2,112 matches
-
aș putea face, ce i-aș putea spune. - Este penibil, șopti ea târziu, liniștită. Tu n-ai nici o vină în toate astea... Te rog să mă ierți. Ne putem despărți oricând... Îngânai câteva cuvinte la întâmplare. Dar, recunosc, eram destul de emoționat. Nu știu dacă a simțit asta. M-a privit însă mai cald, cu oarecare simpatie chiar. A zâmbit și mi-a prins mâna. [...]” (p.100) Alternarea replicilor efective cu aceste fraze comentativdescriptive dă impresia unui scenariu deja scris, deja ,,jucat
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
ce Dumnezeu o împarte tuturor și o înmulțește! Hrană de care toți au parte în casa părintească! Pâine din care toți au partea lor și toți o au întreagă — oricâți copii ar avea o mamă” (Victor Hugo). Scriitorul antic Sofocle se emoționa, la fel de puternic, în fața dragostei materne: „Ce puternică e iubirea de mamă! Chiar dacă vede răutate din partea copiilor ei, ea îndură cu resemnare, dar nu-i poate dușmăni și urî” și evidenția metaforic că: „Mama pentru-al ei copil are scumpe dezmierdări
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
cel din urmă. Atunci când va prefața în 1930 volumul Nuvele a lui Ioan Slavici, Comentariile (sale) asupra omului și operei nu vor avea altă structură. Criticul rămâne consecvent încercării din 1925, dar reușita nu va mai fi aceeași. În timp ce articolul emoționează și reține atenția cel puțin prin datele cu care îmbogățește, datorită apropierii de Slavici, biografia acestuia, analiza operei suferă prin lipsa de forță a criticului în a dezvolta măcar teoriile profesorului său legate de calitățile intrinseci ale creației slaviciene: "elementul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
câinelui, țipă înspăimântată, grăi jăluindu-se, strigă speriată, apoi pentru a readuce zâmbetul pe fața soțului își purtă (copilul) fricoasă pe Cula. Această femeie își depășeste propriile temeri, nu fără urmă de tremur interior, dintr-o dăruire și o dragoste care emoționează. Ghiță însuși, impenetrabil și adesea constant indiferent, e cuprins la vederea acestui tablou de o înduioșare din ce în ce mai adâncă. Stând jos alături de bărbatul ei care "îi netezește părul de pe frunte", femeia se simte în largul său. Acesta e locul în care
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
albia lor. Tragedia trăită până la epuizarea resurselor sufletești nu e micșorată de ultima zvâcnire de viață a celor care decid să meargă mai departe. Ba dimpotrivă. Sinuciderea lui Iorgu Armaș, a lui Lică, a lui Iorgovan sau a Sevastei nu emoționează mai mult. Ceea ce contează e asumarea responsabilității pentru fapte, decizii, vini fie chiar aparente, și consecințele lor. Eroii aceștia știu să plătească prețul ordinii stricate cu o suferință de a trăi mai mare decât aceea de a muri. Tragedia lor
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
o crimă pe care nu a săvârșit-o stârnește cititorului o profundă compasiune, ca și prăbușirea în nebunie a lui Ivan. În pofida păcatelor lor, spectacolul dur al haosului, al declinului pe care îl cunosc vinovații tragici e suficient pentru a emoționa. Bolnav de arghirofilie, Ghiță are vădită predispoziție spre tragedizare. Dar nu orice om atins de un mare viciu este, în mod necesar, un erou tragic. Gravitatea viciului nu implică măreția caracterului, ascuțimea minții sau tăria personalității. Caracterul dramatic al "beteșugului
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
deschide porți pînă atunci închise, îi autorizează o cutezanță încă neexprimată, îi înlătură o timiditate mult timp resimțită. Se impune ca un model, un model deosebit de apropiat, în care fiecare poate opera și poate încerca să se recunoască. El uimește, emoționează, captivează și subjugă, e capabil să exercite în jurul său un fel de fascinație senzuală, care conferă fiecărui gest, fiecărui cuvînt o rezonanță afectivă de mare profunzime. Pentru a-i merita stima, pentru a beneficia de prietenia, de bunăvoința sa nu
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
interes și utilitate, dar chiar prin acest fapt ele nu au niciun efect asupra sensibilității estetice; conștiința nu le va cunoaște niciodată; doar câteva sunt armonioase și, în consecință, în același timp utile și frumoase; ele vor fi capabile să emoționeze această sensibilitate specială a geometrului despre care tocmai v-am vorbit și care, odată stimulată, ne va capta atenția asupra ei și, astfel, le va da ocazia să devină conștiente. Aici e vorba doar de o ipoteză, și totuși iată
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
