7,845 matches
-
și de costuri excesive, inclusiv de generarea unor procese de corupție: - înlocuirea asistenței medicale teritoriale cu medicii de familie a generat neacoperiri zonale și sociale extrem de frecvente. Sistemul medicilor de familie este departe de a reprezenta o instituție suficient de elaborată care să asigure eficacitate și costuri reduse; - niveluri excesiv de ridicate ale costului medicamentelor din cauza mecanismelor ineficiente de procurare a lor. Așa se face că în anii trecuți, în România, multe dintre medicamentele importate au fost mai scumpe cu 50% decât
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
obiectivului; f) mâna dominantă se constituie în componentă esențială pentru efectuarea cu eficiență crescută a unor mișcări (Păunescu, Mușu, 1990). Metodologia educării și reeducării abilității manuale are la bază următoarele principii: 1) se pornește de la gesturi simple, elementare, spre gesturi elaborate, de finețe; 2) se antrenează, separat, toate tipurile de prize ale mâinii, după care se trece la prizele combinate; 3) subiectul urmărește cu privirea modul de efectuare a mișcărilor mâinilor; 4) corpul, membrul superior și mâna vor fi posturate corespunzător
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
extrapiramidal; activitatea continuă a sistemului monitor (sistemul senzorial-senzitiv), care transmite informația, și a sistemului reglator, care recepționează informația; organizarea și ajustarea etapelor tonice și fazice ale sistemului efector; realizarea mișcărilor voluntare prin intermediul aparatului efector (mușchi-articulații), în strânsă concordanță cu planul elaborat și transmis de cortex. În această acțiune sunt implicate trei mari sisteme de producere a mișcărilor voluntare: sistemul informațioal, sistemul reglator și sistemul efector. Coordonarea mișcărilor este un proces care se dobândește ca urmare a unui mare număr de repetări
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
manipula < fr. manipuler, cf. it. manipolare)- Ansamblu de tehnici care permit modificarea atitudinilor sau comportamentelor unei persoane, independent de voința sa. După Larousse (2006), manipularea implică practici variate, care se bazează pe fenomenele generale. Termenul manipulare nu trimite la rețete elaborate independent de teorii. El implică luarea în considerare a acestor teorii în contexte sociale particulare. Pe aceste baze este posibil să distingem două tipuri de tehnici: tehnicile bazate pe persuasiune, care se exercită direct asupra atitudinilor sau personalității oamenilor, și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
propriului corp, fiind un concept utilizat de psihologi. Brouchon-Schweitzer (1990) identifică două tipuri de percepții ale corpului: primul tip se referă la caracteristicile fizice și spațiale ale corpului, fiind denumit imagine spațială; al doilea tip include percepțiile, reprezentările și afectele elaborate pornind de la propriul corp, reprezentând imaginea afectivă. Descoperirea propriului corp sau trăirea corporalității se structurează începând de la vârsta de doi ani; trăirea corporalității se referă la libertatea de mișcare a copilului și la capacitatea de a se simți bine în
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
TIC (< fr. tic) - Sindrom nevrotic psihomotor ce apare pe fondul unei fragilități de integrare a funcțiilor psihomotoare; se manifestă prin mișcare involuntară, repetată, intempestivă și rapidă, fiind variată sub raportul complexității; poate fi un spasm al unui mușchi sau acțiuni elaborate. Ticurile afectează, în general, mușchii faciali și ai gâtului, dar se pot manifesta și prin ridicări ale umerilor, o tuse repetată, ridicări ale gulerului, scărpinatul nasului etc. Cel care prezintă ticuri este incapabil să le stăpânească, întrucât ele scapă de sub
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și sentimentul de inutilitate de după pensionare, dar toate acestea trecură repede, pentru că era din nou În anii ’40 și ținea iarăși restauranul. În fiecare dimineață se trezea de parcă s-ar fi dus la lucru. Desdemona trebuia să recurgă la șiretlicuri elaborate ca să-l satisfacă, spunându-i că bucătăria noastră era Casa Zebrei și plângându-se de cât de prost mergea afacerea. Câteodată invita acasă doamne de la biserică și acestea Își jucau și ele rolul, comandând cafea și lăsând bani pe bufetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mea confesiune „Știi?“ și, În Întuneric, trei sau patru fete cu părul sârmos dădeau din cap o dată și Își mușcau colțul buzelor și se uitau În altă parte. Nu știau. Uneori mă nelinișteam că brândușa mea avea o floare prea elaborată: nu o plantă perenă oarecare, ci o floare de seră, un hibrid botezat după creatorul ei, precum trandafirii. Iridescent Hellene. Palidul Olimp. Focul Grecesc. Dar nu - nu era În regulă. Brândușa mea nu era de expoziție. Era Într-un stadiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
