10,767 matches
-
și evaluărilor populației o constituie sondajele de opinie. În literatura de specialitate noțiunea de sondaj de opinie este utilizată pentru a desemna o formă a anchetei, aplicată pentru studierea diferitor probleme de interes public major și care are drept scop evidențierea opiniilor (evaluări, atitudini, păreri) legate de problemele studiate. Apariția sondajelor de opinie este legată de numele lui George H. Gallup (1901-1982), care fundamentează, din punct de vedere teoretic, metoda sondajului În disertația sa doctorală „O metodă obiectivă de măsurare a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
talent, cunoașterea unor noi modalități de identificare cazuistică, a unor mărci hermeneutice de interpretare a socialului, a noi artefacte metodologice sau reperajul unor electivități ideologice (inclusiv la nivelul autorilor) etc. Despre valoarea acestui volum? Întrezărim cel puțin două registre de evidențiere a acesteia: a) o valoare imediată, apropiată, prin faptul că se consemnează o serie de Întâmplări chiar de către cei au trăit experiența comunistă (sau anticomunistă), cuprinzând mai multe niveluri de evocare și conceptualizare (de la povestirea unor fapte trăite sau văzute
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Întrajutorarea familială se desfășoară de-a lungul unei filiații care concentrează trei pătrimi din volumul de ajutor necesar unei familii. Studiile efectuate de către sociologii francezi se concentrează, În special, asupra analizei circulației ajutoarelor, a identificării „donatorilor” și a „beneficiarilor”, a evidențierii consecințelor transferurilor economice asupra inegalităților interși intrageneraționale. Acestea din urmă sunt abordate dintr-o perspectivă macrosocială, la fel ca și interacțiunile dintre transferurile publice și cele private (Coenen-Huther, Kellerhals și Allemen, 1994). Anchetele sociologice Întreprinse de analiștii francezi arată că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
regăsește atât în Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea (1980), cât și în Anii treizeci. Extrema dreaptă românească (1995), unde, ca și în lucrările precedente, după recompunerea cadrului general, se conturează precis panorama evoluției literaturii în aceste perioade, cu evidențierea conexiunilor dintre creațiile individuale și orientările ideologice integratoare. Metoda subliniază aproape inevitabil operația de explicare și de contextualizare, lăsând în plan secund analiza critică, de unde și o seamă de reproșuri formulate la adresa ei. Dar O. este în principal un istoric
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
P. discutând, cel dintâi la Junimea, probleme de istorie națională, cu o atitudine critică și cutezătoare, nu întotdeauna și cu argumente bine fundamentate. În lupta dusă de Junimea pentru instaurarea unui spirit nou în cercetările istorice, lui îi revine meritul evidențierii importanței ce trebuie dată interpretării corecte a documentelor. Aceleași principii au stat și la baza ideilor despre literatură și critică literară. Adversar al clasicismului, pe care îl acuza că împiedică manifestarea originalității artistice, el susține estetica realismului. De junimism se
PANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]
-
iau proporții endemice. 3.4. Societatea holistă și societatea individualizată. Câteva implicații metodologice M-am referit până acum la individualizare și identitate fără a evoca vreo implicație teoretică și metodologică de tip sociologic. O voi face în această secțiune, odată cu evidențierea unor enunțuri mai generale. Am remarcat deja că individualizarea este un proces cu o istorie lentă și îndelungată. Ea își are rădăcinile în epoca premodernă a Renașterii și a Reformei și a început să ia amploare mai ales după ce principiile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
înțelepciune” și două individualități ale culturii române. Întemeiat în primul rând pe o bogată bibliografie de specialitate, M. discută cu argumente provenind din mai multe discipline o problematică interesantă, încheindu-și pledoaria cu unele contribuții inedite. Pe aceeași linie, a evidențierii unor aspecte inedite în context româno-polon, se situează și alte investigații de istorie literară, referitoare la Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Gh. Asachi, Mihai Eminescu, Adam Mickiewicz ș.a. Rezultatele preocupărilor lingvistice ale lui M. vor fi reunite în Studii de etimologie
