2,582 matches
-
părți fizice independente. • Recunoașterea faptului că procesele din natură sunt independente și indiferente în raport cu interesele și preocupările omenești. • Recunoașterea faptului că sistemele biologice sunt entități care au valoare intrinsecă, altfel spus, în terminologia lui Kant, ele sunt scopuri în sine. Ecologia profundă nu poate fi redusă la o simplă critică a cartesianismului și la o resuscitare a interesului pentru spiritualitatea orientală. Ecologia profundă este o teorie complexă, cu mai multe nivele de construcție: • Nivelul metafizic. Omul este parte a naturii, iar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sistemele biologice sunt entități care au valoare intrinsecă, altfel spus, în terminologia lui Kant, ele sunt scopuri în sine. Ecologia profundă nu poate fi redusă la o simplă critică a cartesianismului și la o resuscitare a interesului pentru spiritualitatea orientală. Ecologia profundă este o teorie complexă, cu mai multe nivele de construcție: • Nivelul metafizic. Omul este parte a naturii, iar toate părțile au aceeași demnitate ontologică. În ontologia socială nu contează individualitatea autonomă, ci sinele și țesătura naturii. • Nivelul epistemologic. Este
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
demnitate ontologică. În ontologia socială nu contează individualitatea autonomă, ci sinele și țesătura naturii. • Nivelul epistemologic. Este necesară o perspectivă holistă. Sesizarea întregului și a interdependențelor se realizează intuitiv. Moralitatea se poate constitui intuitiv. • Nivelul etic. Natura are valoare intrinsecă. Ecologia profundă susține un egalitarism biocentric, în opoziție față de antropocentrism. • Nivelul politicilor. Trecem printr-o criză ecologică și ținta strategică trebuie să fie oprirea degradării mediului ambient. Unii reprezentanți ai ecologiei profunde găsesc posibilă depășirea crizei prin readucerea în discuție a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
se poate constitui intuitiv. • Nivelul etic. Natura are valoare intrinsecă. Ecologia profundă susține un egalitarism biocentric, în opoziție față de antropocentrism. • Nivelul politicilor. Trecem printr-o criză ecologică și ținta strategică trebuie să fie oprirea degradării mediului ambient. Unii reprezentanți ai ecologiei profunde găsesc posibilă depășirea crizei prin readucerea în discuție a tezei lui Malthus cu privire la necesitatea reducerii populației. • Nivelul acțional. Inițial s-au propus acțiuni pasive de tip Ghandi, dar se ajunge ulterior la susținerea unor acțiuni directe, chiar la acțiuni
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
propus acțiuni pasive de tip Ghandi, dar se ajunge ulterior la susținerea unor acțiuni directe, chiar la acțiuni neautorizate, unele dintre ele încadrabile la categoria "ecoterorism". Întrucât controversele sunt foarte puternice în legătură cu aceste aspecte privind consecințele în plan acțional ale ecologiei profunde, prefer o reîntoarcere la surse. Naess și Simmons au formulat o listă a principiilor ecologiei profunde pe care o prezint succint în continuare 275: • Bunăstarea și dezvoltarea vieții umane și non-umane de pe Pământ au valoare în sine (valoare intrinsecă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
la acțiuni neautorizate, unele dintre ele încadrabile la categoria "ecoterorism". Întrucât controversele sunt foarte puternice în legătură cu aceste aspecte privind consecințele în plan acțional ale ecologiei profunde, prefer o reîntoarcere la surse. Naess și Simmons au formulat o listă a principiilor ecologiei profunde pe care o prezint succint în continuare 275: • Bunăstarea și dezvoltarea vieții umane și non-umane de pe Pământ au valoare în sine (valoare intrinsecă sau inerentă). Aceste valori sunt independente de utilitatea lumii non-umane în raport cu scopurile omenești. • Bogăția și diversitatea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de mai sus au obligația directă sau indirectă de a participa la încercările de a realiza schimbările necesare. Față de acest proiect filosofic au fost formulate obiecții și critici foarte puternice. O sinteză a lor este oferită de Luc Ferry 276: • Ecologia profundă conține o ideologie totalitaristă, fundamentalistă și integralistă care pune în pericol libertatea și democrația. • Ecologia profundă propune o revoluție, iar nu o schimbare prin reformă. Această revoluție este îndreptată împotriva valorilor iluministe și a umanismului, împotriva Occidentului în general
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
schimbările necesare. Față de acest proiect filosofic au fost formulate obiecții și critici foarte puternice. O sinteză a lor este oferită de Luc Ferry 276: • Ecologia profundă conține o ideologie totalitaristă, fundamentalistă și integralistă care pune în pericol libertatea și democrația. • Ecologia profundă propune o revoluție, iar nu o schimbare prin reformă. Această revoluție este îndreptată împotriva valorilor iluministe și a umanismului, împotriva Occidentului în general. • Conceptul de valoare intrinsecă și ideea de drepturi ale naturii reintroduc omul într-o ordine naturală
