4,278 matches
-
se genereze un sistem concurențial(figura 1.2). Figura 1.2 Realizarea obiectivelor se asigură prin procesul didactic, activitatea educațională și o multitudine de servicii specifice unităților de învățământ. Calitatea procesului de învățământ depinde de calitatea acestor trei componente. Calitatea, echitatea și eficienta sunt cei trei piloni ai reformelor educaționale din ultimele decenii din Europa și din lume, care trebuie avute în 14 vedere la construirea sistemelor naționale de management și de asigurare a calității, inclusiv a celui din România. Competența
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
a se afirma ca „egalitate reală”, cea din primele societăți, anterioare apariției proprietății. Preschimbată în „drept burghez”, „falsa egalitate” sau „egalitatea formală” este denunțată ca ideologie* a sistemului exploatator, care ar masca alienarea producătorului sub vălul cetățeniei. Contrar noțiunilor de echitate și de justiție socială, „egalitarismul comunist” este opus principiilor socialiste ale unei egalități legate de meritele și de talentele care, după Saint-Simon, trebuie să suprime prerogativele nașterii. Egalitarismul comunist rezidă în refuzul oricărei diferențe de condiție: „Comunitatea nu cunoaște decât
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de arbitraj și chiar în statutul Tribunalului Internațional de Justiție, conform cărora tribunalele internaționale pot, în anumite condiții, să decidă nu doar în baza legilor internaționale, ci și ex aequo et bono, adică potrivit principiilor general acceptate de dreptate și echitate. Aceste prevederi sunt solide deoarece recunosc existența unor dispute care nu pot fi rezolvate pe cale juridică, pe baza legilor internaționale existente. Pe de altă parte, ele sunt și fragile, deoarece presupun faptul că problemele ridicate de acest tip de dispute
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și fragile, deoarece presupun faptul că problemele ridicate de acest tip de dispute pot fi rezolvate pur și simplu prin autorizarea tribunalelor să decidă pornind de la regulile înscrise în legile internaționale, iar mai apoi să invoce unele principii generale ale echității și dreptății. Tribunalele internaționale pot invoca asemenea principii doar dacă ele există. Nu le pot inventa și nu pot apela la ele ca la un deus ex machina, gata să intervină de fiecare dată când un tribunal internațional este prins
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
îl poate neferici pe un altul. Este nimerit, de aceea, # ca decizia să fie mediată nu numai de logica situației și de alternativele disponibile sau de costul lor, ci și de descărcările de forțe umane, precum și de câteva idei despre echitate (Leavitt, 1964, p. 345). # Această caracteristică a deciziei prefigurată de Leavitt a căpătat o asemenea importanță încât în momentul de față se vorbește nu doar de caracterul etic al deciziei, ci de un tip aparte de decizii, și anume deciziile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
teorii. Festinger susținea că oamenii își apreciază propriile opinii sau aptitudini prin compararea acestora cu opiniile și aptitudinile altor oameni. Și dacă acest lucru este valabil pentru opinii și aptitudini, el ar putea avea o generalitate și mai mare. Teoria echității formulată de Adams (1965) arată, printre altele, că el este valabil pentru motivație. Este rezonabil, de aceea, să afirmăm că procesul comparării operează și în satisfacția muncii. La baza teoriei comparării interpersonale stă credința în faptul că satisfacția/insatisfacția apare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
20 la 5 -, fațete conservate apoi în multe alte cercetări. Cele 5 fațete ale satisfacției muncii sunt: # munca în sine (gradul în care sarcinile executate de angajați sunt interesante și furnizează oportunități pentru învățare și asumarea responsabilităților); salariul (plata primită, echitatea percepută a acesteia și a metodei de efectuare a plății); supervizarea (abilitățile tehnice și manageriale ale supervizorilor, gradul în care supervizorii demonstrează considerații și interes pentru angajați); colegii (gradul în care coechipierii sunt competenți, prietenoși și suportivi); promovarea (disponibilitatea oportunităților
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
muncii (Wanous et al., 1992); modelul realizării valorilor - satisfacția muncii apare ca urmare a faptului că munca îi permite angajatului să-și îndeplinească cele mai importante valori ale lui legate de muncă (întărind valorile, managerii vor crește satisfacția angajaților); modelul echității - satisfacția provine din modul în care este tratat angajatul; dacă acesta percepe că este tratat corect, va fi satisfăcut; dacă, dimpotrivă, consideră că este tratat incorect, va fi nesatisfăcut; o metaanaliză a 30 de organizații diferite, pe un număr de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acesta percepe că este tratat corect, va fi satisfăcut; dacă, dimpotrivă, consideră că este tratat incorect, va fi nesatisfăcut; o metaanaliză a 30 de organizații diferite, pe un număr de 12.979 de angajați a evidențiat legătura semnificativă dintre perceperea echității și gradul de satisfacție (Witt, Nye, 1992); modelul trăsăturilor personale și a componentelor genetice - pornind de la premisa că diferențele individuale sunt la fel de importante ca și caracteristicile mediului muncii, modelul consideră că satisfacția muncii este rezultatul unor însușiri de personalitate (temperament
