8,806 matches
-
În august 1948 a devenit loc de detenție pentru un grup de studenți, elevi și țărani maramureșeni. În zilele de 5-6 mai 1950 au fost aduși la penitenciarul Sighet peste o sută de demnitari din întreaga țară (foști miniștri, academicieni, economiști, militari, istorici, ziariști, politicieni). În noiembrie 1950 au fost încarcerați la Sighet 45-50 de episcopi si preoți greco-catolici și romano-catolici. Penitenciarul era considerat „unitate de muncă specială”, cunoscută sub numele de „Colonia Dunărea”, dar era, în realitate, un loc de
MEMORIALUL VICTIMELOR COMUNISMULUI ŞI AL REZISTENŢEI de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372714_a_374043]
-
său. Și la urma urmei, dacă găsesc un om potrivit pentru locul potrivit ce contează partidul din care provine? Precum lepre sunt pretutindeni de ce n-ar fi și oameni de treabă? Ce rău ar fi pentru țară dacă Xulescu, cinstit economist cu state, suprafață și pregătire este numit Ministru al Finanțelor care respectă ansamblul de Legi, nu numai directivele partidului din care provine. Oare prezumția de nevinovăție se aplică numai oamenilor necinstiți? De ce să nu beneficieze de ea un om impecabil
IMNUL PATRIEI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373175_a_374504]
-
Dumitru Ichim (Dărmănești, Comănești, jud. Bacău), unul dintre cei mai mari poeți contemporani nord-americani ; Dl ing. Dumitru Răchitan (Gură Văii, Oltenia), Președintele Asociației Culturale Române, cel care gândește, organizează și dirijează toate activitățile Câmpului Românesc de la Hamilton ; Dna Emilia Răchitan, economist (Turnu-Severin) ; Dna tehnologist Neli Cornea (Turnu-Severin), care ne-au răsfățat cu bucate alese și gustoase ,,ca la mama acasă’’. Aici întâlnim vechii prieteni sociologul Cristian Medelean, din Țară Moților și pe poetul și publicistul basarabean din Vadul- Leca Iacob Cazacu-Istrati
ȘI AMINTIRILE DĂINUESC... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373248_a_374577]
-
lăsat acum doi ani în urmă elev la un liceu francez, iar acum îl găsim student la University of Western Ontario, Facultatea de Stiință; Dl ing. Dan Manolescu (București) ; Dna. ing. Mihaela Moisin (București); Dl. tehnician mecanic Alexandru și Dna economist Olivia Colceriu (ardeleni); Ei au grijă că totul să funcționeze impecabil. Împreună cu alții, activează în cadrul Câmpului Românesc numai în calitate de voluntari.” În Palatul Nae Ionescu se organizează evenimente de tot felul: nunți, botezuri, revelioane, seri de creație, ședințe a cenaclurilor din
ȘI AMINTIRILE DĂINUESC... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373248_a_374577]
-
Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 1646 din 04 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Recenzie de Prof. univ. Dr. Constantin Gh. MARINESCU Cu mare satisfacție am primit o nouă lucrare de Istorie a Românilor, scrisă de reputatul publicist, istoric și economist, profesorul Ioan Străjan, Președintele Fundației „Alba Iulia” și Directorul valoroasei reviste cu același titlu. Lucrarea apare cu subtitlul: „Adunarea de protest de la Alba Iulia, din 29 mai 1922, împotriva înființării Episcopiei greco-catolice maghiare la Hajdu-Durog” și a văzut lumina tiparului
DEZNAȚIONALIZAREA ȘI MAGHIARIZAREA ROMÂNILOR DIN ARDEAL PRIN BISERICĂ ȘI ȘCOALĂ, ÎNAINTE DE 1 DECEMBRIE 1918 AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376163_a_377492]
-
Galați, autorul valsului ’’Valurile Dunării’’, pictorul Nicolae MANTU, Paul și Ecaterina PAȘA, fondatorii primei colecții muzeistice din Galați, actorii Ion și Alexandru VLĂDICESCU, matematicianul Victor VÂLCOVICI, matematicianul Dan HULUBEI, muzicologul Dimitrie CUCLIN, pictorul Camil RESSU, poetul și academicianul Ioan NENIȚESCU, economistul și profesorul universitar de calibru Anghel RUGINĂ, industriașul Max AUSCHNITT, istoricul și publicistul Joseph BROCINER, conducătorul comunității evreiești din Galați, unul din primii membrii ai organizației sioniste Hovevei Țion din România sau mulți alții, din păcate plecați cu toții în ceruri
