1,874 matches
-
un timp involuntar. Astfel, se descriu trei tipuri de unde de contracție esofagiană: Undele primare (unde propulsive principale) iau naștere sub sfincterul superior al esofagului atunci când are loc înghițirea alimentelor sau a salivei. Propulsia bolului alimentar de-a lungul faringelui până în esofagul superior determină apariția acestor unde primare. Propagarea lor este de tip peristaltic; contracție în amonte și relaxare în aval de bol. Durata tranzitului esofagian variază în funcție de consistența alimentelor (lichidele putând parcurge esofagul în 2 secunde). Undele secundare sunt unde peristaltice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Propulsia bolului alimentar de-a lungul faringelui până în esofagul superior determină apariția acestor unde primare. Propagarea lor este de tip peristaltic; contracție în amonte și relaxare în aval de bol. Durata tranzitului esofagian variază în funcție de consistența alimentelor (lichidele putând parcurge esofagul în 2 secunde). Undele secundare sunt unde peristaltice cu frecvență de 3/minut și viteză de deplasare de 3-5 cm/secundă, declanșate de distensia esofagului superior prin prezența bolului alimentar sau prin reflux gastro-esofagian (în esofagul inferior). Ele sunt asemănătoare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
relaxare în aval de bol. Durata tranzitului esofagian variază în funcție de consistența alimentelor (lichidele putând parcurge esofagul în 2 secunde). Undele secundare sunt unde peristaltice cu frecvență de 3/minut și viteză de deplasare de 3-5 cm/secundă, declanșate de distensia esofagului superior prin prezența bolului alimentar sau prin reflux gastro-esofagian (în esofagul inferior). Ele sunt asemănătoare cu undele primare; persistă mult timp când alimentele staționează în esofag și pe lângă rolul lor propulsiv au și rol de curățire a esofagului. Undele terțiare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
alimentelor (lichidele putând parcurge esofagul în 2 secunde). Undele secundare sunt unde peristaltice cu frecvență de 3/minut și viteză de deplasare de 3-5 cm/secundă, declanșate de distensia esofagului superior prin prezența bolului alimentar sau prin reflux gastro-esofagian (în esofagul inferior). Ele sunt asemănătoare cu undele primare; persistă mult timp când alimentele staționează în esofag și pe lângă rolul lor propulsiv au și rol de curățire a esofagului. Undele terțiare nu sunt propulsive. Ele reprezintă contracții simultane și spontane ale mușchilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de 3/minut și viteză de deplasare de 3-5 cm/secundă, declanșate de distensia esofagului superior prin prezența bolului alimentar sau prin reflux gastro-esofagian (în esofagul inferior). Ele sunt asemănătoare cu undele primare; persistă mult timp când alimentele staționează în esofag și pe lângă rolul lor propulsiv au și rol de curățire a esofagului. Undele terțiare nu sunt propulsive. Ele reprezintă contracții simultane și spontane ale mușchilor netezi. Ele apar rar la subiecții tineri sănătoși, dar și la subiecții în vârstă (când
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de distensia esofagului superior prin prezența bolului alimentar sau prin reflux gastro-esofagian (în esofagul inferior). Ele sunt asemănătoare cu undele primare; persistă mult timp când alimentele staționează în esofag și pe lângă rolul lor propulsiv au și rol de curățire a esofagului. Undele terțiare nu sunt propulsive. Ele reprezintă contracții simultane și spontane ale mușchilor netezi. Ele apar rar la subiecții tineri sănătoși, dar și la subiecții în vârstă (când se pot opune deglutiției). Joncțiunea eso-gastrică Esofagul se termină printr-o porțiune
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și rol de curățire a esofagului. Undele terțiare nu sunt propulsive. Ele reprezintă contracții simultane și spontane ale mușchilor netezi. Ele apar rar la subiecții tineri sănătoși, dar și la subiecții în vârstă (când se pot opune deglutiției). Joncțiunea eso-gastrică Esofagul se termină printr-o porțiune de aproximativ 2-5 cm situată deasupra joncțiunii cu stomacul, unde musculatura circulară a esofagului este îngroșată, realizând sfincterul esofagian inferior (cardia). In mod normal acest sfincter prezintă o contracție tonică, spre deosebire de porțiunile mijlocii și superioare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
