2,823 matches
-
, Dan (pseudonim al lui Laurențiu Ciobanu; 10.VIII.1937, Podu Iloaiei, j. Iași - 22.XII.1998, București), poet și eseist. Este fiul Anicăi și al lui Ion Ciobanu, țărani. A făcut școala primară și gimnaziul la Podu Iloaiei (1944-1950), continuându-și învățătura la Liceul Național din Iași (atunci Școala Medie nr. 1; 1951-1955). Tot aici, în 1958 devine student al
LAURENŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
, Valentin (26.III.1923, București - 25.III.1999, București), traducător și eseist. Este fiul Anei (n. Racoviceanu) și al lui Theodor Lipatti, diplomat; este frate cu pianistul Dinu Lipatti. Urmează liceul la Paris și București (1934-1942), apoi Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1942-1945), după care este cadru didactic
LIPATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287822_a_289151]
-
, Gabriel (23.V.1942, Râmnicu Vâlcea), eseist și traducător. Este fiul Ioanei Liiceanu (n. Marineanu), profesoară de matematică, și al lui Petre Liiceanu, economist. Își face studiile la București, urmând Liceul „Gh. Lazăr”, absolvit în 1960, Facultatea de Filosofie (1960-1965) și Facultatea de Limbi Clasice (1968- 1973
LIICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
de care se apropie prin organizarea internă, precum și prin receptivitatea deosebită față de fenomenul artistic actual). În timp, se accentuează atenția acordată elementului de autenticitate a fenomenului cultural și literar românesc, prin dinamica interioară datorată unei serii ilustre de critici și eseiști, care îi cuprinde pe Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, G. Călinescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Camil Petrescu, Constantin Noica, Petru Comarnescu, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Tudor Vianu, D. Caracostea ș.a. În cei paisprezece ani de existență, revista traversează o perioadă marcată de
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
RĂU, Aurel (9.XI.1930, Josenii Bârgăului, j. Bistrița-Năsăud), poet, eseist și traducător. Este fiul Floarei (n. Chibulcutean) și al lui Iacob Rău, țărani. Urmează cursul liceal la Năsăud, Bistrița și Cluj (1942-1949), apoi Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, absolvită în 1953, luându-și licența în 1964, la Universitatea
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
RALEA, Mihai (1.V.1896, București - 17.VIII.1964, Berlin), eseist, estetician, critic literar și memorialist. Este fiul Ecaterinei (n. Botezatu) și al lui Dumitru Ralea, magistrat. Face cursul primar la Huși și Liceul Internat la Iași, absolvindu-l în 1914. După ce își ia licența în drept și litere la Universitatea
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
Herseni, Sociologia succesului (1962) și Introducere în psihologia socială (1966). După 1944 a publicat și lucrări propagandistice, conforme cu ideologia oficială: Caracterul antiuman și antiștiințific al psihologiei burgheze americane (1954), „Războiul psihologic”, instrument al agresiunii imperialiste (1954). Veritabilul teoretician și eseist R. se află în cărțile și studiile apărute înainte de război: Fenomenul românesc (1927) pune în lumină, cel puțin în parte, concepția criticului literar, continuator al lui G. Ibrăileanu la „Viața românească”, iar în Valori (1935) poate fi descoperit un moralist
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
372; Paul Zarifopol, Despre critica rentabilă, ALA, 1928, 384; Davidescu, Aspecte, 459-465; Perpessicius, Opere, VII, 117, XI, 189-193; Vianu, Opere, III, 323-337, V, 266-267; Streinu, Pagini, I, 225-229, II, 319-325; Al. A. Philippide, „Valori”, CLI, 1935, 21; Mihail Sebastian, Un eseist, RFR, 1935, 6; Mircea Mancaș, „Psihologie și viață”, ALA, 1938, 917; Constantin Noica, O carte a d-lui Mihai D. Ralea, RFR, 1938, 3; Călinescu, Ist. lit. (1941), 827-828, Ist. lit. (1982), 911-912; Biberi, Lumea, 83-88; Șerban Cioculescu, „Nord-Sud”, „Semnalul
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