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
este energizat de nevoi (de unde teoriile motivației bazate pe nevoi), comportamentul este direcționat de scopuri și așteptări (de unde teoriile motivației bazate pe scopuri și expectații), comportamentul este menținut de aceleși scopuri și așteptări, la care se adaugă atribuirile și perceperea echității (de unde - teoriile echității și atribuirii) (vezi Organ, Bateman, 1986, pp. 107-133). În perioada anilor ’80-’90, psihologia organizațional-managerială recurge la un criteriu ferm de grupare și sistematizare a teoriilor motivației, folosit, consemnat și perpetuat de o multime de autori. Este
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nevoi (de unde teoriile motivației bazate pe nevoi), comportamentul este direcționat de scopuri și așteptări (de unde teoriile motivației bazate pe scopuri și expectații), comportamentul este menținut de aceleși scopuri și așteptări, la care se adaugă atribuirile și perceperea echității (de unde - teoriile echității și atribuirii) (vezi Organ, Bateman, 1986, pp. 107-133). În perioada anilor ’80-’90, psihologia organizațional-managerială recurge la un criteriu ferm de grupare și sistematizare a teoriilor motivației, folosit, consemnat și perpetuat de o multime de autori. Este vorba despre criteriul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
alte fenomene/comportamente organizaționale ce sunt profund afectate, fie dependent de propriile lor teorii elaborate în domeniile specializate ale psihologiei organizațional-manageriale. Astfel, Robbins (1991) listează șase teorii ale motivației (teoriile nevoilor, teoriile caracteristicilor slujbei, teoria stabilirii scopului, teoria întăririi, teoria echității, teoria expectanței) pornind de la puterea lor predictivă în raport cu productivitatea, absenteismul, satisfacția. Hersey, Blanchard și Johnson (2001) grupeză teoriile motivației din perspectiva capacității lor explicative în raport cu teoria leadership-ului situațional, bazat pe maturitatea subordonaților, dezvoltată de ei înșiși. Imediat după anul 2000
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
unei teorii unificate. Ea considera însă că, pornindu-se de la o serie de cuceriri ale psihologiei sociale (teoria balanței dezvoltată de Fritz Heider; analiza comportamentului social în termenii schimbului propusă de Georges Homans), ar fi posibilă cercetarea condițiilor care nasc echitatea sau inechitatea și mai ales a consecințelor acestora. Apoi, luând ca punct de reper conceptele lewiniene de câmp și de valențele obiectelor, s-ar putea conjuga variabilele cognitive și cele afective pentru a explica diversele comportamente ale omului. În fine
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cele afective pentru a explica diversele comportamente ale omului. În fine, explorând măsura în care scopurile formulate de oameni generează consecințe comportamentale, am putea explica mult mai bine comportamentele acestora. Ca urmare, autoarea schițează clar trei dintre teoriile motivației - teoria echității, teoria instrumentală, teoria stabilirii scopurilor - pe care le analizează în lucrarea sa, făcând abstracție de alte teorii. Aceeași autoare, în cartea sa La motivation dans l’entreprise (2001), lărgește nu numai numărul teoriilor prezentate, ci și paleta criteriilor de grupare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dispuse să asculte și să reacționeze la propunerile părții adverse, au interese clar definite, lucreează sistematic, oferă variante acționale multiple pe care cealaltă parte le cântărește și le reține pe cele mai bune, creează și menține relații bazate pe empatie, echitate, creativitate și destindere, dispune de o vastă experiență care îi permite să evalueze ușor variantele acționale (pentru informații suplimentare, vezi Vasile, 2001, pp. 74-77, 80-81). Unii autori, pentru a crește gradul de atractivitate al tipologiilor stilurilor de conducere, recurg la
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Development Quarterly, 35 (3), pp. 180-187. MACFARLANE, B., OTTEWILL, R., (2001) Effective Learning and Teaching in Business and Management, Kogan Page, Londra. Machlowitz, M. (1980), Workaholics: Living with Them, Working with Them, Addison-Wesley, Reading, MA. MATHIS, R.L., HUȚU, C. (1997), Echitate și discriminare în managementul resurselor umane, în R.L. MATHIS, P.C. NICA, C. RUSU (coord.), Managementul resurselor umane, Editura Economică, București. MATTESON, M.T., IVANCEVICH, J.M. (1979), „Organizational Stressors and Heart Disease: A Research Model”, Academy of Management Review, 4, pp. 347-357
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
celor care doresc să știe mai mult despre raporturile dintre universalism și particularisme. Trebuie să gândim În termeni de „asimilare”, de „adaptare” sau de „inserție”? Ce să credem oare despre „multiculturalism” sau despre „republicanism”? Ce criterii de justiție sau de „echitate” să adoptăm? Răspunsurile la aceste Întrebări necesită, așa cum vom vedea pe tot parcursul cărții, o „cartografiere” a surselor, a instrumentelor de investigare și a cadrelor de analiză 1. Gilles Ferréol, Guy Jucquois Autorii și contribuțiile lortc "Autorii și contribuțiile lor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