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
valoare doar dacă e împărtășită. Această carte conține un tezaur care trebuie pus în lumină. Ea cuprinde rodul minții câtorva sute de autori, filozofi, poeți, profesori, istorici și lingviști, critici, memorialiști, traducători, matematicieni, fizicieni, mari cercetători și descoperitori, medici, filologi, economiști, oameni politici, juriști, monahi, domnitori (Neagoe Basarab); reprezentanți ai Școlii Ardelene, oameni din diverse domenii care au lăsat ceva din gândirea lor urmașilor, adică nouă, cei de azi, spre iluminare, spre înălțare, spre îmbunătățire spirituală. Dar, învățătura cea mai deplină
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
publicista Mariana Cristescu. Un loc aparte îi este rezervat în Antologie, celui mai mare istoric român, scriitor, publicist, om politic, patriot, Nicolae Iorga, prin citate semnificative legate de neamul românesc. Dar și gânditorului român Petre Țuțea, doctor în drept administrativ, economist, memorialist, estetician, filosof, gânditor creștin, scriitor care a lăsat o operă orală, devenită punct de referință și editată postmortem în sute de mii de exemplare, despre poporul român, limba română și neamul nostru, cunoscute fiind vorbele sale de duh din
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
echipă, de pildă, doamna Niculina Moisescu face o comparație aproape perfectă, cu o echipă de fotbal. Dacă aceasta pierde mereu, nu-s vinovați jucătorii, ci antrenorul care trebuie să se retragă... Autoarea, în portretul pe care i-l schițează doamnei economist, spune tranșant: Nu s-a temut să urce în corabie și să iasă în larg, chiar dacă în marea politicii era furtună. Și mai departe: Nu căutăm vinovați, căutăm soluții, stimulând tinerii politicieni. Fiind și mame - subliniază Carmelia Dragomir Bălănică - putem
GÂNDURI DESPRE O CARTE DE INTERVIURI ȘI AUTOAREA EI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375646_a_376975]
-
altă parte, la consumul exagerat al acestora de către oameni, omul devenind superconsumator de orice, fără limite. În ultima decadă, se vorbește tot mai mult de o risipă alimentară. În plus, a încurcat atât de mult programele și ițele politicienilor și economiștilor de talie mondială, încât aceștia au devenit neputincioși în fața tăvălugului lumii afacerilor - piața. Iată, de pildă, risipa alimentară a produs și produce încă “dureri de cap” nu numai Europei, ci întregii lumi. În altă ordine de idei, Albă-ca-Zăpada gândirii occidentale
BINELE PE CARE-L FACE UN ZÂMBET! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379208_a_380537]
-
încearcă să evadeze din timpul istoric, să iasă de sub teroarea și banalitatea evenimentelor imediate. Așa se explică refugiul permanent în „camera secretă“, numită Sambô. Întreaga conduită a lui Ștefan Viziru urmează principiul: „Să scapi din Timp. Să ieși din Timp“. Economist de profesie, Ștefan „are fobia Istoriei, are groază de evenimente“; pornind de la comparația omului cu un stomac, Ștefan este de părere că: „Existența lui [a omului] însăși fiind identificată cu comportamentul unui stomac, el ar putea să aibă sau să
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
s-au creat uzine pentru a extrage din petrol feluritele produse pe care le cuprinde". Documente oficiale, Monitorul avantajelor petrolifere române, al cărui prim număr datează din aprilie 1900, devin prolixe în ultimii ani ai secolului XIX. Oameni de știință, economiști și politicieni se lansează în aventura petrolului: un prim bilanț se conturează. Petrolul are un mare viitor dar trebuie să se țină seama de posibile eșecuri inițiale, anume: insuficiența cunoștințelor geologice; lipsa de capitaluri și abuzul de speculații au dus
