16,546 matches
-
de Cornel Ungureanu, volum coordonat de Daciana Branea și Ioana Copil-Popovici, Iași, Polirom, "A Treia Europă", 1999, 216 pag., f. p. Un eurosceptic Polirom a continuat cu publicarea, în 2000, a discuțiilor cu Tony Judt - Europa iluziilor (titlu provine de la eseul O mare iluzie, tradus și el în acest volum, în care autorul își mărturisește clar neîncrederea în șansele lărgirii UE) Istoric de formație, Judt cunoaște bine problemele Europei Centrale și unele dintre temele comune celor patru seminare sunt discutate de
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
și Ioana Copil-Popovici, Iași, Polirom, 2000, 294 pag., f. p. Din nou Mitteleuropa Europa Centrală sau paradoxul fragilității, seminarul Jacques Le Rider, este singurul în care discuția cu membrii Fundației A Treia Europă ocupă mai puțin spațiu decât partea de eseuri și articole, și întregul nu reușește să dea impresia de unitate specifică celorlalte volume. în plus, scriitura academică a lui Le Rider recomandă textele sale mai curând specialiștilor; jurnalul din România abundă de informații și considerații, însă datele istorice și
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
evoluției naționalismului românesc în context mondial și care, pe măsura calităților sale de excepție, se va constitui într-o cercetare de referință în domeniul gîndirii istorice, politice și juridice." Senatorul Buzatu a declarat autorului anchetei că textele lui Hogea "sînt eseuri excelente", iar cartea "este foarte interesantă avînd în vedere vîrsta și pregătirea autorului". În ceea ce îl privește președintele Academiei, Eugen Simion afirmă: "Academia nu are nimic de a face cu publicarea acestei cărți și cu ceea ce cuprinde. Așteptăm ca în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
culegerea de articole publicată sub titlul Naționalistul, deputatul PRM Vlad Hogea instigă la rasism, antisemitism și xenofobie în termeni cît se poate de limpezi. Vicepreședintele Senatului, Gh. Buzatu, și el membru al PRM cauționează cartea și afirmă că ea conține eseuri excelente, fără a avea măcar un cuvînt împotriva primejdioaselor instigări ale colegului său de partid. Să nu uităm însă că Gh. Buzatu se ocupă cu zel de reabilitarea Mareșalului Antonescu, dovedit cu documente că a ordonat pogromul de la Iași și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
lui Ion Antonescu și se străduiește să-l reabiliteze, ca de altfel și președintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, nu e de mirare că același Buzatu nu respinge antisemitismul și xenofobia lui Hogea, ci e de părere că articolele acestuia sînt "eseuri excelente". Nu demult, un alt membru PRM, nu-i mai cităm numele, a publicat o carte conținînd atacuri antisemite, sub forma unor așa-zise "bancuri". Cu acel prilej, Parchetul s-a autosesizat. Potrivit anchetei realizate de Florin Diaconu, cartea publicată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
70 și '80 destule cărți extraordinare, al căror spirit era contrar aceluia rudimentar și agresiv ideologic al Tezelor. D-na Șipoș ar face bine dacă, înainte de a-și lăsa gura să vorbească fără ea, să citească romanele, cărțile de poezie, eseurile critice și celelalte de după 1971. E ușor să arunci cu noroi. Dar pentru generațiile tinere, pentru care 1971 e deja istorie, informarea corectă e obligatorie. TVR n-are voie să abdice în acest fel rușinos de la datoria morală de a
Scriitorul român față cu reacțiunea comunistă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15959_a_17284]
-
Zilelor revistei Echinox", atacurile succesive asupra esteticului cărora generația mea de critici literari, îndrăgostiți de frumos și de formă, din rațiuni nu exclusiv politice, a trebuit să le facă față. De curînd, am citit în Steaua nr. 3, un excepțional eseu al d-lui Virgil Nemoianu (tradus de d-na Carmen Bujdei), intitulat Iubirea și ura față de formalismul estetic, în care problema cu pricina este discutată într-un cadru mult mai larg și cu un accent în plus pe cauzele și
Estetismul, inamicul public numărul unu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15929_a_17254]
-
forma frumoasă", de către teoreticienii adepți ai "fondului serios" al artei și care susțin, fie că o știu, fie că nu, e ura aproape viscerală arătată de regimurile totalitare "formaliștilor", "esteților" ori "ludicilor" de toate soiurile. Ceea ce m-a atras în eseul d-lui Nemoianu este, înainte de toate, claritatea cu care pune în discuție un fapt de istorie a criticii literare din secolul XX. Apoi, desigur, temeinicia argumentelor. Dl. Nemoianu e convins că există o "ostilitate implacabilă și o teamă față de artă
Estetismul, inamicul public numărul unu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15929_a_17254]
-
