5,866 matches
-
ani mulți cu greutate, A venit și în acest an Care-i gata-n calendar. Doar o stea străluce sus, Căci departe-n Betleem S-a născut Domnul Isus, Cu credință-l venerăm. A adus lumii Lumină, Într-o nouă eră creștină. Cu drag noi vă colindăm, Vestea asta să v-o dăm. Dragilor fiți pregătiți, Cu gândul cel mai pios, Tuturor să amintiți, Că s-a născut Cristos. În lume e bine primit, De la copil la bunic, Cu un cadou
CRĂCIUN FERICIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371755_a_373084]
-
acceptarea este primul pas al înțelegerii, domnul premier refuză tacticos, vârtos și vanitos, căci un astfel de procedeu nu i-ar aduce lui niciun avantaj (având altele foarte bine știute și arhicunoscute de el, încă de când soim al patriei fiind era drag „conducătorului ’iubit al epocii de aur”. Din prea multa infatuare el spune: Noi conducem țară, ce naiba, stăm noi după sasul acela?” http://www.mediafax.ro/politic/iohannis-daca-ponta-nu-vrea-dezbaterea-la-timisoara-putem-la-facultatea-unde-si-a-luat-doctoratul-13501747 Iată cum complexele de inferioritate sunt schimbate rapid cu cele de superioritate
ŞI MULTE ALTE LIPSURI... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369112_a_370441]
-
albite, Pierdute prin poiene înflorite Cu flori de zmeur, mur și de cicoare. Îmi vine somn de veci ca alinare, Rămâne trupul stins lângă stejar. Presară harpii flori și-apoi dispar, Iar eu vă țes povești din Ursa Mare. *** Ciclul "Era sa fiu poet" Referință Bibliografică: Povești țesute-n carul mare / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1407, Anul IV, 07 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
POVEŞTI ŢESUTE-N CARUL MARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369139_a_370468]
-
Silvia Rîșnoveanu Publicat în: Ediția nr. 1975 din 28 mai 2016 Toate Articolele Autorului LIBRĂRIILE ASTRALE E-o liniște acută-n atmosferă, O muzică ți-ajunge la ureche, E-așa frumoasă, dar e-atât de veche, Cântată, undeva,-ntr-o altă eră. Ți-o amintești, o ascultai în noapte, Când culegeam noi stele căzătoare Și le-ndesam pe toate-n buzunare, Ca să le transformăm, pe rând, în șoapte. Dar vremurile te-au purtat departe, Ne-au despărțit albastre căi stelare, Căci tu
LIBRĂRIILE ASTRALE de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369179_a_370508]
-
lumea toată, Cerurile s-au închis, Apele-s întunecate, Dorul este necuprins. Plânge lumea la fereastră Pentr-o rază de lumini, Soarele să se ivească Peste cerul plumburiu. Cerurile să renască În izvoare de lumini, Steaua lumii să croiască Nouă eră printre spini. Elena TRIFAN 27.03.2015 Referință Bibliografică: DORINȚĂ / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1547, Anul V, 27 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DORINŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374203_a_375532]
-
doar pe seama profesorilor, ci trebuie să fie rezultatul colaborării dintre familie, biserică și școală. Fără aportul și colaborarea tuturor acestora, riscul alienării copilului de la firul director al Bisericii este agravat într-o societate care a trecut deja într-o nouă eră, catalogată de tot mai mulți drept postcreștină. Cei șapte ani de acasă își găsesc astfel o aplicație importantă în transmiterea credinței. Calitatea spirituală și duhovnicească a vieții în sânul familiei, încă din fragedă pruncie, influențează în mod substanțial direcția ulterioară
PROFESORUL DE RELIGIE, UN MODEL DE CONDUITĂ PENTRU „UCENICII“ SĂI ŞI UN MEDIATOR ÎN ŞCOALA ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362177_a_363506]
-
pe seama profesorilor, ci trebuie să fie rezultatul colaborării dintre familie, biserică și școală. Fără aportul, implicarea și colaborarea tuturor acestora, riscul alienării copilului de la firul director al Bisericii, este agravat într-o societate care a trecut deja într-o nouă eră, catalogată de tot mai mulți drept postcreștină." (Fragment dintr-un discurs al Patriarhului Daniel al BOR). Profesorul de religie - un exemplu viu pentru elevi Pe lângă educația prin lecțiile predate, elevii au parte și de exemplul Profesorului, care trebuie să fie
PROFESORUL DE RELIGIE, UN MODEL DE CONDUITĂ PENTRU „UCENICII“ SĂI ŞI UN MEDIATOR ÎN ŞCOALA ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362177_a_363506]
-
De fapt, cu valurile știam să ne luptăm, era una din plăcerile noastre. Periculoși erau curenții. În anumite zile erau atât de puternici încât înotam spre mal din toate puterile și totuși curentul ne trăgea spre larg. De două ori era sa mă înec. Se pare că în situații deosebite capeți puteri supranaturale. Și totuși, am fost toată viața îndrăgostit de mare. Țin minte că odată, eram deja elevi la liceu, a trebuit să mergem la o nuntă. Eu și Doru
SUPRAVIEŢUITORUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362225_a_363554]
-