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Conceptul de valoare intrinsecă și ideea de drepturi ale naturii reintroduc omul într-o ordine naturală și duc la o atitudine holistă care admite sacrificarea omului de dragul naturii ca întreg, altfel spus, se dă prioritate integrității totului în defavoarea părților componente. • Ecologia profundă se bazează pe un cult al vieții care presupune o atitudine religioasă și un vocabular religios, iar gândirea naturii în termenii totalității se face în maniera specifică fanatismului religios. 4.3. Etica grijii Cheia înțelegerii moderate a ecologiei profunde
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
componente. • Ecologia profundă se bazează pe un cult al vieții care presupune o atitudine religioasă și un vocabular religios, iar gândirea naturii în termenii totalității se face în maniera specifică fanatismului religios. 4.3. Etica grijii Cheia înțelegerii moderate a ecologiei profunde constă, în opinia mea, în reconsiderarea relației dintre ființa umană și natură într-un sens special, cel al unității dintre sinele uman și cosmosul ca atare. Așadar, înțelegerea holistă a fenomenelor și noțiunea de valoare intrinsecă sunt necesare, dar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în opinia mea, în reconsiderarea relației dintre ființa umană și natură într-un sens special, cel al unității dintre sinele uman și cosmosul ca atare. Așadar, înțelegerea holistă a fenomenelor și noțiunea de valoare intrinsecă sunt necesare, dar nu suficiente. Ecologia profundă presupune o schimbare la nivelul sensibilității umane, al definirii sensului vieții și al relației dintre om și lume. Arne Naess 277 invocă diverse concepte ale religiilor și culturii orientale, așa cum ar fi Bhagavadgita. Realizarea de sine este înțeleasă de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
menținerea acestui echilibru, iar nu a unei anumite stări de fapt. Omul însuși participă la această continuă devenire, iar prin conștiința ecologistă își înțelege tocmai această situare într-un flux dinamic al realizării de sine. Cred că această terminologie specifică ecologiei profunde poate fi reformulată cu ușurință în termenii filosofiei imanentiste a lui Spinoza, eventual cu importarea anumitor elemente specifice unei dialectici de tip hegelian. Conceptele cu care lucrează reprezentanții ecologiei profunde, deși au o încărcătură speculativă profundă, pot fi ușor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dinamic al realizării de sine. Cred că această terminologie specifică ecologiei profunde poate fi reformulată cu ușurință în termenii filosofiei imanentiste a lui Spinoza, eventual cu importarea anumitor elemente specifice unei dialectici de tip hegelian. Conceptele cu care lucrează reprezentanții ecologiei profunde, deși au o încărcătură speculativă profundă, pot fi ușor clarificate în termenii unei teorii care nu conține nimic mistic. În condițiile în care acceptăm că relația de interconectivitate este constitutivă lumii ca întreg, atunci orice parte a întregului va
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este reinterpretat cu ajutorul tezei inter-conectivității în modalitatea identificării omului cu natura, ceea ce înseamnă că prin identificarea cu universul iubirea față de sine devine iubire față de univers, simțământ care își găsește expresia în grija față de acest univers unic în care locuiește omul. Ecologia profundă echivalează cu o reîntoarcere la teorii mistice ale totalității. În termenii lui McTaggart, hegelian și adept al lui Plotin deopotrivă, vom susține că unitatea universului ca totalitate nu ne poate fi dată în mod pur cognitiv. Prin regularități empirice
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
natura nevorbitoare, la depășirea opoziției dintre natură și cultură și la reconsiderarea locului omului în univers. Nu în ultimul rând, redefinirea echilibrului dintre rațiune și sensibilitate în raportarea la natură devine marca unei teorii robuste a mediului. Din perspectivă epistemologică ecologia profundă respinge ideea clasică a descompunerii, separării și analizabilității lumii în părți independente și acordă prioritate întregilor și interconectivității. Dacă în mod tradițional deosebim între sine și ceilalți și formulăm ipoteze cu privire la posibilitatea cunoașterii altor minți, din perspectiva ecologiei profunde
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
epistemologică ecologia profundă respinge ideea clasică a descompunerii, separării și analizabilității lumii în părți independente și acordă prioritate întregilor și interconectivității. Dacă în mod tradițional deosebim între sine și ceilalți și formulăm ipoteze cu privire la posibilitatea cunoașterii altor minți, din perspectiva ecologiei profunde această distincție dispare întrucât celălalt nu este nimic altceva decât tu însuți sau tu însăți. Fiecare ființă umană este o parte a naturii, integrată într-un întreg atotcuprinzător. La nivelul modului de a vorbi, în loc de "Protejez pădurile" vom spune
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
spune "Sunt o parte a pădurilor și mă protejez pe mine însumi. Sunt acea parte care a început să gândească"280. 4.4. O reconciliere: ecologismul și etica virtuții Acest scurt capitol este în intenție o încercare de reconciliere a ecologiei profunde cu tradiția filosofică europeană în modalitatea unei etici a virtuții. Considerăm în mod intuitiv că anumite acțiuni sunt dubioase din punct de vedere etic. Această caracteristică a lor nu se reduce la valoarea lor intrinsecă sau la consecințele acestor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