director, dr. ing. Dumitru Bodea și respectiv doamna directoare dr. biol. Silvia Străjeru, de a se organiza un moment special, inclusiv elaborarea prezentei lucrări omagiale dedicate activității mele în cele două unități, inițiativă care mă onorează, dar deopotrivă mă și emoționează. Le mulțumesc amândurora pentru această frumoasă inițiativă, precum și Dumneavoastră, dragi colegi și prieteni, la care o importantă contribuție au avut și dna dr. ing. Danela Murariu de la Banca de Gene și dl. dr. ing. Marius Murariu, de la Stațiunea de Cercetare
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
aș putea face, ce i-aș putea spune. - Este penibil, șopti ea târziu, liniștită. Tu n ai nici o vină în toate astea... Te rog să mă ierți. Ne putem despărți oricând... Îngânai câteva cuvinte la întâmplare. Dar, recunosc, eram destul de emoționat. Nu știu dacă a simțit asta. M-a privit însă mai cald, cu oarecare simpatie chiar. A zâmbit și mi-a prins mâna. [...]” (p.100) Alternarea replicilor efective cu aceste fraze comentativdescriptive dă impresia unui scenariu deja scris, deja ,,jucat
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
a explica de ce romanul lui Camus nu poate fi considerat o povestire. Va dezvolta aceeași idee în eseul său din 1938 despre Dos Passos: "Povestirea explică: ordinea cronologică ordinea vieții abia disimulează ordinea cauzelor ordinea pentru înțelegere; evenimentul nu ne emoționează, acesta este la jumatatea drumului dintre faptă și lege" (1947: 20). Dacă scriitorul american inventează, în sens strict, "arta de a povesti", ceea ce înseamnă că, mai cu seamă în Manhattan Transfer (1925), "ordinea cauzelor nu se lasă niciun moment depășită
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în general, o lege pragmatică de interes: "Narațiunea va deveni interesantă dacă oratorul, care vorbește pentru a fi ascultat, și autorul, care scrie pentru a fi citit, știu să captiveze auditorul și cititorul, fie distrându-l, fie instruindu-l, fie emoționându-l, adică adresându-i-se imaginației, inteligenței și inimii." Putem acum să ne punem întrebări asupra celor patru principii. Dacă verosimilitatea și claritatea par unanim prescrise pentru a forma o povestire bună, interesul nu corespunde întotdeauna legii economiei clasice. Stau
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
un simplu aport de informație, să trezească o anumită emoție. Monologul narativ trebuie să treacă însă peste un anumit obstacol, pe care Corneille, în critica la Cidul (1660), citându-l pe Horațiu, îl definește astfel: Ceea ce se arată privirii ne emoționează mai mult decât ceea ce aflăm dintr-o povestire"; această idee este reluată într-un al doilea discurs din 1660 (Despre tragedie): "O povestire va impresiona mai puțin decât un spectacol." De data aceasta, gratuitatea nu este admisă nici de cel
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
al partenerului de viață: soția-artist care renunță la cariera sa în favoarea soțului (Mario Del Monaco) sau soțul-artist care-și va susține partenera de viață, pentru ca aceasta să se-nalțe spre culmi (Bernabé Marti): Monserrat Caballé (n. 1933). Ceea ce m-a emoționat, nespus, rămânând cu-n mare semn de întrebare, pentru care voi încerca, dacă se va putea, să aflu și-un răspuns. Marea artistă a avut fericirea, și onoarea, să se bucure de slăvite prietenii. Pe lângă multiplele nume, am reținut pe
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
întregime consacrate pentru a sublinia uimirea de a vedea coexistînd cele două descrieri ale aceluiași obiect al discursului-personaj. Totuși nu este aici simetric și orientarea argumentativă este bine subliniată în cele ce urmează în textul lui Bodard: "Văzîndu-l, eram foarte emoționat, cu inima cît un purice: să ai ca servitor unul din acești bărbați redutabili mă incita și mă înspăimînta în același timp". Această concluzie nu este posibilă decît în măsura în care prima descriere (faptul F descris în p) nu a împiedicat-o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cum doar americanii știu să o facă, vizita în locurile copilăriei sale de negresă din nuvelele lui Sherwood Anderson, sărutul răzbunător à la rozulia Jean Fontaine mai tapată decît bunicuțele văcsuite și bine îmbrăcate din serile de Festival, nu a emoționat decît vreo jumătate de duzină de spectatori, ca prin minune prezenți acolo. Comentariu: Tema-titlu ("Eartha Kih") sau hiponimele ("notele sale grave"...) sînt expandate prin asimilări ce se reduc la nume proprii, adică, în principiu, "asemanteme". Pentru a înțelege descrierea, trebuie
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
vila ridicată de avocatul Paleologu, tatăl scriitorului. De la Constantin Noica, am o scurtă invitație la Păltiniș, pe o carte poștală. Cred că e chiar din perioada în care tu ai primit o scrisoare de la Mircea Eliade. Am fost atât de emoționat, încât am hotărât să-i citesc ori să-i recitesc întreaga operă publicată până atunci. M-am lungit, din sfială, până când Noica a avut acel accident cumplit care i-a adus moartea. Liviu Antonesei: Poate era bine să te fi