pentru Filocalia sa și scrierile apologetice împotriva lui Nestorius. El a influențat, de asemenea, monahismul occidental. Al doilea, Dionisie Smeritul (470-545), era “un mare erudit, cucernic, smerit și bun ca paginile Evangheliei” , căruia noi îi datorăm calculele astronomice ale începutului erei creștine. El a făcut, de asemenea, o serie de traduceri din greacă în latină, din Sfântul Chiril din Alexandria și Sfântul Grigorie de Nyssa, precum și o importantă colecție de texte patristice și canonice. O etapă foarte importantă pentru monahismul român
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
arhitectură ca și complexul muzeal de la Balcic, din Bulgaria, fosta reședință a reginei Maria. - Trebuie să știi de la început că, așezarea Callatis fost o colonie a cetății grecești Heraclea Pontica (azi Ereğli în Turcia), din secolul al VI-lea înaintea erei noastre. Portul și jumătate din orașul antic Callatis sunt acum acoperite de ape. În ciuda inevitabilelor războaie și schimbări de stăpâni, orașul a prosperat timp de 1200 de ani, uneori liber, alte ori sub stăpânirile succesive ale perșilor, macedonenilor, dacilor și
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
și filozofia revelației; acum este filozoful cel mai important, alături de Schopenhauer, prin Oupnekhat. Odată cunoscute Vedele, ajunge la concluzia că de acum înainte știința ocazionează ideea unui "monoteism originar care, după dispersie, ar fi devenit politeism". Referitor la cele trei ere ale umanității, Schelling a atribuit Indiei pe cea de-a doua, cea a progresului, cînd, după el, spiritualitatea o ia înaintea adorării forțelor naturii. "Conținutul revelației nu se deosebește de cel al mitologiei, nici de cel al religiei viitoare. Zeii
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cronologia índică. Nici un popor înaintat în știința astronomiei, a matematicii etc., cum sînt inzii, nu este atît de incapabil în ce privește istoria. În istoria lor nu găsim nici o consistență, nici o legătură. S-a crezut că avem un punct de sprijin în era lui Vikramaditya, care fi trăit aproximativ cu 50 de ani a.Chr. și în timpul domniei căruia ar fi viețuit Kălidăsa, creatorul dramei Śakuntăla. Dar, după o investigație mai precisă, s-au descoperit o jumătate de duzină de Vikramaditya, iar cercetări
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Chr. și în timpul domniei căruia ar fi viețuit Kălidăsa, creatorul dramei Śakuntăla. Dar, după o investigație mai precisă, s-au descoperit o jumătate de duzină de Vikramaditya, iar cercetări temeinice au transpus această epocă în secolul al XI-lea al erei noastre. Inzii au o serie întreagă de regi, o cantitate enormă de nume, dar totul este nedeterminat, nesigur. Știm că străvechea faimă a acestei țări străbătuse deja în grad mare pînă la greci, știm că și lor le erau cunoscuți
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și documente, cu deosebire din actele prin care se donează bucăți de pămînt pagodelor sau zeităților, dar și acest izvor nu oferă decît înșirări de nume. În ce privește succesiunea cronologică, prea puțin se poate desprinde, pentru că datările se referă la o eră al cărei început nu îl cunoaștem. Un alt izvor ar fi scrierile cu privire la astronomie, care datează din vremuri străvechi. Sir Henry Thomas Colebrooke [223] a studiat amănunțit aceste scrieri; foarte greu însă se pot obține manuscrisele, deoarece brahmanii le păstrează
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în care el ar fi ajuns de aici în Arabia este atît de rușinoasă încît nu poate fi spusă. În copierea foilor de palmier puțin rezistente, copiștii își permit cele mai mari abuzuri. Există, totuși, și pentru indieni o anumită eră: ei încep cronologia de la Wikramăditya, la a cărui strălucită curte trăia Kalidasa, autorul Sakùntalei. De altfel, în acel timp au trăit în genere poeții cei mai renumiți. Potrivit brahmanilor, la curtea lui [227] Wikramăditya ar fi existat nouă mărgăritare, dar
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de strălucire. După diverse indicii, s-a ajuns la anul 1491 înainte de nașterea lui Hristos; alții admit anul 50 î.Hr., această datare fiind cea obișnuită. În fine, în urma cercetărilor sale, Bentley îl situează pe Wikramăditya în al doisprezecelea secol înaintea erei noastre [228]. Ulterior s-a descoperit că au mai existat cinci, ba chiar opt pînă la nouă regi cu acest nume în India; prin urmare, și-n acest caz se plutește în cea mai deplină nesiguranță. Atîtea discordanțe există în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
că aceasta se desfășoară pe fondul absenței legitimității. Societatea civilă încă neformată în 1990 este atinsă de bănuieli care au dat naștere la tulburarea instaurării noii puteri. Pericolul vine dinspre luptele politice care se desfășoară în afara oricărui proiect politic. Nomenclaturiștii erei Ceaușescu, care au rămas în cea mai mare parte pe locurile lor la toate nivelele conducerii, nu au legitimitatea să critice dreptul și justiția. Un imens semn de întrebare Ce-i de făcut? apasă asupra unei opinii profund derutate, pentru că
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
