3,474 matches
-
principală este divertismentul, literarul ocupând o poziție colaterală. Ținând de codul narațiunii polițiste (Îngerul negru, 1969, Egreta violetă, 1972) sau istorice (Masca burgundă, 1971, Spada de Toledo, 1976, Eroul necunoscut, 1977), romanele duc la capăt, cu mijloace modeste, relatarea unor enigme. Date fiind personajele principale (milițieni, securiști, personaje istorice), ale căror acțiuni sunt consemnate sub inventarul pozitivului, literatura lui O. este în același timp un almanah de valori doctrinare oficializate în societatea comunistă. Caracteristic pentru această ipostază, Nopțile colonelului Bârsan (1973
OCHINCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288506_a_289835]
-
Viena (după romanul Plan diabolic, 1974), pusă în scenă în 1984 la Teatrul Giulești din București. Realizează și o serie de scenarii TV: Crima din Cișmigiu (1969), Șantaj (1981, după romanul Omul de la capătul firului, 1973), A doua variantă (1984), Enigma (1995-1996), Poveste imorală (1998). Cea mai reușită carte rămâne însă Cianură pentru un surâs (1975), unde, ca și în Bună seara, Melania! (1975), se articulează întâmplări senzaționale, având în centru furtul a două tablouri: Vânătorul lui Rembrandt și Femeia cu
OJOG-BRASOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
1991), bunăoară, dar o face cu mai puțin aplomb, ultimele cărți nemaiatingând același succes. Un roman al soțului său, actorul Cosma Brașoveanu, Fiara, rămas neterminat la moartea lui fulgerătoare, este finisat de O.-B. SCRIERI: Moartea semnează indescifrabil, București, 1971; Enigmă la mansardă, București, 1971; Spionaj la mănăstire, București, 1972; Cocoșatul are alibi, Cluj, 1973; Omul de la capătul firului, București, 1973; Minerva se dezlănțuie, București, 1974; Plan diabolic, București, 1974; Cianură pentru un surâs, Cluj-Napoca, 1975; Bună seara, Melania!, Cluj-Napoca, 1975
OJOG-BRASOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
26; Nicolae Manolescu, Spiritul critic și insectele, RL, 1998, 29; Alexandru George, De-ale editării, LCF, 1998, 30; Teodor Vârgolici, Memoriile lui E. Lovinescu, ALA, 1998, 427; Săndulescu, Constelații, 169-175; Z. Ornea, Un eveniment editorial, RL, 1999, 32; Paul Cornea, Enigma marelui critic, OC, 2000, 1; Eugen Simion, Multă melancolie și solitudine, „Curentul”, 2001, 571; Cornelia Ștefănescu, Monumentalitatea epică, RL, 2002, 11; Nicolae Manolescu, Specializări pe cale de dispariție, RL, 2002, 41; Al. Săndulescu, Agendele literare ale lui E. Lovinescu, JL, 2002
OMAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288532_a_289861]
-
proiectant, controlor tehnic de calitate, redactor de televiziune, metodist la o casă de cultură ș.a. Debutează în revista militară „Înainte” (1957), iar editorial în 1965, cu volumul de proză Între două trenuri. Urmează romanele Puștoaica (1966), Aventurile unui timid (1968), Enigma (1970), Aventurile unui cascador (1971), Impas (1979), Povestea unui debut (1986) și culegerile de proză scurtă Adam evadează (1967), Două povești de dragoste (1973), Întâmplări de necrezut (1975) ș.a. O. abordează și tematica polițistă, de spionaj sau militară în Toți
OMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288534_a_289863]
-
Adam evadează - trăiri expansive, furii nemotivate, existențe stereotipe, alienate, apoi în caruselul opresiunii exercitate de sistemul social de prejudecăți asupra unui cuplu pe cât de pitoresc, pe atât de anacronic (Invidia), în studiul de receptare a unei personalități din diferite unghiuri (Enigma), succesiune de mărturii ocazionate de o moarte misterioasă, procedeu utilizat parțial și în Noaptea, printre mașini (1977) sau în Aventurile unui timid - poate cea mai izbutită narațiune a autorului -, unde „timid” ajunge să semnifice în ultimă instanță felul de a
OMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288534_a_289863]
-
