2,114 matches
-
Regiunile apusene au format, timp de 165 de ani, Dacia romană. Răsăritul și nordul au rămas În posesia dacilor liberi. Dobrogea, pe de altă parte, inclusă În Imperiu Încă din anul 28 Înainte de Cristos, a fost Încadrată În provincia sud dunăreană Moesia, devenind mai târziu, sub denumirea Scythia Minor, o provincie de sine stătătoare; romanii, apoi bizantinii aveau să o stăpânească până În secolul al VII-lea. După abandonarea Daciei de către romani, regiunea a rămas deschisă invaziilor și stăpânitorii s-au tot
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În istoriografia românească sub titulatura de „imperiu româno-bulgar“. Și aceasta este o dispută istorică interesantă. A fost cândva „România“ stăpânită de bulgari, sau dimpotrivă, Bulgaria Însăși a fost creată de români? În Evul Mediu, vlahii balcanici („frați“ cu românii nord dunăreni, urmași ai tracilor romanizați) erau Încă numeroși; cu timpul, ei aveau să dispară În masa slavă. Din punctul de vedere al istoricilor români, chiar Întemeietorii noului stat fiind vlahi, apelativul „româno-bulgar“ părea justificat. În fapt, În imaginarul istoric românesc, participarea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
privând țara Românească de ieșire la mare. În aceeași perioadă, ei Își stabilesc și două capete de pod la nord de Dunăre, ocupând orașele Giurgiu și Turnu. Spre mijlocul secolului al XVI-lea, pun stăpânire și pe un al treilea port dunărean, Brăila. Astfel, țara Românească nu mai controla nici măcar malul stâng al Dunării. Moldova pierde la 1484 Chilia (la vărsarea brațului nordic al Dunării În mare) și Cetatea Albă (la gurile Nistrului); sudul Basarabiei este ocupat În Întregime de turci la 1538
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de la starea țăranilor până la aspectul și igiena orașelor; i se dato rează prima mare tentativă de modernizare sistematică pe care a cunoscut-o societatea românească. Înfrânți de ruși, turcii retrocedează țării Românești, prin trata tul de la Adrianopol din 1829, porturile dunărene: Turnu, Giurgiu și Brăila, renunță la monopolul comercial În raport cu Principatele și recunosc libertatea navigației pe Dunăre. Toate acestea au stimu lat creșterea producției agricole, orientată spre export. Cele două țări române (iar, mai târziu, România) au devenit unul dintre grâ
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mult ne înțelege perfect cu cât Moldovenii ca și Ardelenii au la dispoziție vorbe precise pentru foarte multe perifraze și confuzii de noțiuni și cuvinte mai frumoase decât ai fraților noștri de peste Milcov. Am înțeles de mult de ce frații noștri dunăreni preferă, de pildă, pe moldovenescul "dumbrăveancă" lui "căcău", care se aude în lunca Dunării și pe "stăncuță" "cioacei" și pe prisos căcălăului. Și mulți munteni inteligenți nu se mulțămesc cu perifraze în exprimarea unor noțiuni precise: de pildă ac, spelcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ajungând cine știe unde pe coasta Africei, unde n-a nins din vremea faraonilor. Dincolo de Carpați și în Moldova lumea a fost scutită de asemenea urgie. Totuși până la primăvara anunțată de Institutul Meteorologic, poporul mai avea a cheltui multă răbdare. Bucureștenii și Dunărenii, încaltea, după ce s-au desgropat de subt troiene, au așteptat desghețul și primele semne ale primăverii până cătră începutul lunei Mai. Ca toate evenimentele mari tornada a fost uitată și I. și-a urmat proclamațiile meteorologice. La sfârșitul lui Ianuarie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Rareș (1538), cu sporirea haraciului și cu întărirea suzeranității sultanului, ceea ce a însemnat o diminuare a independenței Moldovei, dar nu și lichidarea instituțiilor statului, fapt care a îngăduit continuarea