5,061 matches
-
său cămin și am dat peste asasinii angajați de frații lui, care făceau inventarul proprietății și lichidau cele cîteva obiecte care Îi aparținuseră. Miquel dormea de cîteva nopți Într-o pensiune de pe strada Canuda, o cocioabă lugubră și umedă ce emana culoarea și mirosul unui osuar. CÎnd am văzut Încăperea În care ajunsese, un soi de sicriu fără ferestre, cu o laviță de temniță, l-am luat pe Miquel și l-am dus acasă la mine. Tușea Încontinuu și se vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
partea cealaltă, Carax l-a prins pe Miquel de sub umeri și, sprijinind toată greutatea acestuia, s-au Îndepărtat În beznă, pe strada Román Macaya. — Ce-i cu tine? a șoptit Carax. — Nu-i nimic. Ceva fierbințeli. Acum Îmi revin. Miquel emana deja mirosul bolii, iar Julián nu l-a mai Întrebat nimic. Au coborît pe strada León al XIII-lea pînă la Paseo de San Gervasio, unde se zăreau luminile unei cafenele. S-au refugiat la o masă din spate, departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
reptile mari. Am vrut să-l Întreb cum avea de gînd să deschidă poarta aceea din stejar, o poartă de bazilică sau de temniță. Julián a scos din buzunar o sticluță și i-a deșurubat capacul. Un abur fetid a emanat din interior, Într-o spirală Înceată și albăstrie. A apucat lacătul de un capăt și a turnat acidul În gaura cheii. Metalul a țiuit ca un fier Încins, Învăluit Într-o perdea de fum gălbui. Am așteptat cîteva secunde, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
din lemn lucrat cu motive de Îngeri se ridica de partea cealaltă. Julián a mîngîiat reliefurile din lemn, ca și cînd ar fi citit niște hieroglife. Ușa s-a deschis sub apăsarea mîinilor sale. Un Întuneric albastru, dens și gelatinos, emana din partea cealaltă. Ceva mai Încolo se ghicea o scară. Niște trepte din piatră neagră coborau, rispindu-se În umbră. Julián s-a Întors o clipă și i-am Întîlnit privirea. Am văzut În ea teamă și disperare, ca și cînd ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
a unui platou, a unei mingi de fotbal, Înălțându-se În aer, după care se spărgeau În bucăți, picând cu zgomot pe parchet. O mulțime de chipuri umflate, cu trăsături schimonosite, se roteau Într-un vârtej În jurul capului lui Noimann, emanând un vuiet Înfundat, care-i punea la grea Încercare timpanele. Nu era prea plăcut să-ți vezi propriile tale fețe multiplicate În zeci de exemplare, apropiindu-se și Îndepărtându-se ca un ecou de fața ta reală, alcătuită din carne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
fuseseră, tot Într-o clipă de derută a asistenței, lăsate Însărcinate de către masterandul Lawrence, În același scop. Dreptunghiurile de hârtie, În special așii și decarii, veneau și ele de o planetă Îndepărtată, ce se rotea undeva pierdută În spațiul cosmic, emanând o lumină orbitoare, menită să ducă lumea În ispită, planetă al cărei nume Îi era, deocamdată, necunoscut lui Oliver. Degetele lungi și subțiri ale inginerului Satanovski, executând mișcări elipsoidale În aer, le extrăgeau din mâneci, din cravată, din papuci, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
-se de la genunchi, Noimann alerga spre ele, fâlfând din mâini, și rămânea cu alergatul... În fața lui, cu genunchii strânși la piept, Într-o cămașă de noapte albă ca zăpada, stătea Mathilda, privind prin el și dincolo de el. Fața ei triunghiulară emana atâta farmec și atâta disperare, Încât Noimann, căzând În genunchi, se târa spre ea, zdrelindu-și Încheieturile de traversele mai mult sau mai puțin Închipuite, pe care, În loc de păcură sau motorină, picurau lacrimi de ceară, Întinzându-se În așternut. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
și strălucitoare - era peste tot, de la decolteuri bronzate uriașe la porțiuni lucioase de stomac și până la câțiva centimetri de coapsă care sunt rareori la vedere, În afara plajei sau cabinetului ginecologului. Câțiva oameni se legănau pe ritmul muzicii de atmosferă care emana de după ușa impunătoare de oțel și cei mai mulți păreau extrem de entuziasmați de ceea ce noaptea aceasta avea să le ofere: senzația acelui prim martini care-ți intră În sânge, senzația muzicii care-ți pulsează prin șolduri, fumul de țigară, arzător dar delicios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