întrebarea cu privire la cauzele care au generat ostilitatea [...] rămîne fără un răspuns adecvat", eu sînt convins că răspunsul este chiar acela de mai sus și pe care dl. Nemoianu însuși l-a dat. Mai există un răspuns, de asemenea prezent în eseul d-lui Nemoianu: "Prin natura sa, scriitura estetică încorporează complexitate și multiplicitate, supradeterminare, multidimensionalitate, o dialectică a armoniei și a contradictoriului, coexistența aversiunii față de frumusețe și a plăcerii derivate din idealul de frumusețe." Dacă lucrurile stau așa, și stau, atunci
Estetismul, inamicul public numărul unu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15929_a_17254]
-
din bani publici, fiindcă e minoritar. (în paranteză fie zis, nu declara recent primarul general al Capitalei că va spori bugetele teatrelor municipale, dar că va număra spectatorii și fiecare leu ca să vadă dacă efortul autorității a dat rezultate?). Semnalez eseul d-lui Nemoianu în speranța că vom putea organiza cît de curînd - România literară e gata s-o facă - o dezbatere pe tema repudierii esteticului, din rațiuni politice sau doar utilitare, și a consecințelor pe care această "ură", cum o
Estetismul, inamicul public numărul unu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15929_a_17254]
-
Nemoianu în speranța că vom putea organiza cît de curînd - România literară e gata s-o facă - o dezbatere pe tema repudierii esteticului, din rațiuni politice sau doar utilitare, și a consecințelor pe care această "ură", cum o numește autorul eseului, a avut-o asupra criticii și istoriei literare din secolul XX.
Estetismul, inamicul public numărul unu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15929_a_17254]
-
exegeze, la Editura Minerva). Fundoianu (născut, în 1898, Benjamin Wecsler, la Iași într-o familie de cărturari evrei) nu și-a ascuns evreitatea, colaborînd și la publicații evreiești ca Hatikva, Lumea evreie și Mîntuirea, la aceasta din urmă publicînd densul eseu Elenism și iudaism. Mărturisesc că din poezia sa, adunată în 1930 prin grija lui Ion Minulescu, în volumul Priveliști îmi place mai ales lirismul tradiționalist (mai ales ceea din ciclul Herța), ceea ce îl îndreptățea pe Călinescu, firește în Istoria literaturii
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
la Auschwitz în 1944. S-a remarcat și ca filosof, din decendența lui Șestov, prin La Conscience Tragique, La Conscience malhereuse. Este, azi, unanim considerat, publicîndu-i-se și comentîndu-i-se opera atît de pluriformă (a scris și teatru sau exegeză literară prin eseurile Rimbaud le voyou și Faux Traité d'estétique). Cu deosebire prodigios ca poet a fost Ilarie Voronca, publicînd pînă a pleca, și el, în Franța, zece volume, adunînd asupră-și toate atacurile îndreptate împotriva mișcării avangardiste românești. Fusese, în România
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
și până la apariția "Revistei Cercului", cei mai notabili dintre membri, mânați poate și de irepresibila dorință a afirmării urgente a generației, au publicat la revista "Saeculum" scoasă de Blaga în anii 1943-1944. Deci, înapoi la Blaga, dar, cum vom vedea, eseurile lor nu dau nici un semn de abdicare de la linia programatică, adânc motivată, dedusă din scrisoarea către Lovinescu. Erau generos acceptați, chiar subînțeles aprobator, după ce se făcuseră cunoscuți printr-o declarație de principii, luminat argumentată, fără teribilismul superficial, negator cu orice
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
apar în paginile ei". Nu avea să prevadă atunci că i se vor asocia cerchiștii cu preocupările lor de estetică a literaturii și de filosofie a fenomenului cultural, în genere. Plasați mai ales la rubricile de recenzii și note, cu eseuri foarte bine articulate pe o idee, ei împrumută acestor rubrici un nerv spiritual care interesează lectura, adesea mai mult decât articolele din capul revistei. Urmele programului în care se încăpățânau să rămână se descopăr, înainte de toate, cum ne așteptam, în
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
pe atât de matur și sigur de sine se arată Negoițescu în "nota" (articol concentrat) Pășuniștii și "nemuritorii", intitulată astfel încât din prag ne întâmpină intenția de a denunța, în stil polemic și pamfletar, tradiționalismul epidemic întins și asupra instituției "nemuritorilor". Eseul e axat pe două idei: generația în literatură și conservatorismul academic. Cea dintâi e adusă în discuție într-un stil șarjant, spre a diferenția regimul propriului grup. Între generațiile ce s-au succedat în secolul romantic și generațiile perioadei contemporane
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
polemica față de pășunism interesează acum mult mai puțin decât aceea despre generația și relația cu Blaga. Mai cu seamă că tema era dezvoltată în termeni gravi și în scrisoarea amintită. Cât privește cea de a doua idee ce dă substanță eseului, pășunismul academic, de la care Blaga face excepție, merită o interpretare foarte atentă. Lauda lui Blaga, dacă nu e cu totul de circumstanță, oricum pare scrisă cu mare grijă pentru cuvânt, prevenitor. Pe terenul sămănătorismului transilvan, fără să se spună că
