6,588 matches
-
Din cauza bolii de ochi au putut fi deplasate doar puține trupe. După-amiaza lungă promenadă cu Candiano. Ora 6½ dineu de gală cu 100 de tacâmuri pentru ofițerii superiori. Elisabeta de față, toasturi, Cernat răspunde. Eu închin și în cinstea marelui duce Nicolae, care îmi telegrafiază de la Moscova că grenadierii de acolo au băut în cinstea mea. Elisabeta merge la teatru. Eu îi telegrafiez marelui duce Nicolae, pentru a le mulțumi lui și grenadierilor, care s-au aflat sub comanda mea. Ora
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
tacâmuri pentru ofițerii superiori. Elisabeta de față, toasturi, Cernat răspunde. Eu închin și în cinstea marelui duce Nicolae, care îmi telegrafiază de la Moscova că grenadierii de acolo au băut în cinstea mea. Elisabeta merge la teatru. Eu îi telegrafiez marelui duce Nicolae, pentru a le mulțumi lui și grenadierilor, care s-au aflat sub comanda mea. Ora 11½ în pat. Duminică, 11 decembrie/29 noiembrie Ceață, frig umed. Înainte de amiază Stöhr la mine. După-amiaza audiențe între orele 1½ și 3½. Orele
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
nu-l va mai prinde nimeni să făgăduiască așa ceva” (Constantin Argetoianu, Pentru cei de mâine..., ed. cit., p. 117). Cea care a murit este Elisabeta, ducesă de Braganza (1860-1881), născută prințesă de Thurn und Taxis. Era căsătorită din 1877 cu ducele Miguel de Braganza (1853-1927), din casa regală a Portugaliei. Elisabeta de Braganza era soră cu Luisa, soția prințului Friedrich de Hohenzollern, fratele lui Carol I. Theodor Rosetti (1837-1923), jurist, profesor și om politic de orientare conservatoare, membru al grupării junimiste
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de la Pagerie, devenită împărăteasă a Franței prin căsătoria cu Napoleon I. Împăratul francez a adoptat-o pe fiica soției sale, dar și pe o nepoată a acesteia, Stéphanie, fiică a lui Claude de Beauharnais. Stéphanie de Beauharnais, căsătorită cu marele duce Carol de Baden, este bunica după mamă a regelui Carol I. Un unchi al prințului moștenitor Gustav al Suediei, prințul August (frate cu regele Oskar al II-lea), era căsătorit cu Theresa de Saxa-Altenburg, a cărei mamă era prințesa Amelia
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
prinț moștenitor de Monaco, va deveni duce în 1889, după moartea tatălui său Charles al III-lea. Prințul Albert era căsătorit cu prințesa Mary Hamilton, o verișoară a regelui Carol I (mama lui Mary, prințesa Maria de Baden, căsătorită cu ducele William Douglas Hamilton, era soră cu mama lui Carol I, prințesa Josephine). Alexandru Marcovici (1835-1886), medic cu studii la Paris, unde și-a luat și doctoratul în medicină în 1864. Reîntors în țară, a funcționat ca medic al poliției sanitare
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
alți memorialiști sub denumirea de „scandalul domnișoarelor”. Pentru întreaga poveste, vezi și Vasile Docea, „La curtea iubirilor reprimate”, în Tribuna, Cluj, serie nouă, an III, nr. 41, 16-31 mai 2004, pp. 12-13 Johann-Albrecht de Mecklenburg-Schwerin (1857-1920), fiul mezin al marelui duce Friedrich-Francisc al II-lea de Mecklenburg-Schwerin (1823-1883) (Christian Cannuyer, Casele regale și suverane din Europa, p. 127). Ducele întreprindea o călătorie în jurul lumii, după cum ne informează ambasadorul german de la Constantinopol, Joseph Maria von Radowitz, care avea să-l primească pe
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
în Tribuna, Cluj, serie nouă, an III, nr. 41, 16-31 mai 2004, pp. 12-13 Johann-Albrecht de Mecklenburg-Schwerin (1857-1920), fiul mezin al marelui duce Friedrich-Francisc al II-lea de Mecklenburg-Schwerin (1823-1883) (Christian Cannuyer, Casele regale și suverane din Europa, p. 127). Ducele întreprindea o călătorie în jurul lumii, după cum ne informează ambasadorul german de la Constantinopol, Joseph Maria von Radowitz, care avea să-l primească pe Johann-Albrecht de Mecklenburg-Schwerin în capitala Imperiului Otoman în a doua jumătate a lunii noiembrie, după încheierea vizitei la