unei vieți spirituale, a unei culturi naționale. Lupta pentru refacerea frontului dunărean După alungarea turcilor de pe pământul Moldovei, voievodul socotește potrivit să desăvârșească victoria morală și militară, pe care o obținuse asupra turcilor. Apropiindu-se toamna, era limpede că turcii, cel puțin pentru moment, nu vor avea nici răgazul, nici mijloacele să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Moldova și turcii. În aprilie 1479, an în care Decei a fixat încheierea păcii, domnul se temea de un atac turcesc și, în vară, refăcea și întărea zidurile Chiliei, în numai 24 de zile. La începutul lui septembrie 1479, begii dunăreni Isa și Skender pătrundeau pe Valea Oltului și devastau regiunea din jurul Sibiului. Ștefan Bathory, voievodul Transilvaniei, a reușit să adune o oaste numeroasă, din care făceau parte și românii bănățeni conduși de Pavel Chinezul. La 13 octombrie are loc lupta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nici un merit în obținerea victoriei, Există o a doua parte a scrisorii în care domnul face o succintă descriere a situației politice și militare în care se află Moldova. Primejdia cea mare pentru Moldova o reprezenta prezența turcilor în hotarul dunărean al acesteia. De aceea, îi cere regelui ajutor și “pentru că polonii sunt oameni greoi”, ar fi bine ca regele să îi dea o carte, prin care Ștefan să îi poată chema la arme pe șleahtici aflați la granița Moldovei. Domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
său dinspre tată, Vasili Ivanovici a venit din Rusia, de unde a fost stabilit până în 189, când a fost expulzat de poliția țaristă (Ohrana), ca element periculos, cu idei subversive. S-a stabilit în Oltenița, apoi la Ulmeni, comună din apropierea orașului dunărean, schimbându-și numele în Vasile Penu. Rupând legăturile cu familia sa, Alexandru Iliescu și-a abandonat propriul fiu, născut la 3 martie 1930, căruia i-a pus numele de botez, Ion. Bunicii paterni l-au crescut pe Ion Iliescu, în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Iliescu? Vizitele sale de lucru sau particulare în Oltenița se vor solda cu fluierături și sudalme. Chiar și în octombrie 2011, când și-a lansat o carte destul de voluminoasă, cu caracter autobiografic, dar și plină de evenimente politice, în municipiul dunărean n-au fost invitate decât persoane din staff-ul Partidului Social Democrat, prieteni din copilărie și jurnaliști acreditați, nu publicul cititor, dornic de carte. Acestea, sunt metode caracteristice defunctului Partid Comunist, nomenclaturii, când nu aveau acces la evenimete legate de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de cel sovietic: constituirea între Carpați-Dunăre-Marea Neagră a unui stat independent și suveran puternic - care, deși ortodox, se dezvoltase pe alte coordonate decât cele slave -, devenea un obstacol serios în calea extinderii influenței și dominației rusești în zona bazinului carpato- dunărean; Constantinopolul, Strâmtorile, Mediterana, „frontiera” pe Carpați, începeau a fi obiective tot mai greu de atins. Destrămarea Imperiului Habsburgic și afirmarea voinței națiunilor de pe întinsul acestuia de a-și întemeia state libere, de sine stătătoare, contravenea o dată în plus intereselor specifice
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Or, masele în debandadă, pe care Rusia le întreținea încă pe Nistru, puneau de multă vreme la grea încercare răbdarea guvernului român. Ele erau considerate de bolșevici ca o armată de propagandiști și aveau misiunea de a aduce în provinciile dunărene și în Transilvania binefacerile organizării sovietice. Această situație punea la grea încercare răbdarea d-lui Brătianu, șeful guvernului român. El ne avertizase deja de repetate ori că, dintr-un moment în altul, poate izbucni un conflict care să antreneze represalii
