12,690 matches
-
Volumul Ateliere ale modernității. Istorie intelectuală și filosofie franceză contemporană, coordonat de editorii Bogdan Ghiu și Vlad Alexandrescu, apărut recent la Editura Polirom, va fi lansat marți, 11 martie, de la ora 18.00, la Institutul Francez din București - Atrium (B-dul Dacia, nr. 77). Evenimentul, organizat în parteneriat cu Institutul Francez din București, va
Antologia Ateliere ale modernității, un experiment în care mize culturale diverse își dau întâlnire () [Corola-journal/Journalistic/42499_a_43824]
-
recent la Editura Polirom, va fi lansat marți, 11 martie, de la ora 18.00, la Institutul Francez din București - Atrium (B-dul Dacia, nr. 77). Evenimentul, organizat în parteneriat cu Institutul Francez din București, va avea loc în prezența celor doi editori, cu participarea coautorilor: Andreea Maria Blaga, Dragoș Jipa, Alexandru Matei, Daniela Măriucuța, Maria Mățel-Boatcă, Speranța Sofia Milancovici, Andreea Rațiu, Mihaela Gabriela Stănică, Raluca Vârlan, Lucia Vișinescu. Antologia Ateliere ale modernității este un experiment, un proiect-pilot și un posibil model, în
Antologia Ateliere ale modernității, un experiment în care mize culturale diverse își dau întâlnire () [Corola-journal/Journalistic/42499_a_43824]
-
care autoritățile comuniste au ținut sub interdicție opera lui Herescu, chiar în anii în care o parte din exil era „recuperată” (fie și selectiv), l-a constituit însăși substanța acesteia, alcătuind un argument zdrobitor împotriva tracomaniei oficiale. Cum bine observă editorul, sub înfățișarea „cuminte” a unui clasicist, avem de-a face cu un savant militant, neîmpăcat cu condiția „urgisită” a latinismului în România modernă. Ediția profesorului Liviu Franga reunește cele trei volume capitale publicate de N. I Herescu între 1937 și
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]
-
1941, și anume Pentru Clasicism (1937), Caete clasice (1941) și Milliarium (2. vol, 1941). Acestea sunt regrupate, în Destin fără moarte, în trei capitole: Milliarium I (Pentru Clasicism), Caete clasice, respectiv Milliarium II (Pentru Clasicism). Rațiunea acestei regrupări operate de editor ține de modul în care Herescu și-a alcătuit cărțile: primul volum din Milliarium încorporează, într-o versiune revăzută și adăugită - spune Liviu Franga în Notă asupra ediției -, volumul Pentru Clasicism (reiau mențiunea editorului: majuscula îi aparține lui N. I. Herescu
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]
-
Clasicism). Rațiunea acestei regrupări operate de editor ține de modul în care Herescu și-a alcătuit cărțile: primul volum din Milliarium încorporează, într-o versiune revăzută și adăugită - spune Liviu Franga în Notă asupra ediției -, volumul Pentru Clasicism (reiau mențiunea editorului: majuscula îi aparține lui N. I. Herescu însuși). Astfel, ne este redată arhitectura gândirii latinistului, fiind respectată totodată și norma preluării textului în ultima lui versiune antumă. Editorul a adaptat, evident, ortografia autorului la normele actuale, îndreptând tacit și greșelile de
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]
-
adăugită - spune Liviu Franga în Notă asupra ediției -, volumul Pentru Clasicism (reiau mențiunea editorului: majuscula îi aparține lui N. I. Herescu însuși). Astfel, ne este redată arhitectura gândirii latinistului, fiind respectată totodată și norma preluării textului în ultima lui versiune antumă. Editorul a adaptat, evident, ortografia autorului la normele actuale, îndreptând tacit și greșelile de tipar din volumele interbelice, iar notele sale personale au fost separate de cele aparținându-i lui Herescu, prin marcarea cu asterisc și precizarea nota editorului: Liviu Franga
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]
-
versiune antumă. Editorul a adaptat, evident, ortografia autorului la normele actuale, îndreptând tacit și greșelile de tipar din volumele interbelice, iar notele sale personale au fost separate de cele aparținându-i lui Herescu, prin marcarea cu asterisc și precizarea nota editorului: Liviu Franga este un filolog care nu mai are nevoie de nici o prezentare. Pentru cei care cred că studiile clasice sunt un refugiu al unor prăfuiți „șoareci de bibliotecă”, lectura acestei ediții poate fi o revelație. N. I. Herescu nu abordează
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]
-
a fost un autor de ficțiune. N. I. Herescu a reușit să dea viață studiilor clasice, însufle- țindu-le și transformându-le într-o problemă de actualitate a culturii române. Cât de departe suntem astăzi, vai!, de spiritul său!... Titlul ales de editor, reluând o sintagmă aparținându-i lui N. I. Herescu, constituie o triplă metaforă. Mai întâi, a culturii și civilizației greco-romane, pe care se sprijină întreaga Europă. Apoi, a latinismului în cultura română, în care reprezintă patul germinativ din care aceasta își
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]
-
poetul „se temuse mereu să nu sfârșească vreodată ca Baudelaire, afazic, în stare să bâlbâie numai crémon.” De fapt, cuvântul în franceză e crénom, o contragere a imprecației sacré nom de Dieu. Eroarea ar fi fost minoră și pasabilă dacă editorii, care semnează precizarea, n-ar fi introdus aici o notă de subsol: „dispozitiv metalic utilizat în închiderea unei ferestre (fr.)”. Nu mă îndoiesc că la o viitoare ediție, aceasta va fi îndreptată în respectul preciziei filologice.