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
de substanță și veleitarismul tinerelor condeie inundă azi publicistica literară. Lectura articolelor lui Radu Stanca i-ar putea pune pe gânduri pe cei mai conștienți dintre ei. Pe acest fond al dezbaterii vine, în continuare aplicativă, cel de al doilea eseu cu titlul prudent interogativ. Multe sintagme care colorează stilul ("psihologia abisală", "câmp stilistic" etc.) vin din vocabularul studiilor lui Blaga. În final se întreabă, mai mult neîncrezător decât admițând posibilitatea, dacă fenomenul stilului poate să constituie obiectul unui domeniu filosofic
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
câteva alte articole substanțiale. Așa e cel de estetică a poeziei, semnat de Ion Oană (Obscur și dificil în poezie), recenziile lui Ștefan Aug. Doinaș la studii despre Poe și Eminescu. În primul an al revistei, Ovidiu Drimba a publicat eseuri despre romantismul englez și cel german. Două articole ale lui Doinaș (Critica literară și sinceritatea poeților) și Negoițescu (D. Pompiliu Constantinescu și tinerii) încheie colaborarea cerchiștilor la "Saeculum". Acesta era și ultimul număr (martie-aprilie 1944) din viața scurtă a revistei
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
mult spirit, e tinerească, fără a fi superficială, are umor și se citește pe nerăsuflate. Sperăm s-o revedem la toamnă, fiindcă, bănuim că vara ea și-a luat concediu. În STEAUA nr. 3 (abia numărul pe martie), un extraordinar eseu al d-lui Virgil Nemoianu: Iubirea și ura față de formalismul estetic. Cîteva argumente. Tradus de Carmen Bujdei, eseul nu pare a fi fost scris special pentru cititorii revistei din Cluj, dacă luăm în considerare atît limbajul, cît și unele explicații
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
revedem la toamnă, fiindcă, bănuim că vara ea și-a luat concediu. În STEAUA nr. 3 (abia numărul pe martie), un extraordinar eseu al d-lui Virgil Nemoianu: Iubirea și ura față de formalismul estetic. Cîteva argumente. Tradus de Carmen Bujdei, eseul nu pare a fi fost scris special pentru cititorii revistei din Cluj, dacă luăm în considerare atît limbajul, cît și unele explicații laterale. Problema d-nului Nemoianu poate deveni actuală și la noi (avem destule indicii): e vorba de a apăra
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
vorba de a apăra "formalismul estetic" de adversarii săi. Conceptul mai familiar nouă este estetismul sau pur și simplu esteticul. La défense de l'esthétique ar fi un titlu potrivit, în manieră franceză, pentru paginile polemice profunde și sclipitoare ale eseului d-lui Nemoianu. Atacat de la stînga, ca și de la dreapta, dacă privim problema politic, dinspre științe, umane ori pozitive, dacă o discutăm epistemologic, învinuit a fi fascist, conservator, extremist, antipopular etc., formalismul a pierdut, cu începere de prin deceniile inaugurale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
politicului, a savantlîcurilor de tot soiul, a fanatismelor ideologice de dreapta ori de stînga. Ca și în "teoria secundarului" prin care a apărat o anumită caracteristică a literaturii și artei marginalizată și repudiată de tradiția "progresistă" dl Nemoianu ia în eseul din Steaua partea unei zone defavorizate. Se dovedește un pionier îndrăzneț în idei care merg contra curentului. Eseul îi sugerează Cronicarului tema unei dezbateri ce s-ar cuveni făcută în viitorul apropiat, indiferent de formă. România literară și-ar deschide
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
secundarului" prin care a apărat o anumită caracteristică a literaturii și artei marginalizată și repudiată de tradiția "progresistă" dl Nemoianu ia în eseul din Steaua partea unei zone defavorizate. Se dovedește un pionier îndrăzneț în idei care merg contra curentului. Eseul îi sugerează Cronicarului tema unei dezbateri ce s-ar cuveni făcută în viitorul apropiat, indiferent de formă. România literară și-ar deschide bucuroasă paginile. OBSERVATORUL CULTURAL nr. 74 vine cu două interesante proiecte referitoare la poezia anilor '90: un concurs
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
Sașa Pană, care avea o colecție extrem de importantă de reviste, de documente avangardiste, și, încet, încet, am pătruns în intimitatea acestei mișcări. Am ajuns, astfel, să scriu Avangardismul poetic românesc, publicat în 1969, care este mai degrabă o carte de eseuri, și am considerat necesar să revin. Am rescris această carte în cea mai mare parte, i-am dat o formă mai sistematică, între timp m-am mai documentat, s-au schimbat și posibilitățile de exprimare a opiniei critice, și, în
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]