1,639 matches
-
limitelor, către o reușită a acțiunilor noastre. Ea este asociată cu o senzație emoțional-afectivă particulară de Încredere În sine, curaj, optimism, stare de euforie. Ca și plăcerea, pe care o situăm mai ales la nivelul sferei corporale, bucuria, starea de euforie este situată predominant În sfera psihică, ambele fiind Însă destul de greu de separat. Ea are numeroase nuanțe, pe care le distingem, În formele de manifestare ale acesteia. Ele sunt extrem de variate și, deși aparent individuale, se Înscriu În cadrul aceleiași trăiri
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
este considerat absolut discordant În raport cu atmosfera și circumstanțele În care se află. Râsul este Întotdeauna legat de un context exterior, prezent, față de care persoana Își exprimă În mod spontan starea de bucurie, de plăcere, de satisfacție. Exprimând bucuria, starea de euforie, râsul este contagios, transmițându-se și celorlalți. Plânsul, la care ne-am referit mai Înainte, este, dimpotrivă, expresia unei trăiri absolut individuale și strict interioare a unei persoane. Cel care plânge este singur cu durerea, necazul, suferința sa. Plânsul colectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sine”; dacă o face public produce compasiune, Însă nimeni nu va plânge alături de el. Plânsul este individual, așa cum râsul este contagios și colectiv. Râsul are și o funcție emoțional-socială raportată la ironie, pe când plânsul este o descărcare emoțională individuală. b. Euforia Euforia este starea de plăcere zgomotoasă, antrenantă, contagioasă, colectivă. Ea este expresia unei plăceri, a unei bucurii Împărtășită de un grup, de o colectivitate umană, având aceeași motivație. Euforia se manifestă zgomotos, ca o dispoziție emoțional-afectivă plăcută, generală. Este starea
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
dacă o face public produce compasiune, Însă nimeni nu va plânge alături de el. Plânsul este individual, așa cum râsul este contagios și colectiv. Râsul are și o funcție emoțional-socială raportată la ironie, pe când plânsul este o descărcare emoțională individuală. b. Euforia Euforia este starea de plăcere zgomotoasă, antrenantă, contagioasă, colectivă. Ea este expresia unei plăceri, a unei bucurii Împărtășită de un grup, de o colectivitate umană, având aceeași motivație. Euforia se manifestă zgomotos, ca o dispoziție emoțional-afectivă plăcută, generală. Este starea de
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
raportată la ironie, pe când plânsul este o descărcare emoțională individuală. b. Euforia Euforia este starea de plăcere zgomotoasă, antrenantă, contagioasă, colectivă. Ea este expresia unei plăceri, a unei bucurii Împărtășită de un grup, de o colectivitate umană, având aceeași motivație. Euforia se manifestă zgomotos, ca o dispoziție emoțional-afectivă plăcută, generală. Este starea de deschidere, de depășire temporală, de optimism. Adesea, această euforie poate fi dată nu numai de o motivație afectivă și morală, ci este legată și de dezinhibiția emoțional-instinctuală produsă
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Ea este expresia unei plăceri, a unei bucurii Împărtășită de un grup, de o colectivitate umană, având aceeași motivație. Euforia se manifestă zgomotos, ca o dispoziție emoțional-afectivă plăcută, generală. Este starea de deschidere, de depășire temporală, de optimism. Adesea, această euforie poate fi dată nu numai de o motivație afectivă și morală, ci este legată și de dezinhibiția emoțional-instinctuală produsă de administrarea unor substanțe psihotrope euforizante (alcool, droguri halucinogene etcă. Desigur că În astfel situații, semnificația psihomorală a acestor stări este
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
este legată și de dezinhibiția emoțional-instinctuală produsă de administrarea unor substanțe psihotrope euforizante (alcool, droguri halucinogene etcă. Desigur că În astfel situații, semnificația psihomorală a acestor stări este diferită de tema tratată de noi, la fel ca și starea de „euforie maniacală” din cursul evoluției clinice a psihozei maniaco-depresive. În acest caz, fazele de excitație maniacală sunt forma de manifestare a unei stări de euforie psihotică, morbidă. c. Extazul În ordinea stărilor descrise, extazul este forma prin care se realizează, În
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a acestor stări este diferită de tema tratată de noi, la fel ca și starea de „euforie maniacală” din cursul evoluției clinice a psihozei maniaco-depresive. În acest caz, fazele de excitație maniacală sunt forma de manifestare a unei stări de euforie psihotică, morbidă. c. Extazul În ordinea stărilor descrise, extazul este forma prin care se realizează, În totalitatea ei, starea de eliberare sufletească și moral-spirituală a persoanei, din limitele impuse acesteia de viața cotidiană. Extazul este definit ca reprezentând starea psihică