Toți pentru unul, carte interesantă mai mult pentru varietatea tipologică, narațiune convingătoare în cele din urmă, în ciuda schematismului epic. SCRIERI: Între două trenuri, pref. Gabriel Dimisianu, București, 1965; Puștoaica, București, 1966; Adam evadează, București, 1967; Aventurile unui timid, București, 1968; Enigma, București, 1970; Aventurile unui cascador, București, 1971; Două povești de dragoste, București, 1973; Întâmplări de necrezut, București, 1975; Noaptea, printre mașini, București, 1977; Planeta fără memorie, București, 1978; Impas, București, 1979; Toți pentru unul, București, 1982; Clopote sub apă, București
OMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288534_a_289863]
-
26; Ion Caraion, „Între două trenuri”, GL, 1965, 32; Sânziana Pop, „Puștoaica”, LCF , 1967, 3; Laurențiu Ulici, „Adam evadează”, CNT, 1968, 1; Magdalena Popescu, „Aventurile unui timid”, RL, 1969, 8; Remus Luca, „Aventurile unui timid”, VR, 1969, 3; Dana Dumitriu, „Enigma”, RL, 1970, 23; Caraion, Duelul, 213-215; Virgil Nistor, „Noaptea, printre mașini”, ST, 1977, 9; Popa, Dicț. lit. (1977), 396-397; Iorgulescu, Scriitori, 226; Mircea Constantinescu, „Planeta fără memorie”, RL, 1979, 9; Mircea Constantinescu, „Impas”, RL, 1980, 20; Virginia Burduja, „Toți pentru
OMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288534_a_289863]
-
ambițiilor sale, tipologia lui Eysenck rămâne, totuși, o încercare interesantă care se impune a fi continuată, așa cum a încercat Gray în lumina descoperirilor biologice în ceea ce privește funcționarea unor structuri centrale. Incubarea anxietății Legate tot de influența eredității asupra condiționării, și alte enigme rămân a fi descoperite, cum ar fi cea pe care Eysenck o numește „incubarea anxietății”. Intr-adevăr, legea stingerii răspunsului este în mod curios încălcată în timpul unor învățări aversive: astfel, la câine, o hipertensiune arterială declanșată de un șoc electric
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Oedip, Prometeu, Icar, Don Juan, Romeo, Don Quijote. Și Hamlet, de bună seamă. Frapantă în rafinatul eseu Hamlet sau Ispita posibilului (1971; cu o versiune franceză mult amplificată în 1987) este pasiunea lucidă a tâlcuitorului, arcuindu-se într-un discurs îndrăgostit. Enigma nefericitului prinț al Danemarcei, înfășurat într-o incitantă ambiguitate, îl fascinează pe hermeneut, care, între incertitudini și revelații, năzuiește a se apropia de „inima misterului”. Pendulând „între gândul neînfăptuit și fapta negândită”, șovăitorul (pseudo) danez își amână împlinirea proiectului „din
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
finală a mecanicii undelor și, implicit, de interpretarea statistică a lumii microscopice. El a devenit, spre sfârșitul carierei, o prezență venerabila, dar pur decorativă. „Azi, în toamna vieții mele”, scria el cu două decenii înainte de a muri, „...nu cred că enigmă a fost rezolvată”. Pentru cei mai multi fizicieni, „enigmă” e de mult dezlegata, iar această și datorită operei lui de Broglie. Provenind dintr-o familie nobiliara din Piemont, Louis Pierre Victor Raymond de Broglie s-a nascut pe 15 august 1892 la
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
interpretarea statistică a lumii microscopice. El a devenit, spre sfârșitul carierei, o prezență venerabila, dar pur decorativă. „Azi, în toamna vieții mele”, scria el cu două decenii înainte de a muri, „...nu cred că enigmă a fost rezolvată”. Pentru cei mai multi fizicieni, „enigmă” e de mult dezlegata, iar această și datorită operei lui de Broglie. Provenind dintr-o familie nobiliara din Piemont, Louis Pierre Victor Raymond de Broglie s-a nascut pe 15 august 1892 la Dieppe, în nordul Franței. Fiind cel mai
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
și a transformat-o într-un puternic instrument de analiză care permitea caracterizarea tuturor elementelor din natură. Kirchhoff a intuit imediat o consecință și mai importantă: o bază nouă pentru chimia astronomica. În scurt timp, Kirchhoff a prezentat fizicienilor o enigmă absolut stupefianta, așa-numita „problemă a radiației corpului negru” care avea să conducă în cele din urmă la dezvoltarea mecanicii cuantice abia peste 40 de ani. Profesor influent, Kirchhoff „s-a luptat pentru claritate și rigoare în efectuarea unui experiment