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Un om de mare evlavie și rugăciune, îngăduitor și milostiv. Celebra în fiecare zi cu atâta evlavie, încât cei ce asistau se simțeau copleșiți de har. Predica cu o așa fervoare clerului și fraților, încât cei ce-l ascultau se emoționau până la lacrimi, după cum am putut vedea de mai multe ori. Era foarte elocvent și nu se încurca niciodată. Deținea o cultură optimă, fiindcă înainte fusese un bun profesor de gramatică și maestru de logică, iar în Ordin a fost un
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
moment de răscruce al vieții sale și al statului roman! Ovidiu pune episodul cu Oreste și Pylades în gura unui respectabil bătrân autohton, tocmai pentru a evidenția prietenia rămasă constantă până la sfârșit (v. 39-100). Dacă astfel de gesturi de prietenie emoționează până și inimile acestor "diri Getae", cu atât mai mult același lucru trebuie să se întâmple și în orașul ausonic (Roma), și pe bună dreptate și în inima mereu tandră a lui Cotta Maximus, ale cărui mores sunt de o
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
liră și de flaut frigian și de cimpoi; Aici de două ori pe zi flăcăi cu tinere virgine lăudându-ți numele, cu piciorul candid precum Saliile în cele trei temple vor bate pământul...333 Îl lăsăm pe Horațiu să se emoționeze la gândul că cei cincizeci de ani ai săi nu-i mai permit să se bucure de asemenea desfătări ale vârstei juvenile: nouă ne este suficient în acest moment că am avut în fața ochilor atmosfera de la întâlnirile (convivia), care aveau
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
practici literare serioase nu ne poate șoca. Disponibilitățile afective nu sunt educate disciplinat, la școala formelor înalte. Tiparele în care se forjează pasiunile sunt adesea modeste. Și e întru totul rezonabil să presupunem că, așa cum romancierii unei alte epoci se emoționau la teatru, și distracțiile consumeriste contemporane construiesc un fond de reacție afectivă, că BD-urile, manga sau videoclipurile muzicale sunt formatoare pentru prozatorii din secolul XXI. Poate că în slăbiciunea lui Lovinescu pentru melodrame nu trebuie să îl vedem doar
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
obiceiurile locului; prima sa grijă, de îndată ce e singur, e să scotocească: descoperă banii și pune mâna pe ei. Compania pleacă a doua zi; popa verifică imediat ascunzătoarea și-și dă seama că a fost furat. Nepăsător și fără să se emoționeze, ia un cuțit bine ascuțit și... merge să-l înfigă... în cimitir, recitând invocația potrivită circumstanței. Nu apucase să termine, când soldații vin în fugă să-l caute pentru a-i da sergentului major care murea pe drum împărtășania de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
elemente specifice lecțiilor de limba română cu conținut istoric, realizându-se o îmbinare dintre povestirea textului și citirea textului din manual. O povestire caldă, nuanțată, expresivă, cu o intonație adecvată, cu pauzele și accentele necesare, cu gesturile cele mai potrivite emoționează puternic și menține atenția elevilor pe tot parcursul ei . Este bine cunoscută, în acest sens, evocarea făcută de Mihail Sadoveanu Domnului Trandafir: „ mai cu seamă explicațiile la istorie erau minunate. Pe sub tavanul scund al clasei treceau eroii altor vremuri în
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
retorica acestor formule, readuse cu un anume patos totuși. Glasul își păstra căldura. Chiar când nu mai reușea, parcă, să stăpânească ironia dintre cuvinte. Tocmai acest joc îl tulburase, simțea, și pe el. Suprapunerea chipului vizitatoarei cu portretul știut îl emoționa cu-adevărat, nu ținea s-o ascundă. Mai curând își găsea, astfel, îndreptățirea de-a continua ; ceea ce și menținuse surdina fierbinte a glasului, gonit și ascuțit de ironie. Tot amplificase pretextul inițial, deviind mișcarea. Se supraveghea, conștient că începea să
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
cultivate, să fi existat un bun cunoscător al Renașterii florentine. Invocarea chipului Simonettei n-ar fi fost un semn de frivolitate - chiar și în atmosfera gravelor, dar deloc morocănoaselor dezbateri ale cercului Hariga - mai ales dacă pornise de la gazdă, bărbatul emoționat într-un mod aparte de apariția Siei. Hariga ar fi putut, cu siguranță, să fie dintre cei care aveau cunoștință de ciudatul tablou. Având deci și o sporită îndreptățire, nu numai de a gândi la Simonetta, la Pollaiuolo și Cosimo
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]