5,930 matches
-
este, prin natura sa, particulară, negeneralizabilă? Există sau nu legi generale ale evoluției? Această întrebare se pune cu mai multă forță în legătură cu evoluția societății umane. O teorie generală a evoluției societății poate fi de două tipuri, constituind o generalizare strict empirică (determinarea caracteristicilor comune ale evoluției diferitelor comunități, evidențierea aspectelor lor comune sau diferențiatoare). O asemenea teorie nu are pretenții de generalitate în sensul teoriilor generale despre care am vorbit deja. Ea nu pretinde că poate să descrie evoluția în timp
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
asemenea alternativă nu trebuie să fie respinsă ab initio. Ea pune o problemă de răscruce pentru științele evoluției. În această din urmă variantă, științele evoluției sunt de tipul științelor cu obiect individual, sarcina lor fiind doar aceea a unor generalizări empirice. Dat fiind un proces evolutiv particular, în care sunt angrenate mai multe obiecte interrelaționate sau unul singur, problema este de a-l descrie într-o formă esențializată și de a-l explica. Științe generale temporale nu ar exista. Ele ar
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
evident, cu cele pe care și le asumă. Istoriei îi sunt asociate două mari tipuri de funcții: funcții de cunoaștere și funcții practice, ideologice. Funcțiile de cunoaștere. Ca în cazul oricărei discipline științifice, și de la istorie se așteaptă informații atât empirice, descriptive, cât și teoretice. Ea trebuie să furnizeze cunoștințe. Ce anume se așteaptă de la istorie, din acest punct de vedere, este în funcție de presupozițiile fundamentale legate de esența realității umane și de desfășurarea ei în timp. Următoarele genuri de cunoștințe sunt
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Ea reprezintă un „muzeu” natural al celor mai variate ipostaze ale omului. O teorie generală a omului și a societății, cât și o teorie generală a evoluției sociale trebuie să pornească neapărat de la istorie ca un furnizor general de fapte empirice, dar și de generalizări. • Analiza istorică drept instrument de cunoaștere a realității prezente și atendințelor viitoare. În cazul în care considerăm trecutul ca având un rolcauzativ în raport cu prezentul, perspectiva istorică este absolut necesară. Pentru a înțelege semnificația unor evenimente actuale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
înțelegerea subiectivității autorilor lor? Herbert A. Simon, cunoscut specialist în psihologie și calculatoare, dă un răspuns neașteptat în contextul unei asemenea puneri a problemei. Este posibilă - în sensul de interesantă din punctul de vedere al plusului de cunoaștere- o istorie empirică a calculatoarelor? Dacă cercetăm succesiunea generațiilor de calculatoare, făcând abstracție de proiectele care le-au generat, putem desprinde un model de evoluție ce nu este conținut în nici una dintre conștiințele creatorilor lor. Cercetând succesiunea acestor produse înalt fundate pe știință
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să îmi imaginez cum aș acționa eu în această situație; dacă așa aș acționa (gândi, simți, decide) în situația X, atunci probabil că așa ar gândioricine, sau în orice caz, așa au gândit și Cezar sau Napoleon. O asemenea predicție empirică, utilizând natura umană generală, ca producătoare de predicții, nu este acceptată în cadrul comprehensiunii. Problema nu este cum aș acționa eu în locul lui Cezar, ci invers. În condițiile în care eu știu cum a acționat Cezar (și accept că un altul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
filosofii. Ea se deosebește de propunerea lui Colingwood, de exemplu, mai influențat de o filosofie pozitivă, raționalistă. Se poate, desigur, face observația că însăși practica istoricului poate fi influențată de cadrele generale ale filosofiei. Deși nu s-au întreprins studii „empirice” asupra practicii istoricului, se poate aprecia pe baza unei estimări globale că metoda comprehensiunii nu este doar o propunere filosofică, ci că ea reprezintă, într-o formă sau alta, o caracteristică a acesteia. Elaborând proiectul acestei metode, filosofia s-a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de comunități umane, și nu cu comunități singulare. Conceptul de evoluție are o puternică orientare științifică nu numai pentru vocația sa generalizatoare - încearcă să formuleze tipuri de organizări sociale prin care trec clase de comunități -, ci și pentru orientarea sa empirică. A vorbi în termenii evoluției înseamnă, totodată, a tipologiza, a verifica empiric validitatea acestor tipologii și, în fine, a stabili regularități empirice apte de a oferi suportul generalizărilor sub forma legilor istorice. Perspectiva evoluționistă sugerează existența unor legi istorice care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