ar fi super, iubire. Mi-ar prinde bine un ultim pahar În momentul ăsta. Am pus ceainicul la fiert și m-am așezat pe scaunul din fața lui, fără să mă pot apropia mai mult, căci duhoarea de alcool era copleșitoare. Emana din porii lui În felul acela unic al tipilor care au băut toată noaptea, Învăluind totul pe o rază de un metru și jumătate cu putoarea aia ușor de recunoscut de boboc-dintr-o-frăție-studențească. Totuși, Încă reușea să arate adorabil. Bronzul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
junglă și nici azi nu suntem scutiți de acest babilonism. Iubite cititor, pătimirea e darul, răscumpărarea mântuirii din robia păcatului. Să prețuim acest dar! Multe din osemintele celor căzuți în slujba neamului și a lui Hristos sunt flori sfinte ce emană mireasmă divină... Pământul românesc, cântecul românesc au altă tonalitate și ne predispune la alt lăuntric sufletesc, alte simțiri. La fel, fenomenul stelar, astral influențează diferit sufletul și trupul de la o așezare pământească la alta. Neamul românesc, ca și alte popoare
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
sânge sau numai la familie, ci îi dă o accepție mult mai vastă. Ea îmbrățișează pe toți fiii Neamului nostru. Numai atunci legea devine o forță creatoare a Neamului și duce la marea strălucire națională. Din fiecare cetățean trebuie să emane acel spirit de jertfă și dăruire, dusă până la sacrificiu, ca o reacție conștientă și constructivă întru împlinirea unui ideal măreț: dragostea de Neam și iubirea de Dumnezeu. Nu bogățiile pământești, nu iubirea de arginți trebuie să fie scopul omului, ci
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Nu, încă nu e bine. Totul se derulează mult prea rapid. Dar acum ești șef la Omucideri, ești și o cârtiță comunistă, ești pe cai mari. Ești un om făcut, băiete! Sper că îți dai seama. Danny simți satisfacția care emana dinspre procuror. Se hotărî să ascundă dosarul și fotografiile cu sângele împroșcat pe pereți în spatele covorului făcut sul în debaraua de pe hol. — Îmi dau, dar nu vreau să mi-o iau în cap. Când fac prima mișcare? — Poimâine. Cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Sergiu Celibidache dirijând, o colecție de inimioare ro șii de diverse mărimi, fixate pe zid, și câte și mai câte. Cu tot eclectismul, interiorul avea în ansamblu aceeași aură de vis: culorile erau vii și totuși umbrite de vechime, obiectele emanau amintiri necunoscute mie, în tot spațiul pâlpâia nevăzut elanul locatarei, libertatea ei lăuntrică. Pe un colț de oglindă era prinsă poza fiului ei, Serge Ioan, zâmbind îngândurat dintr-un ev adolescent. — Faceți-vă comode, odihniți-vă și la ora opt
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
de păienjen a aparatului nervos de carne și de mușchi. Credea totuși într-un alt trup, separat, sufletesc. Ce fel?. . . în jurul acelor fire tentaculare ale nervilor funcția lor crea o substanță, încă impalpabilă, dar care se va dovedi. Acea substanță, emanată de sensibilitate, lua forme felurite la feluritele ființe și compunea astfel un organism. Mini promise lui Rim că va veni să vadă faimoasele desene și se informă de Lina. - Cu ale ei! răspunse. îl lăsă să viziteze metodic sălile în
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Sergiu Celibidache dirijând, o colecție de inimioare ro șii de diverse mărimi, fixate pe zid, și câte și mai câte. Cu tot eclectismul, interiorul avea în ansamblu aceeași aură de vis: culorile erau vii și totuși umbrite de vechime, obiectele emanau amintiri necunoscute mie, în tot spațiul pâlpâia nevăzut elanul locatarei, libertatea ei lăuntrică. Pe un colț de oglindă era prinsă poza fiului ei, Serge Ioan, zâmbind îngândurat dintr-un ev adolescent. — Faceți-vă comode, odihniți-vă și la ora opt
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
ce i-a fost băgată pe gât cu forța. Gândul mă tulbură atât de tare, că nu reușesc să mă rog Cerului să mă binecuvânteze. Stau întinsă în pat, cu fața la perete. Mi-e frig din cap până-n picioare. Lumânările roșii emană un parfum dulce de iasomie. Epuizarea mă apasă, precum o pleoapă grea. De ce să mai adaug o greutate în plus la cea deja existentă? Tinerețea din sufletul meu se deșteaptă și mă tachinează, numindu-mă „baston făcut din gheață“. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