netezi. Ele apar rar la subiecții tineri sănătoși, dar și la subiecții în vârstă (când se pot opune deglutiției). Joncțiunea eso-gastrică Esofagul se termină printr-o porțiune de aproximativ 2-5 cm situată deasupra joncțiunii cu stomacul, unde musculatura circulară a esofagului este îngroșată, realizând sfincterul esofagian inferior (cardia). In mod normal acest sfincter prezintă o contracție tonică, spre deosebire de porțiunile mijlocii și superioare ale esofagului, care sunt relaxate. Unda de relaxare care precede peristaltica esofagiană relaxează și cardia permițând pătrunderea bolului alimentar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
termină printr-o porțiune de aproximativ 2-5 cm situată deasupra joncțiunii cu stomacul, unde musculatura circulară a esofagului este îngroșată, realizând sfincterul esofagian inferior (cardia). In mod normal acest sfincter prezintă o contracție tonică, spre deosebire de porțiunile mijlocii și superioare ale esofagului, care sunt relaxate. Unda de relaxare care precede peristaltica esofagiană relaxează și cardia permițând pătrunderea bolului alimentar în stomac. Odată cu bolul alimentar mai pătrund în stomac și mici cantități de aer. La relaxarea sfincterului esofagian inferior participă fibrele vagale, iar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției Calea aferentă a reflexului de deglutiție este constituită din fibrele senzitive ale următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției Calea aferentă a reflexului de deglutiție este constituită din fibrele senzitive ale următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de declanșarea vomei apare o senzație de greață intensă, asociată cu o reacție simpatică exteriorizată prin midriază, paloare, transpirație, tahicardie, accelerarea ritmului respirator și o reacție parasimpatică cu hipersalivație, lăcrimare, contracții antiperistaltice duodenale, gastrice și esofagiene
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
începe cu câteva inspirații profunde după care respirația se oprește, laringele se ridică determinând închiderea glotei și deschiderea sfincterului esofagian superior. Nazofaringele este blocat prin ridicarea palatului moale. In același timp se produce o relaxare a corpului și fundusului gastric, esofagului și contracția antrumului piloric, alături de contracția puternică a musculaturii abdominale. Evacuarea conținutului gastric în cursul vomei se datorește presiunii exercitate asupra lui de la exterior și mai puțin contracțiilor proprii. Voma este un act reflex declanșat de stimularea receptorilor răspândiți în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
amilaza salivară degradează polizaharidele, iar lipaza salivară degradează trigliceridele (mai ales la nou-născut). b. Gustativ: apa din compoziția salivei dizolvă substanțele sapide favorizând contactul acestora cu mugurii gustativi. c. Protector: saliva realizează lubrefierea și înmuierea alimentelor protejând mucoasa bucală și esofagul de escoriații. saliva are o capacitate limitată de a neutraliza acizii conținuți în alimente; umectarea mucoasei bucale contribuie la meținerea integrității acesteia, indispensabilă ca barieră antimicrobiană; un debit salivar normal realizează îndepărtarea prin efect mecanic de spălare a agenților cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
roșie, șovârf, coajă de stejar, cu stânjenei albaștri, traista ciobanului, trandafir roșu, troscot gras, vâsc (de măr sau de păr), unghia găii, rădăcini de urzică moartă. ARSURI GASTRICE Senzația de arsură (pirozis, piroză, acreală, jeg), ce urcă din stomac prin esofag fiind asociată cu un gust acru, mai poate fi tratată astfel: Consumați morcovi cruzi sau frunze de țelină. Dacă suferiți de arsuri gastrice, consumați zilnic câteva boabe cu fulgi de ovăz. Luați o linguriță de zahăr brun, când sunteți afectați
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de o margine roșie. Evoluția aftei se complică prin suprainfecție cu microbi sau ciuperci ( În special, la sugari). AFRODISIAC: substanță sau aliment care stimulează impulsurile sexuale (de exemplu, cantarida). AEROFAGIE: acumularea de aer În cantitate mare În partea inferioară a esofagului și În cea superioară a stomacului. Suferința provoacă balonări, senzație de gol În capul pieptului, greutate În respirație. ALCOOLISM: boală cauzată de abuzul de băuturi alcoolice, caracterizată, de obicei prin excitații Însoțite de confuzie mintală și tulburarea coordonării mișcărilor, iar
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
