1,519 matches
-
ajuta la înot. le sunt larg răspândite în regiunea holarctică, fiind găsite pe întreg teritoriul al zonei temperate din America de Nord, Europa și Asia. Lemingii se întâlnesc la latitudini nordice extreme până la Cercul Polar, iar câteva specii de șoareci arvicolini sunt endemice în munți. Bizamul este nativ în America de Nord și a fost introdus pe scară largă în Europa și în unele regiuni din America de Sud. Arvicolinele ocupă o gamă largă de habitate. De obicei, trăiesc în zonele cu pajiști deschise și sunt extrem de
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
și sunt extrem de numeroase în preriile americane și stepele eurasiatice. Unele specii, cum ar fi șoarecii de pădure ("Clethrionomys") sau șoarecii de copac ("Arborimus") trăiesc în număr mare în tufărișuri și păduri, inclusiv în pădurile boreale nordice. Câteva specii sunt endemice pentru regiunile montane, iar șoarecii de munte ("Alticola") se întâlnesc până la 6000 m deasupra nivelului mării în Himalaya. Șobolanii de apă ("Arvicola") și bizamul ("Ondatra zibethicus") trăiesc în habitate acvatice dulcicole: în râuri și lacuri cu apă stătătoare. Șobolanii de
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
voinicului ("Hepatică transsilvanica"), pecetea lui Solomon ("Polygonatum verticillatum"), smeoaie ("Seseli gracile"), căpșunica ("Cephalanthera rubra"), mierea ursului ("Pulmonaria rubra"), untul pământului ("Tamus communis"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), cujucărea de munte ("Valeriana tripteris"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), "Koeleria macrantha" (o specie de graminee endemica pentru această zonă), rogoz ("Carex sylvatica"). Reportaj
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
fost introduse în insulele din zona Antilelor și în Hawaii pentru combaterea șerpilor, șobolanilor și a șoarecilor. Însă mangustele s-au înmulțit în scurt timp excesiv și au devenit dăunătoare: ele mâncau pe lângă animalele dăunătoare un număr mare de mamifere endemice mici (ca ex. solenodonul din Insulele Antile) și păsări folositoare, în zonele în care nu aveau dușmani naturali. Din această cauză, în prezent, într-o serie de țări este strict interzis importul sau creșterea de manguste. Mangustele se domesticesc ușor
Manguste (gen) () [Corola-website/Science/334779_a_336108]
-
demografic, instabilități politice și revolte religioase. O serie de foamete și epidemii, începând cu Marea Foamete din 1315-1317 și mai ales Moartea Neagra din 1348, a redus populația la jumătate. Depopularea a fost însoțită de tulburări sociale și de război endemice. Epuizarea solului, suprapopularea, războaiele, epidemiile au cauzat foamete în Europa în timpul Evului Mediu. În Franța, războiul de o sută de ani, recoltele deficitare și a epidemiile au redus populația cu două treimi. Revolte țărănești au izbucnit în Europa medievală târzie
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
zmeur, mur, măceș), ierburi și flori. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau endemice pentru această zonă a Carpaților de Curbură. Specii de flori și ierburi: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), omag galben ("Aconitum anthora"), leurdă ("Allium ursinum"), căpșunică ("Cephalanthera rubra"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), orhidee albă ("Dactylorhiza sambucina"), garofiță albă
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
(japoneză: ) sau "molia de matase japoneză" este o specie de molie din familia Saturniidae. Este endemica din Japonia, dar a fost adusă și în Europa pentru producerea de mătase, si acum se găsește în Austria, Italia de nord-est și în Peninsula Balcanică (chiar si in România). "" a fost folosită Japonia pentru mai mult de 1000 de
Antheraea yamamai () [Corola-website/Science/332446_a_333775]
-
Nefropatia endemică balcanică, nefropatia endemică din Balcani sau nefropatia balcanică este o boală renală cronică tubulointerstițială cu caracter endemic, observată după anul 1956 într-o zonă limitată la bazinul Dunării și ai afluenților săi, respectiv la convergența teritoriilor României (în Banat și
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
Nefropatia endemică balcanică, nefropatia endemică din Balcani sau nefropatia balcanică este o boală renală cronică tubulointerstițială cu caracter endemic, observată după anul 1956 într-o zonă limitată la bazinul Dunării și ai afluenților săi, respectiv la convergența teritoriilor României (în Banat și județul Mehedinți), Bulgariei
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