prin fereastra rotundă din spate. Vitalitatea primăverii contrastează cu melancolia tinerei femei. Este evident că își așteaptă soțul sau iubitul. Picioarele ei expuse sugerează că tânjește după el. Spre uimirea mea, picioarele îi sunt legate. Lumina din vasul de ulei emană un miros dulce și răspândește raze portocalii. Ea adaugă căldură mobilei roșii. Pe o masă, în colț, sunt teancuri de cuverturi, pături, cearșafuri și perne. Mormântul e primitor precum un dormitor. Masa și scaunul îmi sunt familiare, sunt cele pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Presiunea de pe umerii mei devenise tangibilă! Un alt firicel de transpirație mi-a alunecat pe coapsa dreaptă. — Claire Truman pentru Vivian Grant, i-am spus bodyguardului cu păr alb care se afla în spatele recepției din holul de la Mather-Hollinger. Speram să eman un aer de încredere în calitățile mele profesionale. Când a auzit numele lui Vivian, omul a ridicat imediat ochii și m-a privit atent, din cap până-n picioare. — Mult noroc, draga mea, mi-a urat el, clătinând din cap în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
pusesem pe mine prima cămașă pe care o înșfăcasem de pe fotoliu - aceeași cămașă neagră, cu nasturi până jos, pe care o purtasem și în vinerea precedentă. O zi care fusese deosebit de stresantă. Cămașa arăta ca un supraviețuitor dărâmat; de la subțioară emana un puternic miros alcalin. Când să mă îndrept către ușă, ochii mi-au căzut pe calendarul uriaș de pe perete. În sfârșit, ianuarie - a șaptea lună. Simbolul jumătății perioadei. Crăciunul venise și trecuse, cu biata mea mamă așezată pe canapea, lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
vedea nimeni, etica ei de muncă era absolut nebunească și, în anumite circumstanțe, până și egomania ei putea fi considerată un avantaj. Era frumoasă, sclipitoare. Totul era în favoarea ei... și totuși, eu nu mai întâlnisem o altă persoană care să emane atâta furie și amărăciune. și asta era marea problemă. Ce se întâmpla dacă o femeie, la fel de capabilă ca Vivian, avea să fie în stare să-și și trateze angajații cu respect și decență? Nimic n-ar mai fi putut sta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
tenis atârna pleoștită între doi stâlpi și o seră abandonată etala mândră câteva ochiuri de sticlă acoperite de licheni. în fine, se mai vedeau un adăpost pentru bărci lăsat în paragină și o barcă cu vâsle. în totului tot, domeniul emana un aer sinistru și impunător, care nu era în nici un caz atenuat de prezența unei bisericuțe ascunse în stânga, după niște copaci, și un cimitir neîngrijit ce se întindea dincolo de un vechi gard de fier ruginit. Eva scrută locul cu privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
degete spre mine și spune : — Evaluare. Îmi sare inima de trei metri și aproape mă Înec cu ultima Înghițitură de pandișpan de ciocolată. O, Doamne. A venit momentul de care mi-era frică. Nu sunt pregătită. Ba da, sunt. Hai. Emană Încredere prin toți porii. Sunt o femeie care va ajunge undeva. Și, deodată, Îmi aduc aminte de Kerry și de mersul ei „sunt o femeie de afaceri de succes“. Știu că e o vacă nesimțită și Înfumurată, dar adevărul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
întuneric. O noapte minunată, fără stele. Conducerea închisorii m-a pus sub pază specială, ca să nu mă sinucid. Însă nu se pot pune ei cu voința mea. Am strâns destule batiste și șosete ca să fac o funie. Pereții din cauciuc emană un miros groaznic. Dar acum îmi e bine. Mâine vor citi despre mine la știri: Doamna Mao s-a sinucis prin spânzurare. Ziua de ținut minte va fi 14 mai 1991. Sunt tristă? Nu chiar. Am trăit o viață ieșită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
se pencher en dehors! dar numai gândul proximitèții ei cumplite îmi dè fiori reci, ea vorbind încontinuu, incoerent, smucindu-și din când în când capul, ca pentru a-mi atrage luarea aminte, foindu-se, Ori de câte ori își schimbè poziția pe banchetè, emanând în aer un miros persistent de haine îmbâcsite, de urinè și de tutun ceea ce face ca în stomacul meu sè se înalte un val uriaș de greațè care se sparge de pereții interiori ai cutiei craniene, lovindu-se de cerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
un restaurant, am simțit cum mirosul meu, devenind lèuntric, forma undeva la nivelul stomacului un nor fluid, eteric și, de acolo, rèspândindu-se în tot trupul, în valuri expansibile de aer, își face loc pe sub piele, pleznind prin porii deschiși și emanând în jurul meu efluvii evanescente de esențe ușor lichefiabile, În surdinè, fie în restaurant, fie în mintea mea alertatè de pericolul iminent, rèsunè rafinate macrameuri muzicale, învèluindu-mè în sonoritèți baroce, ample, Ioana vorbește drept și frumos, construind în jurul meu, din alese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]