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
vă închin toate puterile mele, slabe de altfel./ Dacă nu, prefer să rămân singur". Erau, vezi bine, idei de stânga, excesive, deduse dintr-un program al internaționalismului proletar, pe care l-a slujit cu credință ca activist sindical în portul dunărean al Brăilei, pe vremuri. Acum propaganda de partid lua însă o altă turnură și scriitorul se vedea chemat a o adapta condiției artei și literaturii. "Beat de glorie zice Alexandru Dobrescu Istrati își pierde orice măsură, adoptând o conduită imposibil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
interesele naționale, altfel acestea primejduiesc securitatea națiunii române. Fundalul discuțiilor și polemicilor gazetarului Eminescu îl constituie Congresul și Tratatul de Pace de la Berlin, el comentând sever toate cele 13 articole privitoare la România, care se refereau: la cestiunea orientală, evreiască, dunăreană, chestiuni de care depindea recunoașterea independenței de stat, dar și problema administrării Dobrogei, a reanexării sudului Basarabiei, a răscumpărării căilor ferate cu capital străin ș.a. Prin intervențiile sale, violente, spune George Ene, "a reușit să sensibilizeze și să capaciteze opinia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
prezentau adversarii săi politici și unii ziariști", el "se apără de această acuză, justificându-și poziția critică prin necesitatea apărării istoriei și muncii naționale". În acest orizont al preocupărilor se înscrie și consecvența cu care a urmărit gazetarul Eminescu Chestiunea dunăreană, dar și conjunctura politică a proclamării regatului. Contribuția lui Eminescu în materie de politică externă este, de netăgăduit, majoră: "concepția sa se poate schematiza pe baza identificării și ordonării ideilor prin raportare la doctrina existentă în epocă, la demersurile și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
a constituirei statului român ne stăpânea întru atâta, încât nici unul dintre noi nu se gândea să-și calculeze pagubele, căci dinaintea ochilor fiecăruia strălucea de astă dată un țel pe care cei mai mari domni din epoca eroică a țărilor dunărene au încercat în zadar să-l atingă. Acest simțământ de abnegațiune și dragoste de țară care se manifesta cu așa tărie în toată suflarea românească, nu are exemplu în trecutul nostru. Sunt curente de înălțare de inimă în viața popoarelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Franceză și Napoleon / 151 Capitolul 3. Popoarele din Balcani sub otomani și habsburgi: o comparație / 154 PARTEA a II-a. ANII REVOLUȚIONARI, 1804-1887 Capitolul 4. Primele revoluții naționale / 161 Naționalismul balcanic: fundalul revoluțiilor / 161 Revoluția sîrbă / 180 Revoluția din Principatele Dunărene / 189 Revoluția grecească / 198 Concluzie: realizările primelor revoluții / 210 Capitolul 5. Instituirea guvernelor naționale / 213 Serbia de la Miloš la Milan / 215 Muntenegru / 223 Grecia sub domnia regelui Othon / 229 Principatele Dunărene sub protectoratul rusesc / 238 Reforma otomană: războiul Crimeei / 247
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fundalul revoluțiilor / 161 Revoluția sîrbă / 180 Revoluția din Principatele Dunărene / 189 Revoluția grecească / 198 Concluzie: realizările primelor revoluții / 210 Capitolul 5. Instituirea guvernelor naționale / 213 Serbia de la Miloš la Milan / 215 Muntenegru / 223 Grecia sub domnia regelui Othon / 229 Principatele Dunărene sub protectoratul rusesc / 238 Reforma otomană: războiul Crimeei / 247 Formarea statului român / 256 Concluzie: regimurile naționale balcanice / 265 Capitolul 6. Problema națională în Imperiul Habsburgic / 267 Imperiul Habsburgic după 1815: problema maghiară / 267 Croația și Slavonia: mișcarea iliră / 271 Monarhia