a dat de înțeles tuturor că o expunere deschisă a nemulțumirilor nu va funcționa niciodată, iar că singurul mod în care se va schimba ceva era să se deturneze administrația. Din acest imperativ s-au dezvoltat unele dintre cele mai elaborate mișcări de rezistență din istorie. Tot așa a început și Cercul, o mișcare de rezistență infimă, înființat de Corvium și de doi dintre prietenii săi, Dragoș Valori și Marius Ferentz. Restul istoriei recente e înaintea acestor rânduri și pornește cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
la el cum oile rătăcite vin la păstorul care le căută și le arată calea spre stână. Armatele Uniunilor au încercat să-și impună voința în diferite părți, dar au fost întâmpinate cu ostilitate și cu mișcări de rezistență foarte elaborate și au fost puse în încurcătură pentru că nu erau pregătite pentru așa ceva. Au fost cazuri când provinciile cereau ajutor împotriva trupelor staționate acolo. Abia atunci Leveriful a intrat în provinciile care nu-i aparțineau. Acel război nu a fost purtat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
-s frumoase. Rinul nu se vede-n poză. Când s-a Întors Krebs În orașul său din Oklahoma, se terminase cu Întâmpinarea festivă a eroilor. Se-ntorsese mult prea târziu. Toți bărbații recrutați din oraș fuseseră sărbătoriți după un plan elaborat atunci când se Întorseseră. Întoarcerea soldaților provocase destulă isterie. Acum reacțiile se potoliseră. Oamneii păreau să creadă că-i mai degrabă ridicol din partea lui Krebs să se Întoarcă atât de târziu, după ce trecuseră ani de la terminarea războiului. La Început, Krebs, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
există Întotdeauna un anumit grad de dorință de agoniseală. Și, oricât de budistă ar fi Birmania, se agonisește suficient În Țara Aurului. Ia uitați, țara e presărată cu șase mii de stupe și pagode cu o arhitectură dintre cele mai elaborate! Cu siguranță, monumente ironice ale unei religii bazate pe dorința de a se detașa de orice fel de posesiuni pământești. În aproape orice stupă, unde se păstrează rămășițele oamenilor sfinți, dai peste vreun vânzător Încercând să-ți vândă produse nibbana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
să aveți o viziune largă a lucrurilor? Așa e. Dacă sistematizezi lucrurile astfel, afirmațiile tale vor părea adevărate. Studiile din ultima vreme sunt niște lucruri bine gândite și reușite. Dacă urmezi o logică matematică, poți ajunge la un nivel destul de elaborat. Și în secta Aum sunt multe părți valoroase. Vreau să păstrez miezul lor. Personal, cred că, din punct de vedere religios, lucrurile nu sunt în ordine. Științele naturale trebuie să meargă după o logică. Nu prea sunt interesat de lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
s-a închis cu scâncet de prunc și n-a mai fost nimic altceva, decât liniște, întuneric și așteptare noiembrie 1978 Dosar de presă Savoarea inteligenței Andrei Oișteanu ne oferă sub titlul Cutia cu bătrâni (Editura Meta, 1995) o carte-obiect elaborată cu grijă, de la alegerea corpului de literă până la ilustrația elegantă a copertei. Cartea reunește două microromane: Comisionarul și Arhivarul, având fiecare, nu întâmplător, câte nouă capitole. în ciuda scurtimii lor (sub o sută de pagini fiecare) cele două istorii pot fi
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
și să te întorci, de-a lungul brățării, pentru a reveni în același loc. Pe drumul de întoarcere citeai fraza invers, de la dreapta la stânga, fără ca înțelesul ei să se schimbe." Desigur că o asemenea tematică implică un rețetar stilistic extrem de elaborat, cu inflexiuni mito poematice calofile. Andrei Oișteanu nu economisește nimic din resursele metastatice ale parabolei, răsfățându-și proza cu o feerie de simboluri, preluate din antropologie, cultura tradițională și ezoterism. Această aglomerare tensionată, obositoare la un moment dat, se resoarbe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
o realitate mai densă decât oricare alta. Distincția de mai sus - între ceva de primă instanță și altceva de secundă instanță - este oricând nesigură. Presupune a distinge între două atitudini, una ce ar putea fi numită naturală și o alta elaborată, fapt deloc simplu. Să dau un exemplu în această privință. A comite cu ingenuitate un paradox (spunând, cum se întâmplă uneori, că omul se află sub timp) pare un fapt de primă instanță. Ar putea ține de atitudinea noastră naturală
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
iar atitudinea devine reflexivă. În alte cazuri însă, atitudinea naturală descoperă ea însăși paradoxuri surprinzătoare, nonsensuri subtile (ca în sentința anonimă: „nimic nu începe unde începe“). Se dovedește a fi de secundă instanță în chiar această primă instanță. Iar atitudinea elaborată poate să facă loc unor nonsensuri naive, ca atunci când se vorbește, cu autoritatea savantului, despre faptul că timpul curge liniar și ireversibil, uneori mai repede, alteori mai încet etc. Unui astfel de nonsens îi este preferabil, totuși, cel propriu conștiinței