identificarea nevoilor și resurselor. În deceniul al optulea al secolului trecut atitudinea ecologistă începe să fie exprimată de opinia publică, din ce în ce mai coerent, atât la nivelul societății civile prin apariția unor organizații neguvernamentale puternice, cât și în plan politic prin afirmarea ecologiei politice și consemnarea primelor succese în alegeri ale partidelor ecologiste. În deceniul al nouălea se intensifică dezbaterea teoretică și politică. Menționez cele mai importante documente: North-South. A Programme for Survival, elaborat de Comisia Brandt în 1980, Common Security. A Programme
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
lucrurile sunt încă la început. Dezvoltarea durabilă presupune o schimbare a mentalității dominante, fapt care explică diversele inerții și blocaje. Avem de-a face cu un proces evolutiv care cere timp. Dezvoltarea durabilă nu ține, în termenii lui Naess, de ecologia profundă, ci de cea superficială. E drept, dezvoltarea durabilă presupune o abordare inter-generațională, dar doar atât, adică într-un sens aproape utilitarist. Rawls susține însă că principiul economisirii, care stă la baza analizei sale a dreptății dintre generații, este contractualist
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
lor epistemologice, nu sunt diferite din punct de vedere moral de posibilitățile din viitor. 2.4. Principiile unui mod de viață ecologist 2.4.1. Ecologismul ca mod de viață În literatura domeniului a fost propusă teza că cel puțin "ecologia profundă" duce la o schimbare radicală a modului de viață pornind de la redefinirea sensului vieții. Freya Mathews dezvoltă o asemenea abordare pornind de la credințele religioase orientale 337. Conceptul cheie este cel de autorealizare (sau realizarea-de-sine) pus în discuție deja de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
După Naess, în Bhagavadgita este expusă această concepție după care Sinele există în toate lucrurile și toate lucrurile există în Sine, ceea ce dă un înțeles specific identității și identificării. În filosofia europeană, Spinoza este aproape de o asemenea idee. Din perspectiva "ecologiei profunde", abordarea holistă și conștiința ecologistă duc spre o asemenea perspectivă asupra unității și experimentării acesteia. Prin autorealizare are loc punerea în condiție de identitate a sinelui personal cu alți întregi, până la nivelul cosmosului. Prin realizarea identității între persoană și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
care este dislocată, eventual până la dispariție, distincția dintre bărbat și femeie în diverse contexte. Mă ocup în continuare numai de aspectele teoretice fundamentale ale unei asemenea situări teoretice și, urmând-o pe Val Plumwood 352, mă raportez cu precădere la "ecologia profundă". Ecofeminismul reia critica asupra distincției tranșante dintre om și natură, inclusiv a unei viziuni instrumentaliste în care omul este văzut asemenea unui stăpân care controlează natura din exterior. Întrucât distincția dintre om și natură se bazează pe criteriul raționalității
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ecofeministă este expusă în termenii eticii virtuților. Degradarea mediului este expresia unor capacități limitate ale sensibilității estetice, afectivității, grijii, dar și a dispoziției de a domina. Avem astfel de-a face cu slăbiciuni omenești care duc la degradarea mediului. Nici "ecologia profundă" nu satisface pretențiile feminismului deoarece reconsiderarea Sinelui și redefinirea noțiunii de identitate sunt vagi și incomplete. După Plumwood, "ecologia profundă" nu deosebește într-un mod satisfăcător între trei nivele: indiscernabilitatea, expansiunea sinelui și transcendența sinelui 353. Teza indiscernabilității, pe
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și a dispoziției de a domina. Avem astfel de-a face cu slăbiciuni omenești care duc la degradarea mediului. Nici "ecologia profundă" nu satisface pretențiile feminismului deoarece reconsiderarea Sinelui și redefinirea noțiunii de identitate sunt vagi și incomplete. După Plumwood, "ecologia profundă" nu deosebește într-un mod satisfăcător între trei nivele: indiscernabilitatea, expansiunea sinelui și transcendența sinelui 353. Teza indiscernabilității, pe care o găsim bine formulată în "ecologia profundă", respinge trasarea unei frontiere de netrecut între sine și natură, dar nu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
reconsiderarea Sinelui și redefinirea noțiunii de identitate sunt vagi și incomplete. După Plumwood, "ecologia profundă" nu deosebește într-un mod satisfăcător între trei nivele: indiscernabilitatea, expansiunea sinelui și transcendența sinelui 353. Teza indiscernabilității, pe care o găsim bine formulată în "ecologia profundă", respinge trasarea unei frontiere de netrecut între sine și natură, dar nu lovește ținta. Distincția dintre umanitate și natură se bazează pe dualismul tradițional al filosofiei occidentale, pe când teza indiscernabilității este una unificaționistă, adică ea nu vizează dualismul, ci
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]