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Unificarea Bulgariei, 1878-1887 / 324 Chestiunea Orientală, 1887-1897: un deceniu de calm relativ / 330 Concluzii. Mișcările naționale: un secol de împliniri / 334 Bibliografie / 338 Indice / 348 Lista hărților 1. Harta reliefului Balcanilor / 15 2. Grecia antică și Balcanii / 18 3. Ținuturile dunărene sub dominația romană / 21 4. Imperiul Bizantin / 25 5. Bulgaria în Evul Mediu / 28 6. Serbia în timpul dinastiei Nemanja / 31 7. Croația în 1070 / 34 8. Bosnia medievală / 36 9. Imperiile balcanice medievale / 38 10. Imperiul Otoman în secolele al
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
rezistențe au continuat să apară în cadrul peninsulei și la granițele de nord ale acesteia. Din cauza naturii extrem de complicate a acestor acțiuni, doar trei sînt descrise aici: revolta lui Scanderbeg (al cărui nume real era Kastrioti) din Albania, evenimentele din Principatele Dunărene și întemeierea statului Muntenegru. Una dintre cele mai importante răzvrătiri împotriva jugului otoman a izbucnit în Albania în timpul domniei lui Murad al II-lea (1421-1451), condusă de Gheorghe Kastrioti, al cărui tată era vasal otoman. Fiul fusese dus la Constantinopol
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
unul grec-ortodox. În secolul următor, acest concept avea să constituie baza Marii Idei (Megali Idea); ea a jucat un rol major în modelarea perspectivei naționale grecești pînă în 1922. Fanarioții deținînd o poziție de frunte, care au devenit guvernatorii Principatelor Dunărene, au adoptat ceea ce credeau ei a fi stilul bizantin de guvernare și de organizare luxoasă a vieții lor. Fanarioții considerau Rusia, singurul stat ortodox independent, drept principalul lor sprijin. Astfel, în secolul al optsprezecelea, un grup național care dobîndise bogăție
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de monarhia habsburgică în timpul invadării pămînturilor sîrbești. Politica aceasta nu a avut însă succes. Deși au existat unele mișcări în sudul Herțegovinei și în Muntenegru, nu era absolut deloc vorba de o răscoală în masă a țărănimii creștine. În Principatele Dunărene, hospodarul (domnitorul) Moldovei, Dimitrie Cantemir, i s-a alăturat lui Petru cel Mare, dar Constantin Brîncoveanu al Valahiei a refuzat să acționeze. În iulie 1711, țarul și armata lui au fost încercuiți pe rîul Prut. Aflat într-o poziție militară
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
imperiului. Alte patru regiuni balcanice, Transilvania, Moldova, Valahia și orașul Dubrovnik, aveau statuturi speciale. Deoarece Transilvania a trecut prin Tratatul de la Karlowitz sub controlul Imperiului Habsburgic, istoricul ei va fi tratat în altă secțiune. Înainte de a ne ocupa de Principatele Dunărene, un scurt comentariu asupra Dubrovnikului ar fi însă firesc. Dubrovnik Orașul Dubrovnik, aflat anterior sub stăpînirea Veneției, a trecut în 1458 sub protecția Imperiului Otoman. În 1481, el plătea un tribut stabilit la 12500 de ducați, dar, cu excepția acestui fapt
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și majoritatea puterilor de pe continentul european. În ciuda faptului că principalele bătălii au fost purtate în Europa Centrală sau în Rusia, zona mediteraneană a jucat un rol important în planurile statelor combatante. Dintre teritoriile otomane, Egiptul, Siria, coasta dalmată și Principatele Dunărene au fost cel mai mult afectate de lupte. Aceste conflicte nu numai că au constituit o grea povară pentru resursele imperiului, dar au pregătit totodată scena ascensiunii celor mai puternici notabili provinciali, Ali Pașa la Janina și Pasvanoglu Osman Pașa
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]