Principii și practici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4449_a_5774]
-
studiul introductiv, deoarece merită o discuție aparte. Se știe că George Ardeleanu este și autorul monografiei de referință N. Steinhardt și paradoxurile libertății (2009). Studiul introductiv nu reia, totuși, ideile și analiza din această carte, așa cum ar fi făcut cei mai mulți editori, puși în fața nevoii de a alcătui o introducere, după ce au scris o monografie de autoritate. George Ardeleanu nu numai că l-a recitit pe Steinhardt cu creionul în mână, atunci când l-a editat, dar a reacționat și la modificările de
Integrala N. Steinhardt, aproape de final by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4455_a_5780]
-
în abordarea frontală a capcanelor lingvistice și ideatice au avut o contribuție majoră în ducerea la bun sfârșit a acestui veritabil tour de force. Proiectul inițial al Editurii Humanitas trebuia să fie încoronat de republicarea traducerii capodoperei Ulise. Spre surpriza editorilor, a cititorilor și a librarilor, în primăvara timpurie a acestui an, editura Univers a scos pe piață o ediție ne-varietur a versiunii din 1984, în două volume, în traducerea și cu notele lui Mircea Ivănescu, apărută la vechea Editură Univers
Joyce și alți clasici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4485_a_5810]
-
Învață și cum Învață copiii la ora actuală În școli?! Dacă asta se mai cheamă Învățătură?! În primul rând s-a legiferat editarea manualelor alternative. În favoarea elevilor veți spune. Nu, oameni buni, nu În favoarea elevilor ci În favoarea unor autori și editori puși să facă bani peste noapte, și atât. Ați avut vreodată curiozitatea să răsfoiți măcar manualele alternative, dragi părinți? Și dacă da, nu v-ați Îngrozit? Eu vă spun că educatorii sunt Îngroziți: Învățători, profesori nu știu ce să mai facă ca să
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
bogată a lui Creangă, din care am Învățat toți să facem o adevărată analiză gramaticală sau stilistică și pe care se pare că toți autorii de manuale au uitat-o. Și pentru că am ajuns la autori de manuale și la editorii lor, să ne oprim puțin și la ei: Și pornesc cu o Întrebare: De la cine și când ați Învățat, stimați colegi, să Încâlciți În așa hal un manual ca să ajungă la vorba lui Creangă!? Oare nu vă mai aduceți aminte
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
doar unul la o anumită dată, chiar relativ fiind, trebuie transmis Într-o singură formă, cât mai simplă și logică, astfel ca mințile tinere s-o asimileze ușor și pe baza aceasta să caute mai departe, mai sus, următorul adevăr. Editorii de manuale!!! sunt cumva și ei, sau măcar majoritatea lor, umaniști, educați și instruiți pentru profesiunea de dascăl? Dacă da, atunci Îmi pare rău că trebuie să le spun că au uitat tot ce au Învățat la vremea lor acasă
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
cu simplitatea și modestia caracteristică bunului simț al dascălului, a Încercat să le explice inutilitatea mulțimii de "alternative", precum și faptul că părinții nu au bani să cumpere nici măcar unul, darămite 3 sau 4 manuale pentru același obiect. Domnilor autori și editori revoltați pe metodele Doamnei Ministru: vă povestesc eu ce se va Întâmpla cu voi; minunile de manuale vor dispărea, și asta nu peste multă vreme, editurile axate numai pe aceste "gheșefturi" vor falimenta și veți ajunge și voi să gustați
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
privind contractarea de abonamente, au fost elaborate în urma unor studii și consultări cu unele administrații ale ziarelor și ale poștelor străine cu experiență în această activitate. Poșta nu percepea de la abonați nici un fel de taxe pentru serviciile prestate, ci de la editorii ziarelor. Sistemul s-a menținut o perioadă îndelungată, prezentând deopotrivă avantaje celor interesați. Poșta șia mărit veniturile, administrațiile ziarelor șiau sporit numărul cititorilor, iar publicul se putea abona în orice loc, fără alte formalități și cheltuieli în plus decât costul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
inutilă. Din nefericire, în România de azi ea este încă necesară, deși nimic nu garantează că va putea preveni replici false și dialoguri inutile. I Șoapte, voci anonime, insinuări. Actul întâi În postfața singurului volum antum al lui Nae Ionescu, editorul său, Mircea Eliade, scria: „Rareori o epocă a împrumutat cu mai multă bucurie, și mai firesc, idei, sugestii, formule și lozinci de la un singur om, care nici măcar nu s-a ostenit să țină socoteală de ele. Ar fi un admirabil
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