Nefropatia endemică balcanică, nefropatia endemică din Balcani sau nefropatia balcanică este o boală renală cronică tubulointerstițială cu caracter endemic, observată după anul 1956 într-o zonă limitată la bazinul Dunării și ai afluenților săi, respectiv la convergența teritoriilor României (în Banat și județul Mehedinți), Bulgariei, Albaniei și fostei Iugoslavii (Bosnia, Croația, Serbia, Macedonia). Se caracterizează printr-o atrofie renală
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
târziu, o boală renală, cu caracteristici clinice și epidemiologice aproape identice a fost raportată în Iugoslavia (Serbia) . În 1961, s-a constatat că o nefropatie similară este răspândită și în România Epidemiologia nefropatiei balcanice este caracteristică. Afecțiunea are un caracter endemic întrucât este întâlnită în familii care trăiesc într-o zonă limitată în Balcani, cu o rază de aproximativ 200 km în apropierea cotului Dunării în România (în nord-vestul județului Mehedinți și într-un mic focar din Banat), în Albania, Bosnia
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
această boala. În Serbia, pacienții cu nefropatie balcanică reprezintă o medie de 6,5% (5-46%) din pacienții hemodializați. În România nefropatia balcanică reprezintă cea mai frecventă boală cronică de rinichi printre bolnavii hemodializați în centrele de dializă care deservesc zona endemică (în orașul Drobeta-Turnu Severin). Incidența nefropatiei balcanice este în scădere în ultimii ani, aceasta se datorează în parte migrării populației din zonă endemică către zonele urbane și spre alte state. S-au descris cazuri de nefropatie balcanică printre emigranții în
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
cea mai frecventă boală cronică de rinichi printre bolnavii hemodializați în centrele de dializă care deservesc zona endemică (în orașul Drobeta-Turnu Severin). Incidența nefropatiei balcanice este în scădere în ultimii ani, aceasta se datorează în parte migrării populației din zonă endemică către zonele urbane și spre alte state. S-au descris cazuri de nefropatie balcanică printre emigranții în alte țări ca SUA, Australia. Din punct de vedere epidemiologic, boala are o serie de particularități în funcție de vârstă, sex, incidență familială și predominanță
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
membri ai unei familii fiind afectați. Aceștia pot aparține unei generație sau la 2 generații consecutive, fără deosebire de nivel socio-economic sau grad de igienă. Nefropatia balcanică se dezvoltă la persoanele care au trăit circa 20 de ani în zona endemică. Aceștia fac boala chiar dacă părăsesc această zonă. Locuitorii care părăsesc din copilărie sau în adolescență zona endemică nu fac boala. În schimb, ea poate apare la rezidenții nou-veniți, după o perioadă de minimum 15-20 de ani de stabilire în zona
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
deosebire de nivel socio-economic sau grad de igienă. Nefropatia balcanică se dezvoltă la persoanele care au trăit circa 20 de ani în zona endemică. Aceștia fac boala chiar dacă părăsesc această zonă. Locuitorii care părăsesc din copilărie sau în adolescență zona endemică nu fac boala. În schimb, ea poate apare la rezidenții nou-veniți, după o perioadă de minimum 15-20 de ani de stabilire în zona endemică. Sexul feminin este de 1,5 ori mai frecvent afectat. Nefropatia endemică atinge numai locuitori din
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
Aceștia fac boala chiar dacă părăsesc această zonă. Locuitorii care părăsesc din copilărie sau în adolescență zona endemică nu fac boala. În schimb, ea poate apare la rezidenții nou-veniți, după o perioadă de minimum 15-20 de ani de stabilire în zona endemică. Sexul feminin este de 1,5 ori mai frecvent afectat. Nefropatia endemică atinge numai locuitori din mediul rural, afectând persoanele care locuiesc la sate și au drept ocupație agricultura. Boala a fost găsite în orașe numai la persoane care provin
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
sau în adolescență zona endemică nu fac boala. În schimb, ea poate apare la rezidenții nou-veniți, după o perioadă de minimum 15-20 de ani de stabilire în zona endemică. Sexul feminin este de 1,5 ori mai frecvent afectat. Nefropatia endemică atinge numai locuitori din mediul rural, afectând persoanele care locuiesc la sate și au drept ocupație agricultura. Boala a fost găsite în orașe numai la persoane care provin din sate endemice care s-au mutat în orașe. Localitățile afectate alternează
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
este de 1,5 ori mai frecvent afectat. Nefropatia endemică atinge numai locuitori din mediul rural, afectând persoanele care locuiesc la sate și au drept ocupație agricultura. Boala a fost găsite în orașe numai la persoane care provin din sate endemice care s-au mutat în orașe. Localitățile afectate alternează cu localități indemne, iar în cadrul aceleiași comunități rurale sunt grupuri de familii bolnave alături de familii sănătoase. Boala are o evoluție ciclică, există perioade, cu un număr semnificativ de cazuri și o
