2,278 matches
-
mă bucur, e chiar o bucurie răutăcioasă. Societatea și opinia publică franceză care mă voiau politic corect au trebuit în cele din urmă să mă accepte așa cum sunt datorită acestei cărți". Altfel spus, o viață transformată în destin. Împlinită, chiar dacă empatia autorului nu e mereu prezentă, chiar dacă propria sa ambivalență îi determină uneori reacții de aprobare, alteori de condamnare a eroului său. Alegînd un asemenea subiect, Carrère se deplasează pe o muchie extrem de periculoasă, căci oricît de mult s-ar strădui
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
al serviciilor secrete britanice, fără să trezească nici urmă de bănuială. Romanul Întoarcerea la Killybegs este o rescriere a celui dintîi dar, de această dată, din punctul de vedere al trădătorului. Ipostază infinit mai complexă și mai dificilă, pentru că, dincolo de empatia autorului pentru eroul-personaj care îl bîntuie, îndoielile se strecoară tot mai insidios în mintea cititorului. Într-o țară sfîșiată, precum Irlanda, care e locul unui combatant zdrobit de Istorie, obosit ființial, purtat de un război pe care nu și l-
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
unui zeu. Am mai pomenit și cu alte ocazii de rolul important al portăresei, personaj cheie pentru Cioran, un fel de model al alterității triumfătoare, de Big Brother familiar și constrîngător, totodată cerber și gardă de corp, un concentrat de empatie, supraveghere, protecție, sentiment de proprietate. O portăreasă tradițională nu are doar conștiința fermă a propriei identități, dar se mai și identifică (chiar de o manieră conflictuală) cu cele ale locatarilor 'săi', de soarta cărora se simte responsabilă. Cioran dezvoltă o
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
rămâi Nu atât liniile rostirii tale în marmură, nu atât trecut-au anii ca norii lungi pe șesuri cât mai ales firea ta, o rugă fără de gând într-o lume debusolată. doar, și numai în vis o luăm agale prin empatia pădurii fără de grabă, abia auzit ca murmurul Nilului în papirus. când au sunat la ușă erai bătrân erai senil nu știu cine sunteți, dar intrați și simțiți-vă ca acasă și ai surâs, ca cei ce ascund între file o biografie secretă
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/8510_a_9835]
-
nu poate stabili mai bine inteligența și superioritatea noastră, decât existența comunicării verbale. (După Descartes, „chiar și nebunii care spun lucruri nebunești, dau dovadă de o formă de inteligență pe care nici un alt animal nu o are” R. Gherghinescu, Anotimpurile empatiei, Editura Atos, București, 2001, p. 30). În altă ordine de idei, mai amintim că: 1. Înțelegerea reprezintă semnul distinctiv al gândirii care nu poate fi concepută În afara sesizării și corelării atributelor esențiale ale obiectelor și fenomenelor, a faptelor În general
PreȚ pe dispreȚ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1485]
-
glisează cu abilitate în trena fantasticului, și tribulațiile psihologice ale individului însetat de experiență sunt valorile după care se orientează atât omul Mihăescu, cât și scriitura propusă de acesta. În serenitatea unui Empireu există extazul pacific, dar nu există nici empatie, nici frământare. Or, acestea sunt, în concepția prozatorului nostru, instrumentele cunoașterii. Iar terifiantul este una dintre măștile pe care suferința le imprimă oricărei narațiuni autentice. 2.3.3. Thanaticul vindicativ Îmbrățișarea mortului de Alexandru Philippide Considerându-l eminamente poet, dublat
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
exterior al biroului și peretele interior, spațiu care formează un compartiment secret, cunoscut numai de mine și de legatar (subl. în text)". Și mărturisirile străinului nu se încheie aici. Reiese, astfel, că Manole dezvoltă mai întâi o curiozitate, apoi o empatie sui generis față de fiul său rebel, căruia îi ascultă tribulațiile și i se confesează fără menajamente. Toate aceste întâlniri îi insuflă curaj lui Nicolae, care, într-o bună zi, decide să-i facă bătrânului o vizită inopinată, în care îi
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
estimează șansele candidaților în alegeri; sau se formează guverne de tehnocrați, definiți prin indici de inteligență QI, abilitate materială și pragmatism, care se dovedesc destul de repede a fi insuficienți pentru rezolvarea laturilor netehnice ale sarcinilor (cele psihomorale, de atitudine și empatie). Pentru că noile conjuncturi sunt privite în manieră reducționistă, tehnologico-economică, adesea se mimează panica lipsurilor de mijloace potrivite scopurilor manipulatorii ale democrațiilor bazate pe industriile tot mai sofisticatelor comunicări controlate. Noțiunile de "comunitate" și "interiorizarea comunității", ca și definirea socialului prin
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