țări protecționiste să-și restrângă importurile de bunuri și servicii. ν Sociologia este interesată de procente, În special atunci când acestea se referă la grupurile umane. În plus, locul lor actual În dezbaterile contemporane ține În mare parte de reflecțiile despre „echitate” și de Întrebările ridicate de așa-numitele teze „multiculturaliste”. Un instrument politic contestat Cotele sunt susceptibile de a servi scopuri politice opuse, iar punerea lor În aplicare a suscitat reacții vii de fiecare dată. Ele pot să fie utilizate, de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sunt la fel de importante are două implicații. Mai Întâi, după cum sublinia, printre alții, John Rawls, inegalitățile de care suferă de facto unele grupuri subreprezentate În eșaloanele cele mai Înalte ale puterii, prestigiului și averii par imposibil dejustificat și, din perspectiva căutării „echității”, lupta Împotriva acestor discriminări devine primordială (Rawls, 1987). Apoi, gânditorii „comunitarieni”, după exemplul lui Charles Taylor, au subliniat nevoia indivizilor de a-și vedea „recunoscută” cultura specifică și au ajuns la concluzia că este necesară promovarea diversității practicilor, normelor și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
principii posibile, iar ei vor trebui să opereze o selecție. În această situație, crede Rawls, vom alege anumite principii de dreptate mai curând decât altele. După el, avem acces la un punct de vedere descris ca fairness ( În același timp echitate și imparțialitate): dat fiind că alegerea principiilor se desfășoară În mod fair, rezultatul ar trebui să fie echitabil. Această opțiune procedurală se opune ideii conform căreia democrația rezidă În căutarea comună a binelui colectiv. De altfel, această ultimă noțiune trebuie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este binele suprem), noua sa argumentație pornește de la o serie de ipoteze sociologice și psihologice. Ideea unui consens prin coincidența părerilor se bazează pe un ansamblu de supoziții privind comportamentul indivizilor Într-o societate bine ordonată conform concepției dreptății ca echitate”. Și totuși, rămânând filosofic la suprafața lucrurilor, „noua argumentație posedă față de precedenta avantajul decisiv că este perfect compatibilă cu liberalismul” (Guillarme, 1999, p. 257). Pe baza acestui consens, cetățenii pot converge, pornind de la valori morale diferite, Înspre aceleași principii de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
économique des conventions de travail”, Revue économique, vol. 40, nr. 2, martie, pp. 33-51. SIMON Herbert (1983), Models of Bounded Rationality, Cambridge (Mass.), MIT Press. Φ Convenții (socio-economia Î), CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, Instituție, Loc de apartenență, MONDIALIZARE, SOCIALIZARE, Valoare Echitatetc "Echitate" Φ COTE, DREPT ȘI CULTURĂ, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), MULTICULTURALISM, Recunoaștere (politică de Î) Egalitate (principiul Î)tc "Egalitate (principiul ~)" Φ DREPT ȘI CULTURĂ, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î) Etică (exigența Î)tc "Etică (exigența ~)" Φ Dialog (principiul Î), FRATERNITATE, Recunoaștere
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să Întărească avantajele deja dobândite În materie de alocații, pensii și venituri garantate. Rămân deschise trei probleme esențiale: ă În ce măsură suntem capabili să anticipăm riscurile cu care ne confruntăm? ă Ce se Înțelege prin „obligații reciproce”? ă Ce criterii de echitate ar trebui adoptate? Fiecărui aspect al excluderii Îi corespund forme particulare de acțiune. Totuși, sărăcia nu este doar o experiență a proscrierii: este și un laborator social, o sursă de inovații, de adevărate comori de iscusință și de inteligență puse
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
veniturilor demotivează agenții, frânează creșterea economică și, În cele din urmă, face ca poziția celor mai defavorizați să fie mai precară decât Înainte, este necesar să renunțăm la dorința de nivelare. Reflecția lui Marx este mai originală: orice Întrebare cu privire la echitate, citim În Capitalul, trebuie să treacă În planul secund, În spatele analizei sistemelor de producție, mizeria proletarilor fiind prețul ce trebuie plătit pentru ca procesul de acumulare capitalistă să-și poată da adevărata măsură. Nu este lipsit de interes să subliniem că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În funcțiile publice, pe piața muncii sau În universități. Guvernele și organismele implicate trebuie să stabilească În acest caz criterii clare pentru identificarea potențialilor beneficiari. În Canada, se pot distinge astfel două mari categorii etnoculturale În virtutea legii din 1996 privind echitatea pe piața muncii: (a) „persoană autohtonă” („provenind din grupul indienilor din America de Nord sau din cel al Primelor Națiuni, din grupul metișilor sau al inuiților”); (b) „membru al unei minorități vizibile” („orice persoană, cu excepția autohtonilor, a cărei apartenență etnică nu este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]