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
Oltenia (în jurul orașelor Drobeta Turnu-Severin, Strehaia, Vânju Mare, Baia de Aramă) și un focar în Banat (în apropiere de Oravița). Boala este prezentă în satele învecinate, dar nu în orașe, cazurile de nefropatie balcanică din localitățile urbane își au originea în satele endemice. În conformitate cu Zaharia și Lăzărescu, satele în care au fost constatate un număr mare de cazuri de nefropatie balcanică sunt: Erghevița, Bistrița, Poroina, Izvoru Aneștilor, Severinești, Șimian, Cerneți, Dedovița Veche, Fântâna Domnească, Ghelmegioaia (sate grupate în apropiere de orașul Drobeta-Turnu Severin
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
ianuarie 2000 și 31 martie 2000. În secția de Urologie a Spitalului Județean Drobeta Turnu-Severin, din cei 33 de pacienți cu tumori ale tractului urinar: 20 bărbați (60,6%) și 13 femei (39,3%), 29 locuiau sau proveneau din zonele endemice cu nefropatia balcanică. Etiologia bolii nu este încă cunoscută. Au fost încriminați diverși factori toxici regionali potențial implicați în patogeneza bolii: micotoxinele (Ochratoxina A), acidul aristolohic, hidrocarburile policiclice aromatice, metalele grele, substanțele radioactive, precum și factorul ereditar, virusurile. Studii epidemiologice și
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
familie. Frecvent bolnavii sunt diagnosticați tardiv când se află în faza de retenție azotată. Debutul bolii este insidios, boala fiind asimptomatică pe o perioadă de câțiva ani. Afectează persoanele de peste 30-40 de ani care locuiesc sau au locuit în zona endemică de nefropatia balcanică pe o perioadă de cel puțin 10-15 ani. Bolnavii care au plecat din zona endemica pot face boala în alte localități, motiv pentru care trebuie monitorizați. În perioada de debut apare o proteinurie și o anemie cronică
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
boala fiind asimptomatică pe o perioadă de câțiva ani. Afectează persoanele de peste 30-40 de ani care locuiesc sau au locuit în zona endemică de nefropatia balcanică pe o perioadă de cel puțin 10-15 ani. Bolnavii care au plecat din zona endemica pot face boala în alte localități, motiv pentru care trebuie monitorizați. În perioada de debut apare o proteinurie și o anemie cronică normocromă (mai rar hipocromă), normocitară, hiporegenerativă gravă exprimată prin paloarea marcată a bolnavilor, care este bine tolerată. Proteinuria
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
mai rapid spre o insuficiență renală cu retenție azotată comparativ cu nefropatia balcanică. Diagnosticul diferențial trebuie făcut și cu atrofia renală de alte cauze: glomerulonefrita cronică, pielonefrita cronică, hipoplazia renală, bolile chistice renale. Pentru depistarea precoce a bolnavilor cu nefropatia endemică balcanică se impun teste de screening a populației din zona endemică efectuată de echipe specializate. Se culeg date anamnestice privind istoricul familial: prezența de afecțiuni renale cronice la alți membri ai familiei sau decese de boală renală în familie. Examenul
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
nefropatia balcanică. Diagnosticul diferențial trebuie făcut și cu atrofia renală de alte cauze: glomerulonefrita cronică, pielonefrita cronică, hipoplazia renală, bolile chistice renale. Pentru depistarea precoce a bolnavilor cu nefropatia endemică balcanică se impun teste de screening a populației din zona endemică efectuată de echipe specializate. Se culeg date anamnestice privind istoricul familial: prezența de afecțiuni renale cronice la alți membri ai familiei sau decese de boală renală în familie. Examenul clinic poate releva o paloare importantă (anemie), semne de boală cronică
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
datorită insuficienței renale cronice sau datorită tumorilor de uroteliu. Dintre complicații pot apărea: Complicațiile pot accelera evoluția bolii. Întrucât etiologia nu este bine cunoscută, lipsește un tratament cauzal specific. Singura măsură profilactică eficace este părăsirea cât mai devreme a zonei endemice afectate. Se utilizează același strategii ca și în alte boli cronice renale pentru a preveni evoluția și progresia bolii. Tratamentul simptomatic constă în tratamentul insuficienței renale cronice (conform stadiului), al pierderii de sodiu (cu un aport corespunzător pierderilor: 4-6 g
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]