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Cu excepția țărănimii, nimeni nu este taxat la venitul lui real și evaluarea venitului proprietăților se face întotdeauna la minimum. Obsesia protecționistă domină activitatea economică a liberalilor: este imperativ să se creeze și să se protejeze industria în curs de apariție. Economiștii se împart în privința desemnării obiectului de apărat. Aurelian, autorul studiului Cum să se fondeze în România o industrie și industria românească în fața libertății comerțului de import (1881), pledează în favoarea industriei casnice și se opune lui A.D. Xenopol, care vizează protecția
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de comitetele județene care anunță propria autonomie energetică. Acest stil emfatic este contrariul declarațiilor sovietice care acceptă să vorbească despre eșec, despre erorile trecutului, despre dificultățile ivite odată cu perestroika după 1985. Sînt ignorate imaginile sumbre ale societății socialiste prezentate de economistul sovietic Abel Aganbeguian în 1987 și care puteau în același timp să reflecte starea de lucruri din România aceluiași an. "Manifestările de slăbiciune sau apatie și urmările fenomenelor negative ale dezvoltării au făcut ca o parte din populație să piardă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
oameni gata să se arunce în aventuri, dar educația politică a opiniei publice fiind îndestul de dezvoltată le aține calea. În Franța este astăzi vorba a se răscumpăra de către stat rețeaua căilor ferate. Iată ce zice în această privință eminentul economist și colaborator al ziarului "des debats": Una dintre comisiile Camerii propune Parlamentului să se arunce într-o adevărată aventură, ale cărei consecințe le aprețiază cu o ciudată ușurătate. Această aventură este nici mai mult nici mai puțin decât răscumpărarea rețelei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
partidele n-ajung la putere c-un program cunoscut de mai nainte de națiune și oamenii de stat cari le reprezintă nu caută a cuceri puterea aceasta pentru a aplica ideile a căror purtători de drapel sânt Sânt la noi economiști de sistemul liberului schimb și alții protecționiști? Oameni de stat cari în politica esterioară să fie unii pentru politică de neintervențiune, alții pentru cea de intervențiune? Desigur că nu. Am putea înmulți exemplele acestea. Dar atunci lupta pentru putere, care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
alt mijloc de viețuire decât cariera de impiegați. Zis-a prințul ceva nou printr-aceasta? Desigur nu. Răposatul C. Crețulescu a ținut la 1862 un discurs din cele mai bune ce s-au rostit vreodată în Adunare asupra acestui subiect, economistul Marțian a scris asupră-i cu adevărat foc, apoi mai pomenim Convorbirile economice ale d-lui Ioan Ghica, Studiile d-lui Xenopol, un interesant Studiu asupra progresului la români de d. Teodor Rosetti și în fine o mulțime de discursuri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
consistă, într-adevăr, partidul? Poate nega cineva că cei mai mulți din acești onorabili patrioți sânt fără avere, fără cultură, fără inteligență naturală măcar? Nu. Arate-ni-se, în adevăr, un învățat în șirurile roșilor, un autor însemnat în orice ramură, un economist, un jurisconsult? Nu e nici unul. Dacă le trebuie un financiar, aleargă la d. Dim. Sturdza, care i-a combătut cu cea mai mare asprime, pentru ca, redevenind ministru, să-i laude și căruia majoritatea roșie [î]i dă totdeuna voturi de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