musculare ale acestor organe. PIELONEFRITĂ: inflamația bazinetului renal, complicată cu inflamația rinichiului. PIELITĂ: inflamația bazinetului renal, porțiune incipientă a căilor urinare venită de la vezică sau produsă de prezența unui calcul. PIROZĂ (pirozis): senzația de arsură, care urcă În stomac prin esofag, asociată cu un gust acru. PITIRIAZIS: boală a pielii, caracterizată prin descuamație fină, asemănătoare tărâței. Se datorează unor ciuperci și prezintă diferite aspecte: sub formă de pete roșii (În special pe fața dorsală a degetelor de la mâini sau pe genunchi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
alergică care apare În urma introducerii În organism de alimente sau medicamente la care acesta este sensibil. VAGINITĂ: inflamația mucoasei vaginale, acută sau cronică. VARICE: dilatarea venoasă, permanentă, de formă neregulată, datorită structurii laxe a peretelui venei. VĂRSĂTURI: expulzarea explozivă prin esofag și pe gură a conținutului stomacului, uneori și al intestinului subțire, cauzată de tulburările și și bolile aparatului digestiv (gastrită, ulcer gastroduodenal, indigestie, enterocolită etc). VÂNĂTAIE: pată cutanată, roșie-vineție, spre albastru violacee și apoi spre galben. VITILIGO: boală a pielii
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
identifica prezența tumorilor primitive sau secundare. Poate fi efectuată și intraoperator pentru identificarea țesutului tumoral (limfadenectomii). examenul echografic poate evidenția tumori ale organelor parenchimatoase (tiroidă, sân, inimă, ficat, pancreas, splină, rinichi, organe genitale) și adenopatiile tumorale. Efectuată intraluminal (rect, vagin, esofag) este foarte performantă. Este foarte utilă și ca explorare intraoperatorie. rezonanța magnetică nucleară este cel puțin la fel de performantă ca și tomografia computerizată în evaluarea tumorilor. Mai sensibilă în tumorile multiple. examenul endoscopic al arborelui traheobronșic (bronhoscopia), al tubului digestiv (esofago
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
bolnavului se consideră că la tineri prognosticul malignităților este mai sumbru decât la bătrâni deși aceștia au o patologie asociată; imunitatea gradul și amploarea perturbărilor mecanismelor imunitare induc proporțional modificarea prognosticului; localizarea tumorii primitive tumorile unor țesuturi și organe (plămân, esofag, pancreas) au o evoluție mult mai rapidă decât ale altora (piele, tiroidă, prostată); stadiul evolutiv al tumorii cu cât este diagnosticată mai precoce o tumoră cu atât mai bun îi este prognosticul. Singurele succese notabile ale terapiei actuale se înregistrează
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
acum aceste fundamente ale sănătății? Acesta este motivul pentru care cercetările asupra nutriției și a cancerului se dezvoltă considerabil În zilele noastre. Cu titlu de exemplu, Centrul Internațional de Cercetare a Cancerului estimează posibilitatea reducerii cu 30% a cancerului de esofag și cu 80% a celui al gurii și faringelui, prin consumul zilnic a 200 de grame de legume verzi și citrice! Și se descoperă, sau se redescoperă, că anumite alimente ne sunt benefice sau chiar terapeutice, În timp ce altele s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
comportamente. Cunoașterea acestora din urmă este foarte importantă, pentru că astfel avem posibilitatea să influențăm destinul. Știm cu toții, consumul excesiv de tutun și de alcool constituie principalul factor de risc, În Franța și În numeroase alte țări, În special pentru cancerele de esofag, faringe și plămâni. Ceilalți factori legați de mediu, precum poluarea, radiațiile, dar și stresul și sedentaritatea, pot juca un rol deloc neglijabil În apariția bolii. Ceea ce cunoaștem Însă mai puțin este rolul important pe care Îl poate juca alimentația. În
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
a distruge celulele canceroase Înainte ca acestea să poată provoca vătămări. Se știe, de exemplu, că cruciferele precum broccoli sau conopida conțin excelenți anticarcinogeni. Este vorba de un fel de inhibitori competitivi ai activării carcinogenelor implicate În apariția cancerelor de esofag, stomac, ficat și colon. Aliaceele, cum sunt usturoiul și ceapa, sunt de asemenea citate frecvent ca alimente preventive anticancer. Compușii lor sulfurați se opun dezvoltării a numeroase tumori (esofag, ficat, colonă. Substanțe anticancerigene sunt prezente din abundență și În alimentele
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]