot acuma, iubito, sunt obosit, sunt frânt după atâta condus, altădată, îți promit eu că-ți cânt. Și ea urcă scara spre dormitorul de sus, este prea obosită de drum, de zilele de plajă și de apa mării, de Căpșuna, care cu greu poate fi suportată mai mult de o săptămână, lasă ușa deschisă, se bagă în scutece. Jos, în living, Maestrul intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Grele zile, una mai grea ca alta. La sfârșitul fiecăreia dintre cele 24 de ore, Tina, cu ochii pierduți, intrați în fundul capului, cu buzele arse ca de o febră puternică, cu obrajii uscați și transpirată între sâni, se duce în dormitor, merge ca și cum ar dormi în ea, se așază la computer, deschide și scrie... După zgomotele de la fereastra parterului... meu, s-ar părea că nu merit nimic. Câinii vagabonzi își urlă prelung nefericirea, un grup de aurolaci se culcă pe rând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Se simte ca pilotul de pe un avion militar care ar trebui să aterizeze pe un portavion de la baza Nimitz, ei, pilotul ăsta vede pista doar cu trei minute înainte de aterizare. Atunci e momentul adevărului. Se ridică de la biroul așezat în dormitor, lângă fereastră. Rămâne mult timp acolo, lipită de ecranul rece. O întrebare obsedantă apare acum în mintea ei, se întinde lipicios pe meninge. Memoria celulelor. Și, dacă ar fi meritat, ce-ai fi făcut?, dacă bărbatul ăsta ar fi meritat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
-se sub plapumă, s-a Întrebat ce-i va spune el În scrisoarea trimisă mâine, cu poșta specială. Gura lui o tentase atât de tare... oare vreodată avea să...? „Paisprezece Îngeri le aveau În pază“, cânta Sally, cam adormită, În dormitorul ei. — La dracu’! a bombănit Isabelle, lovind cu pumnul perna până a făcut din ea un morman luxos și explorând prudentă răcoarea cearșafurilor. La dracu’! CARNAVAL În ceea ce privește clubul Princetonian, Amory Își realizase scopul. Snobii din anul trei, termometre ale succesului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
cade-n brațe, leșinată.“ CALM ÎNCĂ — Fantomele sunt nemaipomenit de cretine, a zis Alec. Sunt Încete la minte. Oricând pot fi mai isteț decât o fantomă. — Cum? l-a Întrebat Tom. — Păi, depinde de cadru. Să luăm, de exemplu, un dormitor. Dacă ești cât de cât discret, o fantomă nu te poate surprinde În dormitor. — Zi mai departe. Să presupunem că ai impresia că În dormitorul tău este un strigoi. Ce măsuri iei seara, când te Întorci acasă? a Întrebat interesat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Sunt Încete la minte. Oricând pot fi mai isteț decât o fantomă. — Cum? l-a Întrebat Tom. — Păi, depinde de cadru. Să luăm, de exemplu, un dormitor. Dacă ești cât de cât discret, o fantomă nu te poate surprinde În dormitor. — Zi mai departe. Să presupunem că ai impresia că În dormitorul tău este un strigoi. Ce măsuri iei seara, când te Întorci acasă? a Întrebat interesat Amory. — Iei un băț, a răspuns Alec, făcând o temenea, cam de lungimea unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
fantomă. — Cum? l-a Întrebat Tom. — Păi, depinde de cadru. Să luăm, de exemplu, un dormitor. Dacă ești cât de cât discret, o fantomă nu te poate surprinde În dormitor. — Zi mai departe. Să presupunem că ai impresia că În dormitorul tău este un strigoi. Ce măsuri iei seara, când te Întorci acasă? a Întrebat interesat Amory. — Iei un băț, a răspuns Alec, făcând o temenea, cam de lungimea unei cozi de mătură. Primul lucru ce se cere făcut este să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
spațiilor de după uși. Și pentru pat, sugeră Amory. — O, nu, Amory, nu! a strigat oripilat Alec. Nu așa se procedează! Patul cere un alt fel de tactică. Dacă ții la rațiune, lași patul În pace: dacă există o fantomă În dormitor - ceea ce se Întâmplă cam o dată din trei cazuri -, ea stă aproape Întotdeauna sub pat. — Păi... a dat să vorbească Amory. Alec i-a făcut semn să tacă. — Se Înțelege că nu-i voie să te uiți. Stai În mijlocul Încăperii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