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Joseph Maria von Radowitz, care avea să-l primească pe Johann-Albrecht de Mecklenburg-Schwerin în capitala Imperiului Otoman în a doua jumătate a lunii noiembrie, după încheierea vizitei la Sinaia: „În a doua jumătate a lunii noiembrie a avut loc vizita ducelui Johann-Albrecht de Mecklenburg, care a făcut în Constantinopol prima oprire din Orient în cursul călătoriei sale în jurul lumii. L-am condus la sultan pe tânărul, distinsul și inteligentul prinț și am petrecut mult timp împreună cât a stat aici” (Joseph
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
În timpul războiului din 1877-1878 a fost șef al ambulanței Marelui Cartier General, apoi director al spitalelor militare din București. În 1883 a fost înaintat la gradul de medic inspector general de brigadă. Două cuvinte indescifrabile. Familia Albany era constituită din ducele Leopold de Albany (1853-1884) și soția sa, Helene (1861-1922), născută prințesă de Waldeck și Pyrmont. Ducele Leopold de Albany era fiu al reginei Victoria a Marii Britanii, prin urmare era frate cu prințesa Victoria (1840-1901), soția kronprințului gernan Friedrich-Wilhelm (1831-1888, împărat
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
militare din București. În 1883 a fost înaintat la gradul de medic inspector general de brigadă. Două cuvinte indescifrabile. Familia Albany era constituită din ducele Leopold de Albany (1853-1884) și soția sa, Helene (1861-1922), născută prințesă de Waldeck și Pyrmont. Ducele Leopold de Albany era fiu al reginei Victoria a Marii Britanii, prin urmare era frate cu prințesa Victoria (1840-1901), soția kronprințului gernan Friedrich-Wilhelm (1831-1888, împărat în 1888 sub numele de Friedrich al III-lea). Alfred, duce de Edinburgh (1844-1900), alt fiu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
german în funcție în acel moment, Wilhelm I. Principesa Helene de Waldeck și Pyrmont (1831-1888), născută prințesă de Nassau, soție a principelui Georg-Victor de Waldeck și Pyrmont (1831-1893). Pauline (1855-1925) era fiica lor, la fel și Helene de Albany. Marele duce Mihail (1832-1909), frate al fostului țar Alexandru al II-lea al Rusiei. Această discuție din 10/22 august 1883 a reprezentat un moment decisiv în intrarea României în Alianța Puterilor Centrale. Prințul Georg (1832-1904) era fratele regelui Albert al Saxoniei
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Georg Victor (1831-1893), principele titular de Waldeck și Pyrmont, și al soției acestuia Helene (1831-1888), născută prințesă de Nassau. Helene era soră cu prințesa Maria, mama reginei Elisabeta a României. „Unchiul Adolf” la care face referință însemnarea din jurnal era ducele Adolf de Nassau (1817-1905), frate cu prințesele Helene și Maria. El va deveni, din 1890, mare duce de Luxemburg. În micul oraș Kronberg, lângă Frankfurt am Main, se afla o renumită colonie de artiști plastici, înființată încă de la mijlocul secolului
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
autor al unui mare număr de lucrări cu tematică românească. A realizat acele lucrări în urma șederii sale în Valahia, în anii 1854-1855, când a însoțit aici trupele austriece de ocupație din timpul războiului Crimeii. Nikolas de Nassau (1832-1905), frate cu ducele Adolf de Nassau și cu prințesele Helene și Maria (mama reginei Elisabeta a României). În 1968 s-a căsătorit morganatic cu Natalia Alexandrovna Pușkin, numită contesă de Merenberg. Helen (1846-1923) era o fiică a reginei Victoria a Marii Britanii. Helen era
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
că un rol important în această intrigă a jucat Hitrovo, ministrul plenipotențiar al Rusiei la București, despre care mai știa că s-ar fi opus din răsputeri venirii sale în Bulgaria (informația apare într-o scrisoare a principelui Ferdinand către ducele Ernst de Coburg din 12 decembrie 1887, publicată de Joachim von Königslöw, op. cit., pp. 198-199). Aristide Pascal (1827-1900), jurist cu studii la Paris, profesor de drept civil la Universitatea din București. A fost deputat și senator în repetate rânduri.