negustor, zice. Negustor de vorbe goale, iată ce s-a făcut din capul locului și până astăzi. Cari sânt însă rezultatele practice, pipăite, materiale, ale democrației d-lui Rosetti în Romînia? Lăsăm să vorbească în locu-ne răposatul Strat, care era economist și cunoștea lucrurile ex professo: Nu mai esistă țară pe lume în care, în un period de timp de 20 de ani, să se fi sporit cheltuielile statului, și prin urmare impozitele, în proporțiunea în care s-au sporit la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Toți au făcut averi, unii mai mari, alții mai mici. Aceasta e așadar deosebirea cea mare. Celelalte deosebiri pe cari d. C. A. Rosetti caută să le stabilească c-un aer atât de patetic sânt pentru istoric ca și pentru economist, cu totul irelevante. Oamenii nu se deosebesc atât prin ceea ce zic cât prin ceea ce fac!... Noi știm atâta, că rezultatul democrației d-lui C. A. Rosetti e încărcarea unui biet stat agricol c-o foarte mare datorie publică, iar coarda
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nivelul celor tari și care face pe oameni de-a prefera egalitatea în servitute inegalității în libertate. Și aceasta e patima de căpetenie a roșiilor noștri. Dar a învățat unul numai abecedarul? Egalitate! Și ca din senin e egal cu economiștii și financiarii și devine director de bancă. Dar are picioarele strâmbe, e cocoșat și n-a fost nicicând soldat? Egalitate! Și deodată e maior în gardă. Dar în viață-i n-a făcut studii tecnice și nu știe a deosebi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
banii de la destinația lor, pentru a plăti datorii vechi, precum s-au făcut și cu alte fonduri. De unde însă bani? Asta-i asta. Dar poate vom descoperi izvorul prin analogie istorică. Răspunsul să ni-l dea onor. mandarin Ma-twan-lin, vestit economist al Chinei. În anul 1000 înainte de nașterea lui Hristos, sub dinastia Tseu, a început a se bate monetele chinezești numite Tsien, dintr-un aliaj de metale nenobile, c-o gaură în patru colțuri la mijloc fiecare, pentru a se putea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
posibile? Nu-l vedem ba ministru de interne, ba de război, ba de finanțe, ba de lucrări publice; nepricepîndu-se la nici una și încurcînd ițele tuturor? De ce? Pentru că și principele de Bismarck face așa. Dar principele de Bismarck e un bun economist, dar are la îndemîna lui o sumă de oameni luminați și speciali, dar, cu tot geniul său înnăscut, are învățătură, are chiar stil. Dacă n-ar fi fost cancelar {EminescuOpXI 401} al Germanie! ar fi fost desigur un celebru scriitor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sale: ca dările directe să se sporească arareori însă cu mult, dările indirecte mai des dar cu puțin. Răposatul Strat fusese, precum se știe, profesor de economie politică, ceea ce în țara Cernăteștilor n-ar însemna nimic, dar totodată un temeinic economist de școala Manchester, ceea ce se dovedește prin cartea lui clară și bine scrisă asupra economiei politice. Ca economist, Strat, în fața unui nou recensimînt și voind a spori în adevăr dările, netăgăduind-o aceasta, ca actualii patrioți, scrie în 1876 prefecților
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Răposatul Strat fusese, precum se știe, profesor de economie politică, ceea ce în țara Cernăteștilor n-ar însemna nimic, dar totodată un temeinic economist de școala Manchester, ceea ce se dovedește prin cartea lui clară și bine scrisă asupra economiei politice. Ca economist, Strat, în fața unui nou recensimînt și voind a spori în adevăr dările, netăgăduind-o aceasta, ca actualii patrioți, scrie în 1876 prefecților o circulară în care le zice următoarele: Evaluațiile actuale fonciare sânt cu totul minime față cu veniturile ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]