, Ștefan (pseudonim al lui Gheorghe Dinu; 5.VI.1904, Precopana, Grecia - 14.V.1974, București), poet, prozator și eseist. Este fiul Paraschivei și al lui Enache Dinu, comitagiu, venit în țară în 1907 și stabilit la București, proprietar al unei lăptării în strada Bărăției, devenită loc de întâlnire al boemei și mai ales al tinerilor avangardiști din anii ’30
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
multitudine de note adunate în rubrici precum „Curier literar” și „Revista revistelor”, semnatarii fiind dintre cei mai importanți. Astfel, G. Călinescu participă nu numai în calitate de eminescolog (cu Varietăți eminesciene sau cu fragmente din Viața lui Mihai Eminescu), dar și ca eseist (Romanul și viața modernă, Critici și literați), Ion I. Cantacuzino analizează pe larg, în seriale, arta de prozator a lui Ionel Teodoreanu și pe aceea de poet a lui Ion Barbu, Anton Hollban scrie eseurile Viața și moartea în opera
ROMANIA LITERARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
ROȘCA, D.[umitru] D. (11.II.1895, Săliște, j. Sibiu - 25.VIII.1980, Cluj-Napoca), eseist și traducător. Urmează școala primară la Săliște, liceul mai întâi la Sibiu, absolvind la „Andrei Șaguna” din Brașov. Aici îl cunoaște pe Lucian Blaga, cu care se împrietenește pentru o viață. În 1914 intră amândoi la Seminarul Teologic din Sibiu
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
ROȘU, Nicolae (27.VI.1903, Roman - ?), eseist și gazetar. Este fiul lui Grigore Roșu, profesor de latină. Urmează liceul la Constanța, unde familia se mutase, apoi studii universitare medicale la București, finalizate în 1929. Va lucra la Institutul Medico-Legal din București. Încă din timpul studenției scrie, invitat
ROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289383_a_290712]
-
este arestat, împreună cu alți jurnaliști (Nae Ionescu, Nichifor Crainic, Dragoș Protopopescu, Toma Vlădescu, Mihail Polihroniade ș.a.), considerați de autorități ca autori morali ai asasinării prim-ministrului I.G. Duca. S-a angrenat în campania electorală a legionarilor (1937). Debutează editorial ca eseist, în 1935, cu Dialectica naționalismului. În noiembrie 1941 îi urmează lui Octav Șuluțiu la „Cronica literară” a revistei „Gândirea”. Participă, ca medic, la război, pe frontul de Răsărit, de unde trimite corespondențe „Revistei Fundațiilor Regale”. Epurat de la Institutul Medico-Legal în 1948
ROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289383_a_290712]
-
, Marcel Constantin (9.VIII.1947, Priseaca, j. Olt - 13.IV.1987, Cluj-Napoca), prozator și eseist. Este fiul Mariei (n. Pârvulescu) și al lui Constantin Runcanu, ofițer. Urmează Liceul „Emanuil Gojdu” din Oradea (1961-1965), iar între 1966 și 1971 Facultatea de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. În 1968 face parte din prima echipă
RUNCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
, Ioan (11.I.1931, Iași - 18. VIII. 2005, Iași), poet și eseist. Este fiul Elenei (n. Nora) și al lui Ioan Saizu, zidar. În Iași face cursuri primare la Școala „Spiru Haret” și liceale la Școala Medie Tehnică de Comerț (1942-1951), fiind apoi licențiat al Facultății de Filologie-Istorie, secția istorie, a Universității
SAIZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289437_a_290766]
-
critice), ceilalți dramaturgi fiind Victor Ion Popa și G. M. Zamfirescu. Ei sunt examinați sub un dublu aspect: la nivelul operei dramatice și al părerilor despre teatru, apoi ca sursă de „rezonanță” pentru lumea anilor ’70 - ’80 ai secolului trecut. Eseistul, documentat și perspicace, face observații de finețe, întregul demers având aerul unei întreprinderi superior-didactice, nerebarbative. S. încearcă să demonstreze cristalizarea unui concept românesc al gândirii despre teatru, stăruie în învederarea valorii pieselor, examinează caracteristicile punerii în scenă, cu referiri concrete
SACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
, Serafim (16.III.1935, Vancicăuți - Hotin), prozator și eseist. Este fiul Mariei (n. Bordeianu) și al lui Teodot Saca. Rămas orfan de ambii părinți - tatăl cade în august 1944 în război, iar mama moare de tifos în 1945 - , S. va fi crescut de un unchi, apoi de bunica paternă
SAKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
, Romulus (13.III.1935, Alba Iulia), prozator, eseist și editor. Este fiul Silviei (n. Dobrota) și al lui Romulus Rusan, funcționar; poeta Ana Blandiana este soția sa. Urmează cursurile primare, gimnaziale și liceale în orașul natal, absolvind în 1952. Pentru un an, până să devină student al Facultății
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
SĂLĂGEAN, Sergiu (24.VI.1945, Săcel, j. Maramureș - 12.II.2004, Eremitu, j. Mureș), poet și eseist. Este fiul Adrianei (n. Găzdac) și al lui Ioan Sălăgean, preot. Urmează Liceul „Emil Racoviță” din Cluj, absolvit în 1962, și Facultatea de Filologie, începută tot aici și încheiată în 1967 la București. Lucrează un an ca profesor în Ilfov
SALAGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289440_a_290769]
-
pline de sugestii interpretări critice. S. comentează motivele și simbolurile „imaculării” din Ora fântânilor, decriptează nucleele mistice (Sfântul, Rugă, Proorocul, Vid), inventariază imaginarul din linia expresionismului magic ( Peisaj, Câinele pământului, Moara umbrelor, Ielele, Adam). Totodată, în investigarea prozei lui Vinea, eseistul este printre cei dintâi care decelează, alături de influențe de tip romantic, rolul freudismului și al suprarealismului în articularea imageriei onirice. SCRIERI: Ion Vinea, București, 1971; Soare, fântâni, trandafiri...., București, 1972; Inscripții, București, 1981. Traduceri: Hermann Hesse, Peter Camenzind, București, 1975
SALAGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289440_a_290769]
-
1988; ed. (Timpul celor aleși), București, 1999; Viața pe fugă, București, 1998; Învățarea lumii, București, 1998; Platonia, București, 1999; Toward a Cyberlegal Culture, New York, 2002. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, Imaginația critică, „Scânteia tineretului”, 1979, 9 241; Laurențiu Ulici, Critici și eseiști, RL, 1979, 14; Elena Tacciu, „Lecturi moderne”, R, 1979, 6; Mircea Iorgulescu, Critică și implicare, RMB, 1979, 10 774; Gheorghe Grigurcu, „Lecturi moderne”, VTRA, 1979, 10; Vasile Chifor, Critica printre lecturi moderne, VR, 1980, 2; Ioana Rauschan, „Dumitru Radu Popescu
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
LOVINESCU, Vasile (17.XII.1905, Fălticeni - 14.VIII.1984, Fălticeni), eseist. Este primul copil al Anei (n. Cetățeanu) și al lui Octav Lovinescu, avocat, frate mai mare al criticului literar E. Lovinescu. L. este frate cu dramaturgul Horia Lovinescu. Urmează cursurile școlii primare și gimnaziale la Fălticeni, iar liceul la Colegiul
LOVINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
LUNGU, Eugen (1.X.1949, Hăsnășenii Mari, j. Bălți), eseist. Este fiul Olgăi și al lui Gherasim Lungu, țărani. După ce a absolvit în 1975 Universitatea de Stat din Chișinău, este redactor la Editura Literatura Artistică, redactor-șef la Editura Enciclopedică „Gh. Asachi” și, din 1995, redactor-șef al Editurii Arc
LUNGU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287921_a_289250]
-
LUPAN, Andrei (15.II.1912, Mihuleni, j. Orhei - 24.VIII.1992, Chișinău), poet, dramaturg, eseist și traducător. Este fiul lui Pavel Lupan, țăran, și frate cu prozatoarea Ana Lupan. A absolvit Școala Agricolă din Cucuruzeni (1929), Școala de Viticultură (1934) și Facultatea de Agronomie din Chișinău (1941). Debutează în 1932, cu versuri, la „Adevărul literar
LUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287926_a_289255]
-
LOVINESCU, Horia (20.VIII.1917, Fălticeni - 15.IX.1983, București), dramaturg. Este fiul Anei (n. Cetățeanu), descendentă din Ion Budai-Deleanu, și al lui Octav Lovinescu, avocat, frate mai mare al criticului literar E. Lovinescu; este frate cu eseistul Vasile Lovinescu. Face școala primară și Liceul „Nicu Gane” (1932-1936) în localitatea natală, apoi Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, absolvită în 1942. Își ia doctoratul la Iași, în 1946, cu o teză despre poezia lui Arthur
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]