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
periferică. Ea trebuie recunoscută ca atare, în nesfâr șita ei libertate. Exercițiul literar oferă o cale aleasă în 142 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 143. această privință. Dar și vorbirea cotidiană, adesea insolită. Sau unele reprezentări cu intenție savantă, subtil elaborate, ce lasă în urmă referința la realitatea efectivă și la logica ei obișnuită. Astfel, descrierea astrofizică a unor găuri negre aduce în atenție, astăzi, o lume în care contingența și nonsensul te întâmpină la orice pas. Îți amintește imediat de
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
o realitate mai densă decât oricare alta. Distincția de mai sus - între ceva de primă instanță și altceva de secundă instanță - este oricând nesigură. Presupune a distinge între două atitudini, una ce ar putea fi numită naturală și o alta elaborată, fapt deloc simplu. Să dau un exemplu în această privință. A comite cu ingenuitate un paradox (spunând, cum se întâmplă uneori, că omul se află sub timp) pare un fapt de primă instanță. Ar putea ține de atitudinea noastră naturală
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
iar atitudinea devine reflexivă. În alte cazuri însă, atitudinea naturală descoperă ea însăși paradoxuri surprinzătoare, nonsensuri subtile (ca în sentința anonimă: „nimic nu începe unde începe“). Se dovedește a fi de secundă instanță în chiar această primă instanță. Iar atitudinea elaborată poate să facă loc unor nonsensuri naive, ca atunci când se vorbește, cu autoritatea savantului, despre faptul că timpul curge liniar și ireversibil, uneori mai repede, alteori mai încet etc. Unui astfel de nonsens îi este preferabil, totuși, cel propriu conștiinței
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
periferică. Ea trebuie recunoscută ca atare, în nesfâr șita ei libertate. Exercițiul literar oferă o cale aleasă în 142 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 143. această privință. Dar și vorbirea cotidiană, adesea insolită. Sau unele reprezentări cu intenție savantă, subtil elaborate, ce lasă în urmă referința la realitatea efectivă și la logica ei obișnuită. Astfel, descrierea astrofizică a unor găuri negre aduce în atenție, astăzi, o lume în care contingența și nonsensul te întâmpină la orice pas. Îți amintește imediat de
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
mai mult cu cât nu are nevoie de lămuriri suplimentare: el nu exprimă decât ceea ce este cuprins în conținutul etimologic, adică ni se arată ceva sacru. S-ar putea spune că istoria religiilor, de la cele mai primitive până la cele mai elaborate, este alcătuită dintr-o acumulare de hierofanii, din manifestările realităților sacre. De la hierofania cea mai elementară, ca de pildă, manifestarea sacrului într-un lucru oarecare, o piatră ori un copac, până la hierofania supremă care este, pentru un creștin, întruparea lui
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
unele mari religii orientale, cum ar fi hinduismul, confucianismul ori budismul. Deși lăudabil, efortul de a-și lărgi orizontul religios nu-l poate duce prea departe; cu Grecia, India sau China, intelectualul occidental nu poate depăși sfera religiilor complexe și elaborate, care dispun de o bogată literatură sacră scrisă. Cunoașterea unei părți din această literatură sacră, familiarizarea cu unele mitologii și teologii orientale sau ale lumii clasice nu sânt suficiente pentru a îngădui pătrunderea în universul mental al lui homo religiosus
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
vrea deosebit de ceea ce este la nivel "natural" și se străduiește să se împlinească după imaginea ideală care i-a fost dezvăluită prin mituri. Omul primitiv încearcă să atingă un ideal religios de umanitate, și acest efort conține germenii tuturor eticilor elaborate mai târziu în societățile evoluate. Bineînțeles, inițierea ca act religios nu mai există în societățile areligioase contemporane. Dar, după cum vom putea constata în cele ce urmează, pattern-urile inițierii se mai păstrează încă, deși puternic desacralizate, în lumea modernă. Fenomenologia
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
un act de dragoste, cu tot ce aduce el după sine: smerenie, jertfă, renunțare, creație. Întreaga concepție socială și statală a lui Salazar se întemeiază pe familie și, ca atare, pe dragoste. Corporațiile, municipiile și națiunea nu sunt decât forme elaborate ale aceleiași familii portugheze. "Națiune unitară" înseamnă, pentru dictatorul Portugaliei, comunitate de dragoste și comunitate de destin - termeni care definesc întocmai familia. La lumina acestor precizări, se poate înțelege miracolul pe care l-a realizat Salazar: un stat totalitar și
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]