7,305 matches
-
ființă, fie ea orișicum. Ca un șarpe Înnodat de un marinar alcoolic. De nedeznodat. Să inventezi, să inventezi frenetic, fără să iei seama la conexiuni, să nu mai poți reuși să faci un rezumat. Un simplu joc de ștafetă Între embleme, una s-o spună pe cealaltă, fără răgaz. Să descompui lumea Într-o sarabandă de anagrame În lanț. Și apoi să crezi În Inexprimabil. Nu e aceasta adevărata lectură a Torei? Adevărul e anagrama unei anagrame. Anagrams = ars magna. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
în talie și fustă scurtă, dar în locul dresurilor mate pe care le preferă cele mai multe dintre femei, la jumătatea coapsei sale se zărea o jartieră din dantelă. Fran, care aparținea unei generații ce considera că a purta ciorapi cu jartiere era emblema supunerii și disconfortului, pe lângă urmele pe care le lăsau pe coapse, fu revoltată. Pentru ce luptaseră Emmeline Pankhurst și Gloria Steinem? Probabil, șopti o voce în mintea ei, pentru dreptul de a alege după pofta inimii între ciorapii cu jartiere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
stil» capitala țării rămîne (...) un exemplu de orientalism”; o devălmășie în care „totul este neprevăzut, totul este întîmplare, accident”. Pentru liderul constructivist, adept al „simplității” unui nou clasicism funcționalist, geometrizant și abstract, racordat pulsului novator al Occidentului, accidentul e o „emblemă” a capitalei României: „Accidente de circulație, accidente de higienă, acidente de arhitectură. Accidente sînt și regulamentele cari «organizează» construcția fiindcă nu există nici răspundere, nici orientare. Accident este și așa-numitul stil românesc. Dacă vreodată călătorilor străini Bucureștii s’au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
important, că e un titlu de povestire didactică din vechile manuale de «intuiție»), nu spune, în perfecta sinonimie a celor două vocabule ce oferă o falsă alternativă în alegerea «sensului» decît că acesta se află în cuvîntul însuși. Pelicanul-babiță devine emblema călătoriei care, în fabulă, e în primul rînd o mișcare a semnificanților antrenați de o «ars combinatoria» ludică” (p. 49). Mai interesantă este observația privind caracterul hipertextual al „paginilor bizare” (termenul fiind preluat în accepția lui Gérard Genette): „E un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ceasul, de pe un țărm mutîndu-i, i-a mântuit spre celălalt peste vîltoarea-adîncă. Dar ce liniște-i acum la vad ! Ce trează-amiaza ! Prin istorie adie doar miros de otavă. Subt pod un șarpe se sorește, lung și nemișcat, ca-ntr-o emblemă rară, de străveche slavă. GIORDANO BRUNO CÎNTĂ BALADA PERMANENȚEI E același, nu-s aceleași. E același unic soare răsărit din munte, gând. Să se întrupeze-n vale alte umbre sunt la rând. E același, nu-s aceleași. E același unic
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
de fâșiile goale ale străzilor. O pulbere strălucitoare ce luminează cerul fără stele. Orașul reflectat este cel adevărat, făcut din umbre. Și nu știe care dintre cele două e mai real. Palate până unde vezi cu ochii, lampioane, ferestre luminate, embleme. Și dârele de lumină ale farurilor, zgomotul Îndepărtat al automobilelor, milioane de persoane care se Întorc acasă, se pun În pat și fac dragoste, se ceartă, dorm, unii mor, alții se nasc, viața merge mai departe. Din nou În salon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ea. În regulă, am zis. — Ai o uniformă grozavă, adăugă el. — Mulțumesc, am spus eu. — Te superi dacă te întreb ce reprezintă? întrebă el. N-o purtam niciodată în prezența lui. I-am dat explicațiile necesare, i-am arătat și emblema de pe prăselele pumnalului. Emblema, argint pe lemn de nuc, reprezenta un vultur american, care în ghearele labei drepte strângea o svastică și devora un șarpe din ghearele labei stângi. Șarpele voia să reprezinte comunismul evreiesc internațional. În jurul capului, vulturul avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
zis. — Ai o uniformă grozavă, adăugă el. — Mulțumesc, am spus eu. — Te superi dacă te întreb ce reprezintă? întrebă el. N-o purtam niciodată în prezența lui. I-am dat explicațiile necesare, i-am arătat și emblema de pe prăselele pumnalului. Emblema, argint pe lemn de nuc, reprezenta un vultur american, care în ghearele labei drepte strângea o svastică și devora un șarpe din ghearele labei stângi. Șarpele voia să reprezinte comunismul evreiesc internațional. În jurul capului, vulturul avea treisprezece stele, reprezentând primele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