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de suflete” - „Peste 1.000 de case inundate” - „Doliul populației”. Chiar dacă mai încolo, în prima terțină, Bacovia zice: „Și-n noaptea asta de nimic nu-mi pasă”, versurile citate arată că-i păsa. El nu-i sentimental, dar nici indiferent. Euforia sa bahică nu șterge impresiile dezolante notate, una cîte una, ca-ntrun reportaj, la începutul sonetului. Acesta are corespondențe cu „Lacustră”, în vecinătatea căreia a fost plasat și cu a treia „Nocturnă” din Scîntei galbene, în care plînsul se amestecă în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
din 1956, era în urcare, vizibil, triumfător. Formată din scriitori, redacția se revendica de la el: „«Ateneu»-l de azi e continuatorul «Ateneului» lui Bacovia”, spuneam cu toții. Problema raportării la Tabacaru părea (cred că și mie mi s-a părut), în euforia începutului, secundară. Odată pornite așa, lucrurile n-au mai putut fi ușor corectate, deși odată redacția a anunțat: „Ca un omagiu permanent, începînd cu acest număr (9/1966), revista noastră va purta sub titlu numele primilor ei fondatori: George Bacovia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
impresia poate să se fi dovedit fatală, într-o mare măsură, pentru realizările ei pe ansamblu. Exilul nemuritor (1979-1987) Conversația este tot ce contează până la urmă. (Christopher Isherwood către John Lehmann la sosirea în America)88 A stăruit până în 1969 euforia publicării Pietrei filozofale (care până la urmă i-a confirmat celebritatea), ea constatând că se bucura de cronici atât de bune. Marguerite și Grace au plecat spre Europa în toamna lui 1968. Când s-au întors la Mount Desert în primăvara
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
când în structurarea patologică a personalității psihopatului predomină deficitul volițional, ca urmare a exacerbării tendințelor instinctive primare (biologice), se vorbește de psihopatia de tip impulsiv (sau agresiv), care are un înalt grad de periculozitate socială. Când predomină oscilațiile timice între „euforie” și „depresie”. Deci stările „disforice”, se vorbește de personalități dizarmonice de tip afectiv-ciclotim. În cadrul acestui tip de psihopatie pot apărea, așadar, atât impresii de supraestimare a eului propriu, ceea ce poate duce la încercări de impunere abuzivă a opiniilor și a
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
s-ar putea crede că opul conține mai degrabă crochiuri predilect marine, recompuse cu un penel senzorial și deopotrivă metaforic, mânuit pe pânza textuală cu o ușurință ce nu împiedică cititorul să observe că marca acestei poezii este totuși o euforie de esență reflexivă: "Nopți la margine/ plutire de umbre înalte// Un cal cu coama în spațiu/ cu aripi de înger albastru/ Spre coadă are petale/ Sau o elice/ Cineva deasupra/ latră la luna cea mare// Și munții se-nalță/ cu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
primelor două micropropoziții, apar atunci ca LOC ÎN (A1) și PE (A2) care se poate practica sportul despre care se vorbește în revistă. În plus, calificările ce se fac pentru A1 și A2 prezintă, și ele, legături izotopice: ele conotează euforia. Rîndul al treilea din (15) vine să garanteze ancorarea referențială încă absentă (nume propriu și determinant hotărît). Noul obiect al discursului (A3: Pasul Ursului) este în așteptarea predicatului care apare abia în rîndul de la sfîrșit. De fapt, înainte chiar de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
o simplă constatare, ca urmare a chestionării practicanților de jogging, vom observa că cei mai mulți alergători spun că „dependența” lor de mișcare nu ține numai de beneficiile fizice pe care le resimt (tonus muscular ridicat, energie, vigoare fizică), ci și de „euforia” psihică, de îmbunătățirea activității cerebrale (eficientizarea rezolvării sarcinilor psihice). Jogging de la A la Z II 15 Majoritatea practicanților de activități sportive regulate au simțit pe „propria piele” starea de bine, optimismul, energie psihică și „euforia” care rezultă în urma unor astfel
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
vigoare fizică), ci și de „euforia” psihică, de îmbunătățirea activității cerebrale (eficientizarea rezolvării sarcinilor psihice). Jogging de la A la Z II 15 Majoritatea practicanților de activități sportive regulate au simțit pe „propria piele” starea de bine, optimismul, energie psihică și „euforia” care rezultă în urma unor astfel de activități. Fig.nr. 1, 2 și 3 - Starea de bine, euforia și joggingul Substratul fiziologic al acestor stări, determinate de activitățile fizice regulate (cum este și cazul joggingului), prin stimularea sistemului nervos și astfel
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
A la Z II 15 Majoritatea practicanților de activități sportive regulate au simțit pe „propria piele” starea de bine, optimismul, energie psihică și „euforia” care rezultă în urma unor astfel de activități. Fig.nr. 1, 2 și 3 - Starea de bine, euforia și joggingul Substratul fiziologic al acestor stări, determinate de activitățile fizice regulate (cum este și cazul joggingului), prin stimularea sistemului nervos și astfel, a activității psihice, are la baza următoarele: procesele de excitație și de inhibiție sunt mai intense, mai