alternanța, antrenamentul, reversibilitatea și consonanța. Psihologii consideră că, pentru înțelegerea creativității, avem nevoie și de noțiuni ca inteligență fluidă, gândire divergentă, gândire direcționată creatoare, gândire laterală, bisociație și altele. Ei insistă și asupra unor condiții ca detașarea emoțională și cognitivă, empatia, adică fuziunea emoțională până la identificarea cu procesul sau fenomenul cercetat; menținerea unei tensiuni emoționale, exprimarea liberă a impulsurilor imaginative. Un alt proces psihic frecvent prezent este imaginația. O întâlnim ca imaginație creatoare, gândire imaginativă de tip autist (interiorizat), experiență imaginativă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
esențial. Ezitant, aflat în contratimp cu ritmul mulțimii (în pas de broasca țestoasă, notează Benjamin), flaneurul nu este un consumator. Atitudinea sa nu este estetică, nici economică: el este un observator al pieței, devenind, în timp, o marfă a acesteia. „Empatia“ în relația sa cu mulțimea se transferă, în fața vitrinelor, în empatie cu „sufletul mărfii“, cu caracterul ei de marfă. Trăirea (Erlebnis) flaneurului în fața mărfurilor expuse în vitrine este o „intropatie“ (Einfühlung) în raport cu clientul și, prin urmare, cu universul schimbului economic
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
broasca țestoasă, notează Benjamin), flaneurul nu este un consumator. Atitudinea sa nu este estetică, nici economică: el este un observator al pieței, devenind, în timp, o marfă a acesteia. „Empatia“ în relația sa cu mulțimea se transferă, în fața vitrinelor, în empatie cu „sufletul mărfii“, cu caracterul ei de marfă. Trăirea (Erlebnis) flaneurului în fața mărfurilor expuse în vitrine este o „intropatie“ (Einfühlung) în raport cu clientul și, prin urmare, cu universul schimbului economic. Astfel se explică cum, prin privirea sa ațintită asupra vitrinelor, flaneurul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ațintită asupra vitrinelor, flaneurul devine el însuși marfă, făcând posibilă pentru Benjamin întruchiparea sa ultimă: the sandwich-man. Din punctul de vedere al lecturii de față însă, este inte resant modul cum această trăire (Erlebnis) a flaneurului de vine experiență (Erfahrung). Empatia cu marfa nu îl identifică pe flaneur mărfii (este discutabil dacă întruchiparea mărfii în om, după spusele lui Benjamin, se realizează prin figura prostituatei), după cum relația flaneurului cu mulțimea nu este una a identificării imediate cu aceasta. Funcția critică a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
după cum relația flaneurului cu mulțimea nu este una a identificării imediate cu aceasta. Funcția critică a acestui personaj, care se identifică, în aceste două relații (cu marfa și cu mulțimea), funcției sale politice constă în faptul că, în același moment, „empatia“ se transformă în diferență. Tensiunea relației sale cu marfa, caracterul mediat al acesteia, este, cum am încercat să arăt în capitolele anterioare, semnul survenirii unei experiențe istorice. Flaneurul este întruchiparea conceptului de marfă („Er führt den Begriff der Käuflichkeit selbst
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
anumită latură a flanatului, pe care o amintește Benjamin: „intoxicarea“ empatică - cu mărfurile arcadelor, cu mulțimea, cu străzile orașului. Am încercat să arăt mai sus modul în care trăirea imediată (Erlebnis) se transformă în experiență (Erfahrung), în momentul în care „empatia“ devine o modalitate de a privi obiectul din perspectiva memoriei colective căreia îi dă chip. Momentul epistemologic al experienței flaneurului, gestul său deconstructiv trimite la momentul teolo gic, anume la gestul recuperativ. Lipsa de istorie a spațiului virtual face imposibil
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
a acestei experiențe ma gice; privirea copilului, apoi a flaneurului sau a istoricului sunt episoade succesive ale poveștii arhaice a similarității și a cos mo sului mimetic. Măștile copilăriei, purtate pe scena orașului locuit de spirite, își găsesc corespondentul în „empatia“ fla neu rului preocupat de schițarea fizionomiilor urbane. Onto logiei slabe a „Berlinului demonic“ îi corespunde, la fel, onto logia rămășițelor, resturilor pe care peticarii le adună și de la care pleacă, pentru a recompune marea poveste a memoriei. Imaginea pe
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
iunie 1902, dedicată în exclusivitate personalității lui Beethoven și sculpturii lui Max Klinger, înfățișându-l pe marele compozitor. Pictorița preferă gradarea unui gest integrat unei armonii care evocă mai puțin paralelismul menționat de Hodler cât un efect de rezonanță, de empatie, ilustrat la fel de bine de compoziții precum Mila sau Taina. O altă influență, cea a picturii lui Gauguin, o va îndepărta de la o soluționare a gestualității în arabescurile Art-Nouveau-ului. Acest fapt este important pentru toată pictura simbolistă și pentru ceea ce ea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
