4,425 matches
-
Văcărescu, a strâns și a transcris cu pietate manuscrisele Văcăreștilor. Urmând menirea neamului său, este permanent preocupat să țină trează pasiunea nepotului pentru literatură. Cu Iancu întreține un schimb de scrisori care constituie prima corespondență literară, păstrată, în limba română. Epistolele lui dezvăluie sensibilitatea rafinată a unui izolat, reflexiv, bun cunoscător al literaturii clasice (Horațiu, Vergiliu, Sappho, dar și Metastasio). Introspecția, complicarea senzațiilor, artificializarea stilului, tonul exaltat sau tânguitor dau paginilor sale de poezie amprenta epocii de apus a fanariotismului. Dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290401_a_291730]
-
Către dra Hoyland. 1768 - "Tu ești substanța mea, iar eu sînt umbra ta"; De la tine doar eu îmi iau ființa"; În surîsul tău trăiesc, sînt liber; Cînd tu te-ncrunți, eu trebuie să mor". Epistle to the Rev. Mr. Catcott / Epistolă către Părintele Catcott - "nour învăluitor precum o mantie"; " Inspirația, pururi ascunsă-n noapte"; " Dacă favoruri tu ai dat Păgînului, Turcului sau Jidovului, / Spune, n-a avut oare chiar și Broughton Inspirație?"; Infailibilitatea nu este pentru oameni"; "Învățătura", "făt putred al
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Sunt niște Întrebări foarte complicate, Într-adevăr! În primul rând, metoda din acest capitol, scriitura de aici, nu este a mea. Este o scriitură, așa cum o și anunț În câteva cazuri, biblică, care pune accent pe un discurs paulin, din epistolele lui Pavel, și folosesc acest stil pentru că era, În momentul acela al demonstrației, reprezentat și contextualizat În corpul cărții, singura modalitate În care credeam că pot și cred că pot face vizibile lucrurile pe care vreau să le spun despre
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o teză esențială pentru înțelegerea caracterului indiferentist sau licențios al anumitor gnostici: teza mântuirii și a predestinării care, de la Augustin până în secolul al XVII-lea jansenist și pascalian, a făcut să curgă multă cerneală... Anumite pasaje din Actele apostolilor, din Epistolele lui Pavel sau din Apocalipsa lui Ioan stau mărturie a confruntărilor dintre creștinii primitivi - în speță, Petru și Pavel - și gnostici, îndeosebi Simon. Cele două curente se adaptă din aceleași izvoare, răspund acelorași nevoi dintr-o aceeași epocă. Climatul apasă
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
acestui părinte sever al creștinătății pentru a-ți justifica dezmățurile sexuale de tot felul! Tarsiotul dușman al cărnii deturnat de cei care-i cer să le accelereze ascensiunea la cer! Asta-i culmea! Dar iată și pasajele incriminate: cel din Epistola către Romani îVI, 14) care afirma absența prizei păcatului asupra unui individ născut sub semnul grației divine și nu al Legii. De asemenea, cel din Ziceri îI,14) care îndeamnă la punerea în comun a întregii avuții. Drept pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și în refuzul recunoașterii oricărei autorități: legea oamenilor contra legilor lui Dumnezeu. în sfârșit, acest Spirit Liber interpretează liber Scripturile. El surprinde Biserica antrenată în propriul ei joc, prevalând din textele din Vechiul Testament sau din Evanghelii, dar chiar și din Epistolele lui Pavel, extrase cu ajutorul cărora el își fondează edificiul său libertin. Beatitudinile ne învață că cei săraci cu duhul vor ajunge mai repede în paradis? Partizanii Spiritului Liber ne îndeamnă să lăsăm Scripturile și să ne întoarcem la inocența primitivă
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cum se pot mișca îngerii în plan local”... Greu, greu! Renașterii îi este propriu un mod de expunere mai fluid, mai elegant, mai simplu, mai plăcut. Dacă aș avea îndrăzneala, aș zice mai hedonist... Sunt descoperite acum Tratate, Dialoguri, Eseuri, Epistole, Scrisoarea, Discursul, tot atâtea feluri de exprimare mai atractive, care vădesc mai mult dorința de a transmite, de a împărtăși, decât voința de a formula pentru niște discipoli incapabili să citească în absența autorității magistrului, singur deținător al cheii interpretării
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
-i permite, întrucât este econom, o mai bună folosință a timpului său; deloc naiv, interesatul înțelege că Eusebiu îi aduce aminte leneșului de exactitate...; Teofil se alege cu Evanghelia lui Matei, ca să-i întărească dragostea lui de Dumnezeu; Eulal primește Epistolele lui Pavel Chrysoglotos - o lămpiță, ca să poată, zice Eusebiu, să-și satisfacă pasiunea lui de mare cititor - dar și pentru ca acest mare amator de somn să rămână treaz mai multă vreme; Theodidact primește pene de scris pentru a proslăvi gloria