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
biruitor ochiul exegetic. Prima și probabil cea mai mare himeră a criticului este I. L. Caragiale. Încă student fiind, alcătuise o echipă împreună cu Mioara Lujanschi, Călin Andrei Mihăilescu, Ariadna Ștefănescu și Rodica Zafiu, cu care pornise în expediția de descifrare a enigmei „Caragialiei” (o parte din cercetările lor au apărut în „Revista de istorie și teorie literară”, 1992-1993). Întâia consemnare editorială a acestor căutări ale lui P. este lucrarea Comediile lui I. L. Caragiale (1996), inclusă într-o colecție coordonată de Paul Cornea
PAPADIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
Veta și Zița, chera Duduca a lui N. Filimon și Duduca Mamuca a lui B. P. Hasdeu sunt surori, iar descendentele lor în secolul al XX-lea vor fi Emilia din Patul lui Procust de Camil Petrescu și Georgeta din Enigma Otiliei de G. Călinescu. „Fetele fragede” - Niceta din Iluzii pierdute de Mihail Kogălniceanu, Florica din Zburătorul lui I. Heliade- Rădulescu și, un veac mai târziu, Adela lui G. Ibrăileanu - se află în violent contrast cu personajele negative, printre care și
PARVULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
femeia, cu toate slăbiciunile ei, este o „creatură miraculoasă”, plină de poezie și de magice iradieri, oferind un „minunat subiect” de analiză; bărbatul, în schimb, rămâne în optica amatoarei de sondaje psihologice o ființă mult perfectibilă, uneori de neînțeles („eterna enigmă”), fiindu-i aplicată o privire uimitor de schematică. Cu un lux de flaterii, în care rafinamentul se mai și pierde în înflorituri și zorzoane, feminista omagiază stăruitor frumusețea și o face nu rareori într-o frazare inspirată, tincturată de livresc
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
a lămuririlor științifice, cât și discontinuitatea discursului narativ fac din aceste proze, povestiri fantastice în intenția lor, simple exerciții de digitație pe subiecte care începuseră a fi la modă. Ca om de știință, lui K. i-a adus notorietatea cartea Enigmele miturilor astrale (1970). Aici este analizată erudit ipoteza paleoastronautică conform căreia Pământul a fost vizitat în trecutul îndepărtat de mai multe ori de extratereștri, urmele acestor vizite păstrându-se în memoria colectivă a unor popoare. Antologia comentată Miturile esențiale (1978
KERNBACH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287711_a_289040]
-
Rime, București, 1957; Țara dintre zăpezi și portocali, București, 1958; Luntrea sublimă, București, 1961; ed. București, 1993; Lumini pe Strada Mare, București, 1963; Freamăt galactic, București, 1966; Umbra timpului, București, 1966; Povestiri ciudate, București, 1967; Vântul de miercuri, București, 1968; Enigmele miturilor astrale, București, 1970; Tabla de oricalc, București, 1971; Dicționar de mitologie generală, postfață Gheorghe Vlăduțescu, București, 1983; ed. București, 1989; ed. București, 1995; Biserica în involuție, București, 1984; Vacanțele secrete, București, 1987; Universul mitic al românilor, București, 1994; Mit
KERNBACH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287711_a_289040]
-
În ajun (Anul 1917), București, 1962 (în colaborare cu A. Verbițchi); K. Gamsahurdia, Mâna marelui meșter, București, 1963; H. G. Wells, Opere alese, III-IV, București, 1964-1965 (în colaborare cu C. Vonghizas și B. Bereanu); Isaak Babel, Armata de cavalerie, București, 1965; Enigma văii albe. Povestiri științifico-fantastice bulgare, București, 1967 (în colaborare cu Mihai Magiari). Repere bibliografice: Camil Baltazar, „Luntrea sublimă”, LCF, 1961, 12; Ion Bălu, Viitorul enigmatic, VR, 1966, 7; Cezar Baltag, Victor Kernbach, „Povestiri ciudate”, GL, 1968, 1; Constantin Cubleșan, „Enigmele
KERNBACH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287711_a_289040]