încearcă să formuleze tipuri de organizări sociale prin care trec clase de comunități -, ci și pentru orientarea sa empirică. A vorbi în termenii evoluției înseamnă, totodată, a tipologiza, a verifica empiric validitatea acestor tipologii și, în fine, a stabili regularități empirice apte de a oferi suportul generalizărilor sub forma legilor istorice. Perspectiva evoluționistă sugerează existența unor legi istorice care reglementează succesiunea stadiilor, a formelor de organizare socială. Criteriile utilizate pentru a distinge un stadiu de altul și conform cărora seapreciază existența
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aureola științificității. Societatea putea fi gândită exact în aceeași manieră care s-a dovedit atât de fructuoasă în biologie. El aducea în raport cu perspectiva raționalistă a progresului filosofiei secolului al XVIII-lea speranța de a supune istoria umană unei analize științifice empirice riguroase, care să scoată în evidență legi obiective. Exact cum lumea biologică a cunoscut o trecere de la o specie la alta, tot așa și societățile umane au trecut de la un tip la altul în mod necesar. Problema este detectarea caracteristicilor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a secolului XX de figura lui Boas. Principiul metodologic fundamental al acestei orientări era un inductivism dus până la descriptivismul pur. Tentativele anterioare de generalizare și, în mod special, cele care au produs scheme evoluționiste au fost supuse unei severe critici empirice și respinse pe temeiul unei imense mase de cazuri negative. Primul comandament al științei este cunoașterea cât mai amănunțită a diferitelor societăți. Antropologia și-a rafinat rapid mijloacele de descriere a societăților „așa cum erau ele”. Ipotezele asupra istoriei lor, cât
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
însă să facă abstracție de preferințele cercetătorului sau ale oricărui alt subiect și să descrie realitatea așa cum este ea, în propriii ei termeni. Conceptul de progres poate figura la nivelul filosofiei, al speculației, dar în nici un caz în cadrul științei pozitiviste, empirice. Al doilea tip de obiecții se referă la relativitatea sistemelor de valori. Dacă ar exista un sistem universal de valori, el ar putea constitui un etalon empiric de estimare a diferitelor tipuri de societăți. Orice cercetător l-ar putea utiliza
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
figura la nivelul filosofiei, al speculației, dar în nici un caz în cadrul științei pozitiviste, empirice. Al doilea tip de obiecții se referă la relativitatea sistemelor de valori. Dacă ar exista un sistem universal de valori, el ar putea constitui un etalon empiric de estimare a diferitelor tipuri de societăți. Orice cercetător l-ar putea utiliza și ar putea stabili cu ajutorul său o ordonare strictă a tuturor societăților, de la cea mai puțin satisfăcătoare la cea mai satisfăcătoare. O asemenea presupoziție este însă complet
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
clasă, ideea de progres are un sens strict ideologic, și nu științific. Următoarele două obiecții sunt orientate împotriva acceptării afirmației că omenirea cunoaște un progres în dinamica sa istorică. A treia obiecție face apel la evidență. Nu există nici o evidență empirică că evoluția în timp a omenirii a dus realmente la o îmbunătățire a condiției umane. Dacă sub anumite aspecte se pare că unele progrese au fost realizate, din punctul de vedere al altora, se poate susține chiar teza regresului. În
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
realizarea unor anumite funcții. Totodată, mecanismele lor de integrare reciprocă tind să devină din ce în ce mai elaborate. Tendința evolutivă este deci în sensul sporirii eterogenității și a integrării. Gradul de complexitate crește prin acest proces. Criteriul complexității este susținut oarecum de evidența empirică a evoluției diferitelor sisteme. Atât sistemele biologice, cât și cele sociale și, de asemenea, sistemele tehnice tind să devină mai complexe, adică mai diferențiate structural și mai specializate funcțional. Nu există nici un argument clar în favoarea ideii că un sistem complex
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
că un sistem complex este mai evoluat decât unul mai simplu. Se presupune ca adevărată teza unei corelații pozitive între gradul de complexitate al unui sistem și eficiența sa generală. Aceasta din punct de vedere teoretic. Din punct de vedere empiric, dezvoltarea ideii de evoluție cu privire la dinamica în timp a unor sisteme a sugerat că cea mai distinctivă caracteristică a acestei schimbări este creșterea în complexitate. Din această cauză, cel puțin la nivelul cunoștințelor existente la ora actuală, putem considera că