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cinică, antiplatonismul militant -, Epicur nu putea decât să displacă. încă din timpul vieții, el a avut de înfruntat o proastă reputație teribilă: Timon este primul care-l asociază cu un porc. Imaginea va dăinui, popularizată prin cea de-a patra Epistolă a lui Horațiu, cea cu purcelul epicurian. în ruinele de la Boscoreale, se vor descoperi purceluși votivi pe cupe de argint. La Herculanum, în vila lui Piso, arheologii vor descoperi un manifer asemănător... Iconografia asociază cel mai adesea acest animal roz
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
vine și el la Herculanum, în vilă. Horațiu scrie numeroase versuri legate de modul de viață practicat în vila lui Piso, iar o lectură avizată permite reperarea unei multitudini de referințe la lucrarea Despre moarte a lui Philodemos în Ode, Epistole și Satire. Aceeași remarcă și în privința lui Tibul, a cărui înțelepciune preia mult din maximele lui Epicur: să disprețuiești bogăția, să-ți moderezi dorințele, să renunți la ficțiunile sociale, să vizezi calmul interior, să-ți reduci nevoile la elementar, să
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în iubirea aproapelui, ca toți cei din casta sa, lui i se datorează pachetul de informații detestabile despre poet cuprinse în anexa la Cronicile lui Eusebiu din Cezareea. Dalmat convertit la Roma, Ieronim a rămas în istorie ca autor de epistole, comentator al Evangheliei după Matei, exeget și biblist - mai precis, traducător și adnotator al textului Bibliei în limba latină. Că astfel de misiuni au putut reveni unor indivizi atât de puțin scrupuloși, cinstiți și loiali spune multe despre ideea pe
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
poate înregistra zguduirile seismice ale civilizației antice, ale cărei ceasuri sunt numărate... Suntem prin anul 120 d.Hr. între 60 și 150, niște evangheliști lucrează la elaborarea unei mitologii considerabile, menită să cunoască un succes nemaiîntâlnit, Clement Romanul cizelează niște epistole, Quadratus publică primul exercițiu apologetic creștin, Ignațiu din Antiohia sau Policarp suferă martiriul, agitația se intensifică în tabăra negustorilor de lumi nevăzute, propagandiști ai unei nevroze fără pereche în istoria umanității. O jumătate de veac mai târziu, marele Celsus scrie
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sunt puse la index Prin anii 5-15: nașterea lui Pavel din Tarsus, zis și sfântul Pavel 30: convertirea lui Pavel din Tarsus Vara anului 44: prima călătorie de misionar a lui Pavel 50î?): nașterea lui Epictet între 50 și 57: Epistola către Corinteni a lui Pavel din Tarsus și alte texte Prin anii 60: Evanghelia lui Marcu 62: începutul corespondenței între Seneca și Lucilius 19 aprilie 65: moartea lui Seneca între 67-68: moartea numitului Sfântul Pavel Pe la 120: primii apologiști creștini
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de a iubi, Ovidiu, Așa era sora katrei, Meister Eckart Așa grăit-a Zarathustra, Nietzsche, Banchetul disparat, Erasmus, Banchetul poetic, Erasmus, Banchetul povestitorilor, Erasmus, Banchetul profan, Erasmus, Banchetul religios, Erasmus, Banchetul sobru, Erasmus, Biblia Scrierile apostolilor, Apocalipsa, Sfântul Ioan, Enoh, Epistole, Sfântul Pavel, Evangheliile sinoptice, Geneza, Pildele, Despre bunăstare, Democrit, Cartea omului de curte, Castigliane Cartea a patra, Rabelais, Catehismul sau adevărata instituție creștină, Ochino, Către creștinii din Anvers, Luther, Căsătoria unică, Tertulian, Cealaltă lume, Cyrano de Bergerac, Cetatea lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cărțile moștenite de la evrei. Posibilitatea copierii diferitelor cărți biblice într-un singur codex a contribuit în același timp la o mai bună înțelegere a ideii de canon biblic. Deși la început codicele conțineau numai cele patru Sfinte Evanghelii sau ansamblul epistolelor pauline, definitivarea canonului Noului Testament a coincis cu perioada în care codicele aveau suficient spațiu pentru a cuprinde toate cărțile Noului Testament 1. Cele mai vechi texte păstrate ale Noului Testament sunt toate în format de codex 2. Potrivit mărturiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
epicul și lirica, latina și italiana, cultura populară, dar și pe cea livrescă. A reînviat romanul pastoral, a încercat o narațiune modernă, a instituit populara ottava drept strofa epică italiană, și apoi, în partea a doua a vieții, a reînnoit epistola clasică și eglogele în latină, a scris biografii, a reîmprospătat studiul limbii grecești și a debutat în studiul critic al operei lui Dante.”10 Povestirile lui Chaucer indică, în general, clasa socială și personalitatea celui care 7 Judith Serafini-Sauli, op. cit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