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
1987); a intrat în vigoare la 1 iulie 1987. Maiestatea Să Regele Belgienilor, Maiestatea Să Regina Danemarcei, Președintele Republicii Federale Germania, Președintele Republicii Elene, Maiestatea Să Regele Spaniei, Președintele Republicii Franceze, Presedintele Irlandei, Președintele Republicii Italiene, Alteța Să Regală Marele Duce al Luxemburgului, Maiestatea Să Regina Olandei, Președintele Republicii Portugheze, Maiestatea Să Regina Regatului Unit al Mării Britanii și Irlandei de Nord, Animați de voință de a continua opera începută cu tratatele institutive ale Comunităților Europene și de a transforma ansamblul
TRATAT din 17 februarie 1986 privind Comunitatea Economică Europeană - Act unic european*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141189_a_142518]
-
cei căzuți în deznădejde, Îi cântam: Aliluia! Icosul al 2 lea Doamne, Iisuse Hristoase, Cel Ce ai spus că până și perii capului ne sunt numărați, Care nu lași să vină asupra noastra dureri și necazuri mai mari decât putem duce, care odată cu încercările ne trimiți și puterea de a le face față, Cel Ce vezi că de multe ori slăbiciunea firii noastre ne împiedică să simțim ajutorul Tău, primește și puțină noastră rugăciune: Iisuse, Care dai celor ce poartă crucea
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
boală este rar întâlnită) și de cauză organică din care face parte sindromul de ischemie acută care constă în obliterarea sau suprimarea fluxului arterial. Acest sindrom apare în urmă trombozelor, reumatismelor, diabetului sau altor cauze. Formă acută a bolii, netratata duce la cronicizare care, indiferent de cauză, necesită respectarea următoarelor măsuri generale: interzicerea fumatului 91 evitarea frigului și umezelii evitarea repausului prelungit în pat protejarea picioarelor cu încălțăminte confortabilă evitarea băilor prea calde la picioare repaus la pat, în perioadele evolutive
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
și doctori, să încununeze poeți. Călătorește apoi în Danemarca, unde ar fi funcționat ca profesor de matemati că la Un iversitatea din Rostok, desfășoară o activitate științifică și culturală; este primit apoi cu prietenie în Prusia Orientală, la Könisberg de ducele Albrecht de Prusia, de Sigismund August, regele Poloniei, iar din Polonia, Despot (nume ce-l va căpăta mai târziu) ajunge la Brașov și, în sfârșit, este oaspetele lui Alexandru Lăpușneanu, în fața căruia se dă drept rudă a domniței Ruxanda. Învață
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de copac si scărpinându-se în capul lațos și cornut incepu a râde hâd și strâmbându-se: [...] încă un suflet nimicit cu totul!”. Desăvârșirea cunoașterii se realizează doar prin cunoașterea de sine, de aceea Novalis afirmă urmatoarele: "Calea cea tainică duce spre interior. E in noi, sau nicăieri veșnicia cu lumile sale, trecutul și viitorul". Drumul pe care îl parcurge Dionis spre un centru aflat in adâncul ființei, necunoscut, relevat prin intermediul ajutorului faustic: „Adâncimea mea tu o ai in tine, numai
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Dauphiné) din modestul venit de copist de muzică. În 1752 i se joacă la Comedia franceză Narcis (fără prea mult succes); apoi, la Fontainbleau, în fața curții, opera comică Ghicitorul satului (Le devin du village), cu un succes real. Regele, prin ducele de Aumont, îl cheamă la castel în vederea acordării unei pensii, ca răsplată a acestui succes; Rousseau refuză. După publicarea Discursului asupra inegalității, dedicat "Republicii" geneveze, Rousseau se întoarce pentru scurt timp la Geneva, la 26 de ani după ce o părăsise
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
care i-a fost pusă la dispoziție de doamna d'Epinay. Scîrbit de mediul elegant și viciat al cercului acesteia, Rousseau părăsește, în 1757, Ermitage-ul și se mută într-o casă aflată la Montmorency (la nord de Paris), pe domeniul ducelui și ducesei de Luxembourg. Aici a scris La Nouvelle Héloïse (probabil cea mai citită carte la momentul respectiv), Du contrat social, una dintre cele mai influente cărți din domeniul teoriei politice și Émile ou de l'Éducation. E epoca cea
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
era și scopul întrevederii de la Moghilew, din 30 mai 1780, în timpul căreia țarina încerca să-l convingă pe monarhul austriac de oportunitatea înființării, cu scopul păstrării echilibrului de forțe în această zonă, a două state independente. Primul, condus de Marele Duce Constantin, trebuia să aibă capitala la Constantinopol și urma să fie compus din teritoriile creștine ale Turciei. Al doilea se dorea a fi un regat al Daciei, alcătuit din Moldova și Muntenia, având în fruntea sa pe generalul rus Alexandrovici
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
refuzat, perseverența Rusiei era și acum evidentă, prin noua propunere făcută în 1782 tot Austriei, dar care făcea trimitere și la o cedare a Olteniei către monarhia habsburgică. Noul stat numit tot Dacia urma să fie condus fie de Marele Duce Constantin sau de același general Potemkim 227. Materializarea acestor proiecte nu a fost posibilă și pentru că ar fi implicat o modificare a echilibrului de forțe, iar aceasta putea afecta interesele celorlalte puteri europene. Contextul internațional de la sfârșitul secolului al XVIII
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
a mediului politic românesc, exemple găsindu-se și în cazul altor societăți 228. Prima cerere în favoarea unui domn apusean era formulată la 1802, când un grup de boieri, refugiați la Sibiu, încercau să-i cointereseze pe habsburgi în numirea Marelui Duce de Toscana ca domn al Țării Românești, în care vedeau un element de progres și stabilitate 229. O tendință care începea să se manifeste chiar din această perioadă era aceea a excluderii de la viitorul tron a unui principe dintr-o
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
pe C.A. Rosetti, N. Suțu, B.P. Hașdeu, V. Boerescu, care solicitau doar prinț occidental fără a face mai multe precizări, dar și pe D. Brătianu, A. Golescu Albu sau V.A. Urechia, care cereau un principe englez (era vizat ducele de Cambridge), belgian sau, în cazul ultimului, unul galo-latin235. Raportul ministrului plenipotențiar al Regatului celor Două Sicilii la Constantinopol, Ed. Targioni, către L. Carafa, director în Ministerul Afacerilor Externe, confirma faptul că unirea Principatelor Române sub conducerea unui prinț străin
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]