empatizeze cu personajul, să trăiască alături de el. Asta este caracteristica principală a acestui tip de documentar: subiectul devine o poveste a ta personală, nu e numai o informație care vine din afară, nu e numai descrierea unui eveniment, ci este empatia ta cu o anumită situație sau personaj, ajungi să trăiești odată cu el. Diferența dintre cele două genuri ține mai degrabă de modul de abordare a relației subiective dintre tine, ca autor, și spectator. Care a fost traseul de la idee la
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
final al cauzelor bune. Este plauzibil că cei ce nu cred nu-și înțeleg bine semenii care sunt cu adevărat religioși. Pare însă sigur că starea de spirit a omului religios nu va putea fi înțeleasă fără un minimum de empatie. Celor care situează întrebarea cu privire la existența lui Dumnezeu pe același plan cu întrebările despre existența anumitor entități în univers le lipsește în mod evident această empatie. Că și Dawkins este unul dintre aceștia o indică multe pasaje din cartea sa
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de spirit a omului religios nu va putea fi înțeleasă fără un minimum de empatie. Celor care situează întrebarea cu privire la existența lui Dumnezeu pe același plan cu întrebările despre existența anumitor entități în univers le lipsește în mod evident această empatie. Că și Dawkins este unul dintre aceștia o indică multe pasaje din cartea sa. Voi cita doar unul: „După cum voi arăta la un moment dat, un univers care are un supraadministrator creativ ar fi de un fel foarte diferit față de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
patru este să ne identificăm sinele autentic, ceea ce înseamnă nu numai să ne cunoaștem, ci și să exprimăm adevăratul eu în fața lumiiceea ce necesită autoacceptare. Iar,auto-acceptarea cere încredere și curaj. În jurul vărstei de cinci ani ne dezvoltăm capacitatea de empatie. Tot atunci ne dăm seama că fiecare dintre cei din jur are anumite așteptări de la noi. Astfel începem să proiectăm o mască pe care o credem acceptabilă; o mască ce ne aduce laude și recunoaștere. În timp, această mască ni
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3089]
-
in integrum, neafectat de mediologia actuală. Un discurs religios care să își atingă scopul (transformarea și evoluția spirituală a lumii materiale) trebuie să țină cont de limitele conferite de acea comunicare în absența comuniunii, comuniune ce semnifică mai mult decât empatia și rezonanța cu faptul cotidian, fiind ancorarea la viața și experierea Tainelor ce le-a lăsat Mântuitorul lumii acesteia prin discursul Său pentru a fi mereu actualizată viața Sa și reînnoită creația Sa. Discursul Său, în ansamblu, a penetrat istoria
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
date tehnice, politice, economice decât de natură spirituală, deoarece lezarea credinței este resimțită de publicul-țintă mai acut decât orice altă lezare. De aceea, cei care au ajutat la recuperarea discursului religios au făcut-o apelând și la sensibilitate și la empatie. Mai este mult de recuperat și pentru asta sunt de ajutor modele de jurnalism religios, ca în cazul protosinghelului Savatie Baștovoi sau al emisiunii "Credo" a TVR1. Trăim un timp propice pentru o recuperare deplină, societatea secularizată resimțind tot mai
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
anumită persoană nu are nicio importanță pentru ceilalți. Cercetările din domeniu au ajuns la concluzia că metodele bazate pe cooperare ating rezultate mai bune decât cele obținute prin competiție sau individual. În plus, sunt dezvoltate diverse abilități sociale, capacitatea de empatie, respectul pentru diversitate. Influențele cooperării sunt multiple și benefice pentru elevi atât asupra învățării cât și asupra relațiilor sociale. Influențe asupra învățării: * Motivația mărită pentru performanță și pentru învățare; Raționamentele de ordin superior sunt mai frecvente, înțelegerea este mai aprofundată
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
unui cadru didactic poate lua diverse forme chiar dacă este prezentată aceeași lecție. Modelarea diferită a explicațiilor, a conținutului este în funcție de: * nivelul de înțelegere al grupului de elevi pe care acesta îl are în fața sa; * poziția de pe care trebuie să comunice, empatia care există între profesor și clasă; * forma în care informațiile trebuie transmise într-un anumit context educațional: verbal, scris,cu mai multe gesticulații sau mai rigid; * motivația elevilor din grup de a recepționa un anume conținut: clase paralele pot reacționa
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
retragere, "de a ne pregăti să fim pregătiți pentru manifestarea lui Dumnezeu sau pentru absența lui Dumnezeu, deoarece lucrurile se înrăutățesc mereu"34. La această listă se pot adăuga exemple de la începutul secolului al XX-lea, cum ar fi stupida empatie a bătrînului Wittgenstein pentru stalinism și insistența sa asupra faptului că filosofia ar trebui să lase totul așa cum este. Un alt exemplu este detașarea rece a lui Ernst Jünger de tot tărăboiul din jurul său, tergiversarea sa după ce a trăit direct
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]