vultur american, care în ghearele labei drepte strângea o svastică și devora un șarpe din ghearele labei stângi. Șarpele voia să reprezinte comunismul evreiesc internațional. În jurul capului, vulturul avea treisprezece stele, reprezentând primele treisprezece colonii americane. Eu desenasem inițial schița emblemei și deoarece nu desenez prea bine, în loc de stelele în cinci colțuri ale Statelor Unite am făcut stelele lui David, în șase colțuri. Argintarul, deși a adus vulturului îmbunătățiri substanțiale, mi-a reprodus stelele întocmai. Tocmai stelele au fost cele care s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
aprobă indiferent. -Tânăr Focan ăsta - urmă Pancratz -, da-l pusese un fel de șef peste pictorii care făcea pavoazarea. Lozinci, portrete, afișe. Propagandă. Se dădea și el la Katy, să-i pozeze nud, auzi, goală. Cea să o facă în emblema de la-nchiderea Festivalului. Avansuri, seara fredona cu limba scoasă după ea. Până mi-a spus Katy. „Nu-mi ajunge că mă pipăie păpălugii ăia, mai vine de se dă și Condrat al tău să mă țoncăne?!“ Îți dai seama?! M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
comandat una și am restabilit contactul vizual. Ea îmi susținea privirea și-mi răspundea cu un persifleu caracteristic, așa cum proceda când urma să facă pe cineva cu nervii. Totuși, ironia de acum era blândă și înțelegătoare. Eram martorul ridicării unei embleme, a steagului Înțelegerii Superioare, a compasiunii față de ființele neluminate. Mă citise și-și putea permite să se așeze pe o treaptă mai înaltă, adică ea avea comoara, și tot ea avea cheia. Crezi că n-am știut că l-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
mele fură traversate de o sclipire admirativă întrucît Victor se văzu obligat să-mi dea detalii. era un Ford Mustang de 305 cai-putere, mai mult decît o mașină - un mit american. singura mașină Ford pe care nu scrie Ford pentru că emblema mustangului în galop, plasată în față, în spate și pe volan, era suficientă. Iar acel exemplar în care tocmai urma să ne îmbarcăm era ultimul model, cu computer de bord și senzori de parcare, videocameră de marșarier, scaune încălzite, cutie
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
acele litere, pe care le acoperă ca să nu le zărească nimeni. - Ce mi-aș scrie în dreptul inimii? - Se prea poate că: nefericire. Și surpriza lui Suso s-ar repeta la interval de secole, dacă diavolul ar avea lumină măcar pentru emblema lui... În felul acesta, inima omenească ar ajunge reclama luminoasă a Satanei. Sânt poieni în care îngerii își fac vilegiatura. În ele aș semăna flori din marginea deșerturilor, ca să mă odihnesc în umbra propriului simbol. Trebuie să ai spiritul unui
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
și apasă ca o greutate insuportabilă. Și pe când bucuriile și succesele nu pot depăși un efect de moment, durerile se fixează în suflet ca eternități de gheață. Întregul conținut al personalității se dezvoltă atunci sub semnul durerii, devenită realitate și emblemă a acestei personalități. Dacă multă iubire apropie pe om de viață, multă durere îl separă. Nu este de mirare pentru ce, la aceia care nu cunosc decât îndelungile suferințe care tind să epuizeze seria nesfârșitelor dureri, dezgustul de viață și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
25. Din fericire, adăugăm noi, uneori se întîmplă și inversul situației descrise și vedem cum mii de oameni își dau viața, consimt la sacrificii extraordinare de dragul unor înalte valori etice: dreptatea și libertatea. Din clipa-n care descoperim în mase emblema civilizației noastre, ele încetează de-a mai fi produsul descompunerii vechiului regim. Nu mai sînt avatarurile claselor sociale sau părți lăturalnice ale vieții sociale, pretexte ale descrierilor celorlalte, făcute de martori fascinați sau înspăimîntați. Ele devin un aspect omniprezent al
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
pentru a-i analiza viața mentală și, în sfîrșit, complexul lui Oedip pentru a defini cîmpul conflictului născut din rivalitatea dintre tată și fiu și pentru a răspunde la următoarea întrebare: cum putem fi copii? Iar tehnica asocierilor libere devine emblema noii discipline. După are loc o a doua întîlnire cu hipnoza, de astă dată în cadrul psihologiei mulțimilor. Din această întîlnire se naște teoria psihanalitică generală, în fața căreia demnă de interes este o singură întrebare: cum poți fi tată? Și, pornind
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Se transformă în idoli, pentru a atrage privirea mulțimii, regizîndu-și persoana și funcția pentru a le subjuga mai bine. "Faceți-vă un chip, chipul meu, și aveți încredere în el", declamă ei către culise. O maree de portrete și de embleme purtate de mulțime impune personajul lor, îi găsești pretutindeni, în locurile publice, dar și în locuințe. Dacă nu cumva se bucură de privilegiul extraordinar de a putea face un chip chiar din trupul mulțimii, cum s-a întîmplat în Piața