al lui Dante Alighieri. Dante a fost pentru Boccaccio primul model, prima sursă de inspirație, iar peste ani, Francesco Petrarca avea să mărturisească în legătură cu impactul pe care l-a exercitat în existența lui Boccaccio autorul Divinei Comedii, într-una din epistolele sale, că a reprezentat „primus studiorum dux et prima fax”11 a studiilor boccaccești. Viața curtenească opulentă este deseori reprezentată în operele de tinerețe ale lui Boccaccio: eroina din romanul cu același titlu, Fiammetta, face descrieri sugestive ale plăcerilor de la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în dragoste. Interesant este că, spre sfârșitul vieții, Boccaccio își contestă capodopera, Decameronul, considerând-o lipsită de importanța pe care le-o acorda studiilor și lucrărilor sale în limba latină, catalogând-o ca lipsită de valoare reală, de seriozitate: în Epistola XXI, adresată lui Mainardo Cavalcanti, Boccaccio își sfătuiește prietenul să nu le permită femeilor din casa sa să citească povestirile sale licențioase (le denumește „fleacuri domestice”) ca nu cumva să fie impietate. Această atitudine contrară, față de operele sale mai timpurii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în scrierile lui Giovanni Boccaccio și ale lui Geoffrey Chaucer. În timpul șederii la Napoli, autorul italian a scris primele sale sonete, câteva scrisori, La Caccia di Diana, Il Filocolo, Il Filostrato și Teseida. Scrisorile și sonetele (cunoscute sub denumirea de Epistole și de Rime) reflectă oarecum interesele autorului în epoca respectivă, fie ele personale, literare sau politice. Poeziile boccaccești din prima perioadă de creație (Rimele) dovedesc o inspirație fidelă din opera unor idoli toscani, poeții Dulcelui Stil Nou și Dante. și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
-le în „Revue de la Province”. Elegii în cea mai mare parte, poeziile lui B. evocă o iubită moartă, a cărei imagine, eterică, se supune convenției poetice a timpului. Meditația e comună, superficială, limbajul, împrumutat din poezia lui Eminescu. Într-o epistolă (D-lui C. Hogaș), se dau chiar citate din Scrisorile eminesciene. Și în satire (Sunt membru redactor), poetul, pe alocuri nu lipsit de duh, rămâne evident îndatorat modelelor sale, Gr. Alexandrescu și M. Eminescu. Temerară este încercarea de a transpune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285828_a_287157]
-
, manuscris din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, conținând copia unei traduceri din slavonă în română a Faptelor apostolilor și a trei epistole apostolești. Descoperit la mănăstirea Voroneț în 1871, manuscrisul a fost studiat amănunțit și publicat de I. G. Sbiera, care i-a dat și titlul sub care s-a făcut apoi cunoscut (1885). Cercetătorii începuturilor scrisului în limba română l-au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286313_a_287642]
-
prințesa dorea să-și atribuie un rol pe care va voi să-l joace totdeauna, cel de confidentă a oamenilor faimoși și de martoră privilegiată a momentelor decisive din istorie 11. Pe de altă parte, biograful aprecia că schimbul de epistole dintre prințul moștenitor al Germaniei și Martha Bibescu a fost la început intens, dar s-a rărit cu puțin înainte de războiul din 1914 și a încetat complet la sfârșitul lui12, fapt inexact, deoarece în fondurile românești se găsesc cel puțin
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
dacă ar fi văzut conținutul scrisorilor prințului german, "bărbat însurat și cu doi copii (trei din 1909 C.I.), care par emoționant de naive și neclare"14. În sfârșit, un exeget român, Dumitru Hîncu, este convins că o cercetare atentă a epistolelor schimbate de cei doi ar dovedi că această relație nu a exercitat nicio înrâurire asupra poziției Marthei Bibescu în epocă și că ele constituie "o nouă și peremptorie probă că nu au depășit sfera unei comunicări strict amicale, e adevărat
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
un dineu 23. Au fost singurele întâlniri după anul 1910, dar în decembrie 1938 prințesa l-a revăzut la Londra pe unul din fiii Kronprinz-ului, Friedrich de Prusia 24. Pe de altă parte, de la 25 aprilie 1909 data primei epistole a prințului moștenitor al Germaniei, adresată Marthei Bibescu din Budapesta, a doua zi după părăsirea teritoriului României până la sfârșitul anului 1910, corespondența semnată de fiul Kaiser-ului cu aceeași destinație însumează peste 70 de piese (scrisori, telegrame, cărți poștale), toate
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
aceeași destinație însumează peste 70 de piese (scrisori, telegrame, cărți poștale), toate în limba engleză. Reține atenția și o ilustrată din Colombo (Ceylon), nedatată, probabil din toamna anului 191025. În perioada 1911-1916, fondul arhivistic din București înregistrează cca. 30 de epistole (scrisori și telegrame), în limbile engleză și germană, semnate de Kronprinz 26; am menționat deja cele zece misive din anii 1921-194227, scrise, de asemenea, în engleză și germană. Sunt statistici peremptorii pentru intensitatea relațiilor bilaterale. Să nu pierdem din vedere
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]