-
Enigma văii albe. Povestiri științifico-fantastice bulgare, București, 1967 (în colaborare cu Mihai Magiari). Repere bibliografice: Camil Baltazar, „Luntrea sublimă”, LCF, 1961, 12; Ion Bălu, Viitorul enigmatic, VR, 1966, 7; Cezar Baltag, Victor Kernbach, „Povestiri ciudate”, GL, 1968, 1; Constantin Cubleșan, „Enigmele miturilor astrale”, TR, 1970, 36; Cornel Robu, „Enigmele miturilor astrale”, ST, 1971, 1; Dinu Flămând, „Tabla de oricalc”, LCF, 1971, 26; Dan Cristea, „Tabla de oricalc”, RL, 1971, 30; Manolescu, Literatura SF, 120-125; Elena Tacciu, Vocația mitografiei, RL, 1983, 42
KERNBACH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287711_a_289040]
-
în colaborare cu Mihai Magiari). Repere bibliografice: Camil Baltazar, „Luntrea sublimă”, LCF, 1961, 12; Ion Bălu, Viitorul enigmatic, VR, 1966, 7; Cezar Baltag, Victor Kernbach, „Povestiri ciudate”, GL, 1968, 1; Constantin Cubleșan, „Enigmele miturilor astrale”, TR, 1970, 36; Cornel Robu, „Enigmele miturilor astrale”, ST, 1971, 1; Dinu Flămând, „Tabla de oricalc”, LCF, 1971, 26; Dan Cristea, „Tabla de oricalc”, RL, 1971, 30; Manolescu, Literatura SF, 120-125; Elena Tacciu, Vocația mitografiei, RL, 1983, 42; Horia Aramă, O carte a lumii, VR, 1984
KERNBACH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287711_a_289040]
-
tehnică”, „Magazin”, „Contemporanul”, „Curentul”, „Cronica română”, „Tomis”, „Dimineața”, „Ultima oră” ș.a. Profesor de matematică, autor de literatură SF, sportiv de performanță la tinerețe (căpitan al echipei naționale de spadă) și călător în peste șaptezeci de țări, M. pornește pe urmele enigmelor Terrei într-o aventură științifică și a cunoașterii extrem de personală. Imboldul i-l dă cartea lui Erich von Däniken, Amintiri din viitor, iar rezultatul peregrinărilor pe patru continente îl reprezintă Enigmatic, Pământul (1977). Civilizațiile aztecă și incașă, piramidele, locuri legendare
MIRONOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288178_a_289507]
-
reprezintă Enigmatic, Pământul (1977). Civilizațiile aztecă și incașă, piramidele, locuri legendare precum Baalbek, Stonehenge și altele îi prilejuiesc verificări cu multiple argumente (matematice, antropologice, fizice, istorice și geografice), autorul încercând să demonstreze caracterul exclusiv pământean al acestor mistere, convins că enigmele Terrei sunt percepute ca atare deoarece omul nu le-a descoperit încă secretul. Cartea este și un pasionant jurnal de călătorie, aducând înaintea cititorului nenumărate peripeții, ca și parfumul locurilor și o umanitate diversă, colorată. Portretele sunt bine desenate, pline
MIRONOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288178_a_289507]
-
interferențelor elegiacului, limbajului abstract sau recuzitei din care nu lipsesc decorurile unei naturi stilizate) integrează în fapt din plin experiența modernismului. De regulă, poemele sunt etanșeizate semantic, ritmul - sau muzica - premergând sensului. Dar chiar când nu e vorba de o enigmă propriu-zisă, poemele par să ascundă una. Critica a vorbit de influența lui Ion Barbu sau de cea a lui Al. A. Philippide. O baladă, pentru a da un exemplu de deturnare retorică caracteristică, oferă un final care destramă și resemnifică
MIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288168_a_289497]
-
trecerea adjectivelor și adverbelor în clasa substantivelor, comparația abstractizantă, cu inversarea termenilor, utilizarea majusculei ca grafem simbolic, polisemia ș.a.), prin paralelisme, repetiții și refrene, dar mai ales printr-o recuzită specifică poeticii simboliste: misterul numerelor fatidice (mai ales cifra 3), enigma estetizantă (are și un poem, Spre Insula enigmă), preferința pentru funebru și macabru, căutarea de noi orizonturi și călătoria (corabia, pelerinul, drumul, gările), geografia exotică (cu o toponimie sonoră și extravagantă), nestematele, parfumurile rare și florile luxuriante etc. Toate acestea
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]