debarca, voi pleca În Vest să vorbesc cu domnul Barton despre detalii. Scrie-mi pe adresa hotelului Blackstone, Chicago. Al tău pe vecie, dragă Boswell, SAMUEL JOHNSON CARTEA A DOUA EDUCAȚIA UNUI PERSONAJ CAPITOLUL 1 DEBUTANTA Timpul: februarie. Locul: un dormitor mare, cochet, În casa Connage de pe Sixty-eighth Street, New York. Budoarul unei fete: pereți și perdele roz, o cuvertură roz peste patul crem. Roz și crem sunt motivele Încăperii, dar unica piesă de mobilier vizibilă este o masă de toaletă luxoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
și bizare. Subreta mamei tocmai i-a terminat coafura, dar ROSALIND s-a hotărât, impacientată, că se poate coafa mai bine singură. În acest moment este prea agitată ca să stea pe loc. Acestui fapt i se datorează prezența ei În dormitorul nedereticat. Urmează să vorbească. Tonurile de alto ale ISABELLEI seamănă cu acordurile de vioară, dar dacă ați auzi-o pe ROSALIND, ați spune că vocea ei are muzicalitatea unei căderi de apă. ROSALIND: Pe cuvânt, nu există decât două toalete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Încăpere, iar Carling Îndruga ceva despre nodul de la șiretul lui de la pantof. — N-are ’portanță, a reușit să articuleze, amețit, Amory. Dorm ’călțat. ÎNCĂ ALCOOLIZAT S-a deșteptat râzând și ochii săi au evaluat leneș Împrejurimile: se afla Într-un dormitor cu baie dintr-un hotel decent. Asta era clar. Capul i se Învârtea, iar În fața ochilor se formau, se Încețoșau și se destrămau imagine după imagine, dar, dincolo de dorința irepresibilă de a râde, nu avea nici o reacție pe deplin conștientă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
rău. — Da, e foarte rău. Trebuie să ne găsim un alt coleg de apartament dacă vrem să rămânem aici. Chiria crește. — În regulă. Găsește pe cineva. Pe oricine. Te las pe tine să te ocupi, Tom. Amory a intrat În dormitor. Primul lucru pe care l-a văzut acolo a fost o fotografie de-a lui Rosalind (pe care intenționase s-o Înrămeze), rezemată de oglinda de pe masa de toaletă. A privit-o fără nici un sentiment. După viile imagini mentale ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Îi căzuse pradă provocase instaurarea Întunericului În sufletul minuscul al pruncului. S-a cutremurat. Dar dacă Într-o bună zi echilibrul avea să fie răsturnat, iar el va deveni o creatură bună de speriat copiii, care se va strecura În dormitoare pe Întuneric și va stabili o neagră comuniune cu stafiile care șoptesc secrete sumbre nebunilor din continentul acela negru de pe Lună...? Amory a zâmbit ușor. - Te cufunzi prea tare În tine Însuți, a auzit pe cineva șoptind. Iar apoi: - Ieși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
picioruș care împingea undeva desupra buricului. Will Smith zâmbi, înmuindu-și din nou buzele și mustața în păhăruț. Și dintr-o dată, doamna Popa se puse pe bocit: - O să mi-l găsiți, nu-i așa, domnule? Îl trase de mână în dormitor, arătându-i poza cu cei doi lunatici. Doamna Popa se urcă pe pat și începu să bată cu unghia în portret. - Soțul meu, țipa ea, să mi-l găsiți! Văzând că agentul zâmbește nedumerit, aduse de pe dulap un album mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
nicio bucățică, deși ar fi vrut și ea să guste. # Rainer crede că actul sexual pe care o femeie e nevoită să‑l suporte echivalează cu o înjosire. Asta reiese clar în cazul mamei care strigă adesea după ajutor din dormitor. Dar poate că i se fac lucruri anormale și de‑aia țipă. Rudele au observat adesea și la Rainer o privire anormală, care se trage probabil din faptul că a văzut prea des astfel de scene în dormitor. Dar el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ajutor din dormitor. Dar poate că i se fac lucruri anormale și de‑aia țipă. Rudele au observat adesea și la Rainer o privire anormală, care se trage probabil din faptul că a văzut prea des astfel de scene în dormitor. Dar el nu s‑a uitat niciodată la așa ceva. A băgat imediat capul sub pătură. Acolo nu vezi nimic și nu te miroși decât pe tine însuți. Câteodată Rainer nu mănâncă decât supă și refuză hrana solidă, deși bărbaților le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Astăzi este o zi în care se ivește o astfel de ocazie, fiindcă tatăl se hotărăște brusc să plece la Zwettl, în Waldviertel. De dragul peisajului. Nici nu s‑a hotărât bine, că a și început să‑și dreseze nevasta în dormitor - unde bărbatul și femeia întrețin relații intime - cu cravașa, unul dintre numeroasele lui suveniruri de pe vremuri, printre care se numără și o baionetă. Fiul și fiica n‑au auzit din gura mamei decât un „au“ stins, dar, le e de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