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și a fi cuprinsă de o frică disproporționată cu ceea ce se află în joc. Putem afirma că cea mai mare parte dintre mulțimile artificiale armate, biserici, partide sînt în legătură cu o astfel de taină. Ele au un ansamblu de ceremonii, de embleme, de parole (amintiți-vă de francmasoni) care le protejează și împiedică orice încercare de a o descoperi. Ea slujește la justificarea ierarhiei. Individul care urcă treptele acesteia se apropie de acel punct sacru, ceilalți rămîn la distanță. Cum se explică
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
pas mai aproape de India Sufletească actuală. Dintre premergătorii aceștia se va Înălța mîine Columbul unei lumi cu existența virgină” (s.n.). Negația, existența Înnoirii și funcția prospectivă a avangardei aflată În permanentă căutare a ineditului, a unui obsedant „pămînt virgin” ca emblemă a inovației absolute sînt și pentru Voronca teme constante ale reflecției. Glosase pe marginea lor Încă În manifestul din 75 H.P., al cărui prim imperativ era: „Cetitor deparazitează-ți creierul”; iar „deparazitarea” Însemna radicala punere În chestiune a tuturor achizițiilor
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
la numărul și Înțelegerea turmei [...]”. E un „elitism” specific avangardei, pe care Voronca Îl afirmă orgolios În această primă etapă a reflecției sale literare (ce se va nuanța și modifica pe parcurs), provocat de cvasigenerala ostilitate a „receptorilor” Înscriși sub emblema conformismului burghez. Tot ce ține de proiectul pozitivist-utilitarist este astfel respins. „Nu e voie să rîzi sau să plîngi decît Într-o gamă a solfegiului de monede” - notează decepționat poetul, opunînd acestei interdicții „scrisul dumnezeiesc de liber”. Încît e de
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
verbală, a permanentizării stării de criză a eului, nesubordonat nici unei „formule” preconcepute, deschis, absolut disponibil, spontan În toate manifestările sale, reducînd cît mai mult posibil „diferența de voltaj” dintre „ceea ce se petrece În noi și ecoul fragmentar al cuvintelor”. Iar emblema ideală a unui atare spațiu al libertății va fi poemul: „În poem toate legile, toate hotărîrile anterioare dintre oameni sînt lăsate deoparte”. Privit de sus, drumul lui Ilarie Voronca spre o definiție a poeziei descoperă cîteva momente relativ individualizate, prin
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
În care, cum observa Marcel Raymond despre Zona lui Apollinaire, „se juxtapun pe un plan unic, fără perspectivă, fără tranziție, și adesea fără raport logic aparent, elemente disparate, senzații, judecăți, care se Întrepătrund În fluxul vieții psihologice”. Eroul homeric devenit emblemă a eului liric, Își desfășoară „călătoria” În cotidianul metropolei moderne, transformînd Într-o aventură sui generis fiecare Întîlnire cu spectacolul străzii, orchestrat de o imaginație de „om planetar”, deschisă tuturor orizonturilor. Și prin viziune, și prin tehnică, Ulise se Înscrie
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
rătăcirii Însinguratului Într-o lume ostilă, În care relațiile altădată tonifiante pînă la exaltare devin din ce În ce mai labile. Lui Ulise, celui deschis aventurilor revelatoare, i se substituie omul care și-a pierdut umbra, românizatul Petre Schlemihl ori evreul rătăcitor Ahasverus, ca embleme ale Înstrăinării: Singur, singur Plutesc peste mahalaua depărtată ........................................ Sunt singur prin cositorul Înviind cohortele de Îngeri. Fără umbra mea ruptă fărîme ca o scrisoare aruncată vîntului, Fără umbra mea care era scara de mătase conducînd spre balconul altor oameni. Și
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Într-o orchestrație imnică, cu „acorduri”, „arpegii”, „accente” și „ecouri” traducînd În sunet aceeași răsfrîngere a obiectelor În obiecte, a ființelor În ființe. Fiecare poem din Act de prezență conține asemenea pasaje În care se concentrează, ca În tot atîtea embleme, obsesia structurantă a viziunii specifice poetului. Iată unul din Poemoterapie, dintre cele mai caracteristice: „Pasul pipăie ca un toiag pînă ce nimerește bolovanul din care un izvor de alte excursiuni izbucnește. Sunt bolovani aici și acolo, să nu-ți Înfunzi
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Relația eu-univers se conturează, Încă din versurile constructivist-integraliste, ca apel și Îndemn la o cît mai intimă participare la dinamica universală. Titlul volumului ce adună o parte din aceste poeme este, știm, Invitație la bal, și el rezumă oarecum În emblemă datele unei astfel de relații. Totul cheamă aici privirea la „balul” universal, totul invită la descoperirea unei lumi ce se deschide plural ochiului fascinat de feeria metropolei moderne ori a naturii trecute și ea prin tiparele modernității: „prin pupile sonerii
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]