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
tomografică cu pozitroni. Subiecții au fost conștienți de obiectivele cercetării, au fost supuși și la teste psihologice și au fost scanați înainte de alergare și după cele 120 minute de alergare. Rezultatul constatărilor: mai multe endorfine, un sentiment mai puternic de euforie. Efectele psihice ale practicării regulate a joggingului pot fi regăsite și în: creșterea încrederii în sine. Practicarea constantă a joggingului, la început pe distanțe sau durate mai mici, apoi pe distanțe sau durate din ce în ce mai mari, contribuie, conform Jogging de la A
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
prelungit și cu intensitate moderată (specific joggingului), a căror efecte, prin eliberarea de endorfine, au fost argumentate științific. Din studiile realizate până în prezent, cei mai mulți practicanți ai joggingului spun că dependența lor merge mai departe de beneficiile fizice obținute și că euforia obținută în urma unui antrenament este ceea ce îi motivează, euforie pe care specialiștii au pus-o pe seama eliberării de endorfine. Cum efortul prelungit determină și un anumit nivel de uzură și ne face să simțim, într-o oarecare măsură anumite senzații
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
efecte, prin eliberarea de endorfine, au fost argumentate științific. Din studiile realizate până în prezent, cei mai mulți practicanți ai joggingului spun că dependența lor merge mai departe de beneficiile fizice obținute și că euforia obținută în urma unui antrenament este ceea ce îi motivează, euforie pe care specialiștii au pus-o pe seama eliberării de endorfine. Cum efortul prelungit determină și un anumit nivel de uzură și ne face să simțim, într-o oarecare măsură anumite senzații ușoare de durere, cercetătorii au încercat să analizeze acest
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
eliberării de endorfine. Cum efortul prelungit determină și un anumit nivel de uzură și ne face să simțim, într-o oarecare măsură anumite senzații ușoare de durere, cercetătorii au încercat să analizeze acest aspect. Rezultatele lor au evidențiat faptul că euforia ar fi rezultatul endorfinelor generate de către neuroni și ar fi generate cu scopul de a alina suferința după efortul fizic prelungit. Relația dintre jogging - endorfine - euforie a determinat apariția conceptului de "runner's high" (euforia alergătorilor). Fig.nr. 10, 11
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
durere, cercetătorii au încercat să analizeze acest aspect. Rezultatele lor au evidențiat faptul că euforia ar fi rezultatul endorfinelor generate de către neuroni și ar fi generate cu scopul de a alina suferința după efortul fizic prelungit. Relația dintre jogging - endorfine - euforie a determinat apariția conceptului de "runner's high" (euforia alergătorilor). Fig.nr. 10, 11, 12,13 și 14 - Starea de „runner’s high” Exercițiile de rezistență (mersul pe bicicletă, natația, plimbările lungi, tenisul de masă sau schiul, exercițiile de sală
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
lor au evidențiat faptul că euforia ar fi rezultatul endorfinelor generate de către neuroni și ar fi generate cu scopul de a alina suferința după efortul fizic prelungit. Relația dintre jogging - endorfine - euforie a determinat apariția conceptului de "runner's high" (euforia alergătorilor). Fig.nr. 10, 11, 12,13 și 14 - Starea de „runner’s high” Exercițiile de rezistență (mersul pe bicicletă, natația, plimbările lungi, tenisul de masă sau schiul, exercițiile de sală, de Dan Iulian Alexe 32 tip cardio training, aerobicul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
tip cardio training, aerobicul, stepul, activitățile cu efort fracționat interval-training, fotbalul, rugby-ul, baschetul, handbalul etc.) sunt cele mai „endorfinogene”, însă, nimic nu se compară cu efectele determinate de alergarea de durată, cu intensitate moderată (specifică joggingului). "Runner's high" (euforia alergătorilor) - recompensa oferită de alergare organismului uman Studiile efectuate în domeniul sportului, asupra efectelor activității sportive, au evidențiat efectul anestezic și euforizant pe endorfinele eliberate în timpul exercițiilor fizice îl determină, ca răspuns la alți hormoni (adrenalina), care acționează ca factori
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
pauzei, de la 30 la 45 de minute după încetarea efortului. Proporția de endorfină ar fi legată direct de intensitate, de durata exercițiului, dar și de activitatea fizică. Endorfinele nu ar fi, conform specialiștilor, singurele care răspund de această stările de euforie, serotonina ar fi de asemenea "responsabilă" de o stare antidepresivă și de stimularea bucuriei. Însă, fixându-se pe receptorii specifici, endorfinele ar reduce senzația de durere, ar inhiba durerile de origine musculoligamentară, pentru a putea menține efortul în ciuda oboselii. Cercetările
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]