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Levy, Shmuel N. Eisenstadt. Teza fundamentală a acestui evoluționism este definirea evoluției ca „un proces de creștere a diferențierii structurale și a specializării funcționale”. Fiind o idee foarte simplă, s-a încercat să se pună la punct și un indicator empiric de măsură a evoluției pe baza măsurării complexității. Sunt interesante, în acest sens, încercări ca: Raul Naroll (1956) propune un instrument de măsurare a Indexului de Dezvoltare Socială, iar Carneiro și Tobias (1963), pe baza primului, construiesc Indexul de Acumulare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de la care se pornește este aceea că cultura estecumulativă. Există o serie de trăsături culturale care, odată apărute, nu mai dispar, ci sunt conservate. Pentru a distinge trăsăturile culturale cumulative de cele necumulative, Carneiro și Tobias au utilizat o procedură empirică: analiza scalară Gutman. Prin această procedură ei au descoperit faptul că un mare număr de trăsături culturale manifestă regularități evoluționiste considerabile: ele apar în cele mai multe dintre societăți la aproximativ același nivel general de dezvoltare și, odată apărute, tind să fie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aleasă, deși ea are șansa de a fi cea mai bună. c) Completitudinea evaluării soluțiilor alternative. Se presupune că subiectul deține toate criteriile de evaluare, ierarhizate clar în funcție de importanța lor; că el dispune sau poate obține toate cunoștințele teoretice și empirice necesare evaluării soluțiilor și că va fi deci capabil să le ierarhizeze într-o modalitate clară. Lipsa unor criterii sau cunoștințe suprimă automat garanția selectării soluției celei mai bune. 2. Universul este strict determinist. Prima presupoziție se referă la completitudinea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
suficientă atenție celorlalți factori ce participă la această interacțiune. Dar de îndată ce ajungeam la expunerea vreunei perioade istorice, deci la aplicarea practică, lucrurile se schimbau, și aici nu mai era cu putință nici o eroare” (Marx și Engels, 1967, p. 461). Analizele empirice ale lui Marx și Engels sunt într-adevăr exemplare din acest punct de vedere. Cu o grijă și meticulozitate extraordinare sunt scoși în evidență toți factorii care ar fi putut avea vreo influență asupra proceselor sociale, atât asupra „conținutului” lor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de schimbare socială structurală. Teza cu privire la caracterul limitat al democrației burgheze, din acest punct de vedere, este o teză al cărei adevăr este derivat din însăși teoria formațiunii sociale capitaliste. Ea nu este o teză deschisă, în ea însăși, verificării empirice particulare. Infirmarea ei empirică ar atrage după sine infirmarea întregii teorii... Juridicul, morala, religia, arta, știința etc. au funcții specifice, ireductibile. Aceste funcții nu sunt legate direct de economic. După cum politica nu reprezintă o expresie exclusivă a economicului, cu atât
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Teza cu privire la caracterul limitat al democrației burgheze, din acest punct de vedere, este o teză al cărei adevăr este derivat din însăși teoria formațiunii sociale capitaliste. Ea nu este o teză deschisă, în ea însăși, verificării empirice particulare. Infirmarea ei empirică ar atrage după sine infirmarea întregii teorii... Juridicul, morala, religia, arta, știința etc. au funcții specifice, ireductibile. Aceste funcții nu sunt legate direct de economic. După cum politica nu reprezintă o expresie exclusivă a economicului, cu atât mai puțin celelalte elemente
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nouă, deoarece o întâlnim deja la primii behavioriști cum ar fi Hull și teoria sa cu privire la nevoi. Pentru acești cognitiviști, se pune problema elaborării unor modele complexe ale acestor mecanisme interne invocate și încercării de a le valida în mod empiric. Aceste modele își centrează analiza pe principiile de funcționare pe care este logic să le invocăm pornind de la progresele actuale ale știintelor experimentale. Se poate spune că acest tip de cercetări reprezintă o prelungire normală a psihologiei științifice. Nu este
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
restrâns, la început, la aceste prescripții de bază, relațiile acesteia cu teoriile învățării doar ar fi părut destul de repede ca fiind prea limitate. Această situație se datorează faptului că analiza experimentală a comportamentului n-a putut să dezvolte în manieră empirică o terapie adecvată a proceselor cognitive. Cu siguranță, lucrarea lui Skinner asupra limbajului ar fi putut îndemna clinicienii să dezvolte tehnici aplicabile în clinică. Mult prea teoretică, probabil, această lucrare a rămas, în general, neobservată în domeniul practicii clinice. Primul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ar fi putut îndemna clinicienii să dezvolte tehnici aplicabile în clinică. Mult prea teoretică, probabil, această lucrare a rămas, în general, neobservată în domeniul practicii clinice. Primul model cognitiv interesant este, fără îndoială, acela al lui Bandura. Fondată pe cercetări empirice precise, teoria lui Bandura introducea în practica clinică un ansamblu de elemente noi. Crescut și hrănit în seraiul skinnerian, cercetările sale cognitive erau acceptate cu generozitate de către teoreticienii primului val. Beck ” Revoluția cognitivă” trebuia totuși să apară din altă direcție
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]