dorești? Spune, Noriko, am făcut eu vreodată ceva care să te rănească? Noriko clătină cu putere din cap În semn că nu. Nu-și dorea decât să părăsească această cameră de zi mult prea luminoasă și să se refugieze În dormitorul cufundat În penumbră, și acolo să se repeadă asupra penisului bărbatului, așa cum un câine vagabond Înfometat s-ar repezi asupra unui os cu puțină carne pe el. Însă bănuia că nu i s-ar fi Îngăduit așa ceva. Bărbatul Îi Înlănțui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
nurcă și privi de jur împrejur. Nu păru să fie prea impresionată. — Drăguț loc, murmură ea încetișor. Am închis ușa și mi-am lăsat țigara în scrumiera de pe masa din hol. — Așteaptă aici, i-am spus. M-am dus în dormitor și am scotocit pe sub pat după valiza în care păstram cămăși vechi și prosoape rărite, ca să nu mai zic de toate cârpele de praf de rezervă. Când m-am ridicat și m-am scuturat, ea stătea rezemată în ușă, fumând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
o oră întreagă, ținând-o pe Katia de mână și încercând să înghit nodul din gât cu câteva pahare de șnaps. — Cum se descurcă Heinrich? am zis, deloc în largul meu, auzind sunetul inconfundabil al vocii băiatului care cânta în dormitor. — Nu a vorbit despre asta încă, zise Katia, glasul ei îndurerat ei părând puțin încurcat. Cântă, cred, deoarece vrea să evite să înfrunte situația. — Durerea îi afectează pe oameni în mod foarte diferit, i-am zis, încercând să inventez o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
dacă înțelegeți ce vreau să zic. Beți ceva, luați lucrurile încet. Purtați-vă ca și cum nu ne-am grăbi. În clipa în care începem să ne purtăm ca doi oficiali țepeni, va trage obloanele și va începe să lustruiască oglinzile din dormitoare. — Ei, sunt o mulțime de astfel de oameni în vremurile astea. Așa cum zic eu mereu, oamenii n-o să vrea să-și pună degetele lângă sobă dacă se prind că ai ciorba la fiert pe ea. Evona Wylezynska era o poloneză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
era. Ridică din umeri: Nu-i nimic. Mai sunt o grămadă de unde a venit ea, nu? Ignorând expresia de pe chipul meu și încă sprijinit ca un bețiv de cele două curve, se întoarse și porni pe hol spre unul din dormitoare, lăsându-mă singur cu celelalte. — Și tu ce preferi, Bernhard? Evona pocni din degete și îi făcu semn cu mâna uneia dintre fete să iasă în față: — Asta și Esther seamănă foarte mult, zise ea, luând-o pe fată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
încrucișate și strânse din umeri: — Da, mă rog, am fost și eu cândva școlăriță, înțelegeți ce vreau să zic? I-am aruncat o privire Evonei și am zâmbit: — Știu ce vrei să zici. Am făcut un semn din cap spre dormitoarele de pe coridor: — Când Don Juan își încheie investigațiile, spune-i că m-am dus să-l iau la întrebări pe chelnerul-șef de la Peltzer. Și că m-am gândit să vorbesc cu directorul de la Winter Garden, să văd ce pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
să nu fiu prea mofturos la mâncare. Acum ea închise dulăpiorul gramofonului și căscă: — Mă duc la culcare, zise. Am dat la o parte cartea pe care o citeam și i-am spus că o să mă culc și eu. În dormitorul lui Paul, mi-am petrecut câteva minute studiind harta Spaniei, care era prinsă cu ținte de perete, înfățișând comorile Legiunii Condor, înainte de a stinge lumina. Se părea că mai nou fiecare școlar german voia să fie pilot de luptă. Tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]