se legitima prin el. Dar întreprinderea viza și infirmarea limbilor rele care l-au urmărit de-a lungul vieții cu recriminarea că nu are „operă“ sau „lucrări științifice“. Reproșul complementar, lipsa de originalitate, este și el respins de cei doi editori: „Nae Ionescu o spunea limpede: originalitatea, în filozofie, nu poate avea alt înțeles decât acel de efort propriu de gândire, de autenticitate a filozofării. Lipsit de originalitate nu ești pentru că spui ce s-a mai spus; ci pentru că accepți de-
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
publicarea primului volum, C-tin Rădulescu-Motru (care refuzase propunerea de a prezida comitetul de editare) a ținut să arate cu degetul influența pe care unele dintre propriile sale idei în domeniul logicii au avut-o asupra elevului și asistentului său. Editorii au recunoscut că înrâurirea sa este „incontestabilă“ și că Nae Ionescu nu a tăgăduit-o niciodată, nici chiar în toiul polemicilor. Chestiunea a fost astfel tranșată fără alte urmări. O recenzie a celui de-al doilea volum, cursul de metafizică
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
opera autoarei britanice Evelyn Underhill, Mysticism. A study in the nature and development of man’s spiritual consciousness (1911). Mai precis, cu versiunea germană a cărții, care fusese publicată chiar în 1928. Reproșul nu se adresa lui Nae Ionescu, ci editorilor săi, căci, scrie el, dacă la un curs se poate trece cu vederea un izvor folosit, importantă fiind înțelegerea problemei, „când se trece la tipar, lucrurile se schimbă“. Recenzentul - care își susținuse doctoratul cu teza Contribuții la psihologia onestității (1939
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cunoscătoare a faptului mistic“, Evelyn Underhill, deși, în raport cu el, aceasta se situa de partea lui Nae Ionescu. (Ea nu îi era cunoscută în 1936, când publicase studiul pregătitor Antinomiile credinței. Religie și filosofie.) III Acuzații la scenă deschisă. Actul doi Editorii operelor lui Nae Ionescu au răspuns acuzațiilor lui Zevedei Barbu - fără să-i facă onoarea de a-l numi - în prefața celui de-al treilea volum al seriei de cursuri. Semnată colectiv, ea a fost redactată de Constantin Noica, Mircea
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
să-i facă onoarea de a-l numi - în prefața celui de-al treilea volum al seriei de cursuri. Semnată colectiv, ea a fost redactată de Constantin Noica, Mircea Vulcănescu și Constantin Floru. Fraza „Unii recenzenți au făcut o vină editorilor din lipsa referințelor la literatura chestiunii în subsolul textului lecțiilor, care n-ar fi lipsit dacă profesorul și-ar fi publicat singur cursurile“ îl vizează pe secretarul de redacție al revistei Saeculum. Putem presupune că această secțiune a prefeței i-
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
că această secțiune a prefeței i-a revenit lui Noica, în calitate de fost colaborator al revistei cu pricina. Întrucât răspunsul a fost ignorat de dezbaterile purtate în jurul acuzației de plagiat, se cuvine a-l reda aici în întregime: „În publicarea cursurilor, editorii nu s-au ocupat de influențele exercitate asupra gândirii lui Nae Ionescu. Ei și-au propus ca obiect tipărirea acestora așa cum au fost expuse, și nu refacerea lor așa cum le-ar fi scris profesorul dacă ar mai fi trăit. În afara
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
referințe susceptibile de controversă, deși - judecând după textul studiului publicat de profesor în Gazeta Matematică - acesta, când scria, nu disprețuia referințele. Indicații, altele decât cele care figurează în text, n-au fost păstrate decât în măsura în care au figurat în textul primului editor și poartă, toate, arătarea că nu aparțin profesorului. Părerea editorilor este că numai în momentul în care cititorul va avea în fața lui, dacă nu întreaga operă, măcar elemente de reper din fiecare disciplină, va putea judeca asupra situării exacte a
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
de profesor în Gazeta Matematică - acesta, când scria, nu disprețuia referințele. Indicații, altele decât cele care figurează în text, n-au fost păstrate decât în măsura în care au figurat în textul primului editor și poartă, toate, arătarea că nu aparțin profesorului. Părerea editorilor este că numai în momentul în care cititorul va avea în fața lui, dacă nu întreaga operă, măcar elemente de reper din fiecare disciplină, va putea judeca asupra situării exacte a pozițiilor profesorului și discerne între ceea ce este corespondență tematică și
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]