memoriei ca adevăr științific și ideologic. Inconvenientul istoriei românești apare dintr-o contradicție a reprezentării timpului. Tradiția cronicarilor secolului al XVII-lea, apoi a istoricilor și a filologilor din secolele următoare impune o continuitate a povestirii din Antichitate pînă în era contemporană. Însă această continuitate afirmată se izbește de lipsa izvoarelor, de o dispariție a românilor, de o tăcere de mai multe secole. Această ruptură este negată, acoperită, explicată, dar, cu toată logica demonstrației și cu toată forța credibilității sale, spațiul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de marginalitatea sa. O veritabilă acțiune experiența războiului nu a produs adevărați actori în ochii marilor puteri... Identitatea figuranților antrenează o reîntoarcere violentă, în ciuda reînnoirii tradiției oceidentaliste. Fără îndoială că în 1919-1920 se produce alunecarea progresivă a țării spre o eră de revoluție permanentă. Un fel de insomnie cuprinde sferele conducătoare care vor progresul, dar nu mai cred în forma lui occidentală. Ei caută o legitimitate fără a ști de unde își ia aceasta forța, în condițiile în care, la est, bolșevismul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
forțe militare care se impun spre 1740, apoi în ultimele trei decenii ale secolului. Or, războaiele austro-ruso-turce determină politica Porții în administrarea Principatelor și orientează natura relațiilor lașilor și Bucureștilor cu Viena și Sankt-Petersburg. Spațiul moldo-valah și Transilvania intră în era despotismului luminat și participă la istoria confruntării puterilor. Or, aceasta presupune raționalizarea guvernării oamenilor și o ordine provenită din conduita războiului, care îmbină disciplina și măsura. Schimbarea realizată de Constantinopol în 1711 în administrația Principatelor ar fi răspuns deci unei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
îndeplinită în cadrul structurilor statului. Această dependență ar trebui să asigure fidelitatea acestor nobili față de putere. Cultura Luminilor, respingerea sau cel puțin critica sa făcută de conservatori, refuzul străinătății și recursul la această străinătate, încrucișarea influențelor rusă și greacă marchează sfîrșitul erei fanariote, contestată esențial ca despotism. Contestarea vine din partea elitelor amenințate sau frustrate. Conflictul politic se limitează la un dialog între boieri și puteri: cea a principelui, cea a mitropolitului, cea a țarului și așa mai departe. În Transilvania, despotismul luminat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
apăra împotriva pretențiilor naționalismului ungar și care acceptă compromisurile cu Viena. REVOLUȚIA TRANSILVANĂ În martie 1848, romanticii intelectuali din Transilvania sînt pregătiți să urmeze mișcarea radicalilor unguri. Fiecare este convins că, de la Viena la Budapesta și la Cluj, o nouă eră se deschide. Recunoașterea drepturilor cetățenilor egali și liberi pare să fi avut loc. Gestul revoluționar trimiterea la modernitatea dreptului și eliberarea țăranilor este înfăptuit de unguri. Revendicările româno-ungare în fața ordinii vechiului regim sînt solidare. Însă, în cîteva săptămîni neînțelegerile ies
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
literar Eugen Lovinescu devine purtătorul de cuvînt al acestei eliberări, revendicînd primatul esteticii pure în fața pedagogiei sociologizante a criticii literare de la sfîrșitul secolului al XIX-lea. A produce înseamnă a conferi un sens trecutului imediat, războiului, a surprinde zorii unei ere, care este aceea a marilor mișcări de masă din secolul al XX-lea. Elitele de Ia 1848-1879 își descoperiseră poporul, cele ale generației de după primul război mondial descoperă mulțimile tulburate de unda de șoc a războiului și a revoluției. Acest
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în același timp muncitorească, democratică și națională. Așa cum este acesta prezentat în lucrările de istorie ale anilor 1970-1980 și în manualele școlare, discursul trebuie să justifice insurecția populară de la 23 august 1944, care marchează sfîrșitul epocii liberale burgheze și al erei fasciste. Interpretarea oficială subliniază că Partidul Comunist împreună cu masele muncitoare și cu importante forțe democratice a organizat o serie de acțiuni revoluționare împotriva ascensiunii fascismului. Raționalitatea acestor demonstrații pedagogice ocultează ambiguitățile ideologice și face să dispară incertitudinile politice ale anilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
unui comunism utopic și amărăciunea resimțită în fața unei dependențe lipsite de sens, deoarece Stalin trădase deja idealurile socialismului. Paraschivescu scrie că mulți dintre comuniștii români, crescuți în antifascism, gîndesc: Totuși, cel mai grav, și asta îmi pare inevitabil, este implacabila eră a întunericului în care am intrat. Îndepărtarea oricărei demnități umane, a spiritului liber și contestatar, se manifestă cu aceeași forță la ruși și la americani. Întunericul cuprinde planeta din două părți, din Est ca și din Vest, iar domnia lui
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]