MITU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288189_a_289518]
-
bibliografică metoda observației directe și indirecte metoda experimentului constatativ metoda măsurătorilor și înregistrărilor metoda statistico-matematică metoda grafică - reprezentări. Cercetarea s-a organizat astfel: Testarea subiecților s-a desfășurat în luna septembrie 2008 prin următoarele probe de control: două probe privind evidențierea potențialului morfologic al copiilor: talie și greutate cinci probe privind pregătirea fizică multilaterală, din Testul Internațional "Standard Fitness Test": 50 m alergare cu start din picioare, săritura în lungime fără elan, aruncarea mingii de oină de pe loc, alergare de rezistență
CONTRIBUȚII PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA SISTEMULUI DE SELECȚIE PRIMARĂ ÎN ATLETISM. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihai Dragomir () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_806]
-
asist. drd. Ț. F. Probele au fost precedate după introducere de un scurt instructaj de aplicare și au fost atent supravegheate și înregistrate sub forma Protocoalelor de observație de către subsemnatul. Etapa de post-test a cercetării a urmărit, în prima instanță, evidențierea efectelor intervenției pedagogice la nivelul grupelor experimentale în raport cu cele de control. O a doua acțiune de măsurare comparativă a rezultatelor subiecților la proba de post-test s-a realizat prin raportarea scorurilor obținute de subiecți din grupa experimentală, respectiv a scorurilor
DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR PSIHOMOTRICE CU MIJLOACE SPECIFICE JOCULUI DE VOLEI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Florin Țurcanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_821]
-
18.01.2007 Locul de desfășurare: Facultatea de Științe Politice Anul de studiu: IV Tema: Începuturile liberalismului românesc Subiectul: Constituirea Partidului Național Liberal Obiective: - cognitive: 1. Enumerarea grupărilor liberale prin a căror coalizare s-a format Partidul Național Liberal. 2. Evidențierea rolului jucat de unii lideri liberali în constituirea PNL. 3. Explicarea importanței întrunirilor din casa lui Mazar Pașa pentru constituirea PNL. 4. Compararea alegerilor din aprilie 1875 cu cele din martie 1876. 5. Precizarea unor practici politice prin care liberalii
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
acestea și altele pe care le știu, le-am citit, și vi le-am spus În cărțile mele și vi le voi mai spune, pentru acestea afirm, că pe mine nu mă lasă indiferentă uitarea și eludarea operei realist-socialiste și evidențierea doar a celei realist-socialiste a celor amintiți sau a altora, ejusdem farinae, din țară sau din diaspora. Valoare acestor opere, post-factum de pe oricâte piedestale academice, politice sau culturale este decretată, nu compensează vandalismul cultural din anii 1944-1948. Nici condamnarea la
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
actului analitic, deși criticul ideolog Își exercita cu pasiune misiunea de Îndrumător, educator și recreator al operei, Încât puține „slăbiciuni” ale creației literare scăpau vigilenței partinice, astfel că recenziile și cronicile cu cât erau mai ample - cu cât sfaturile și „evidențierea lipsurilor” aveau o pondere mai mare - cu atât ținteau să devină mai principiale, mai constructive, cu toate acestea, zic, a existat o permanentă nemulțumire față de critici și critică. Unele probleme le-am menționat În capitolele anterioare. Aici vom Încerca să
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În mod critic a moștenirii literare, pentru legarea operelor clasice de problemele construirii socialismului, de literatura noastră nouă, este necesar ca Întreaga muncă de reconsiderare să fie pătrunsă de spirit de partid. Aceasta se manifestă, pe de o parte; prin evidențierea a ceea ce este mai valoros În moștenirea literară și deci ceea ce poate folosi ca armă de luptă În ridicarea maselor, iar pe de altă parte, prin vigilența față de tot ceea ce este reacționar, prin demascarea intransigentă a părților negative din creația
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Caracterizată în acest fel, relația dintre metafizica generală și cea specială ne apare „destul de slabă”. Tabela categoriilor oferă doar un „ghid” pentru cercetarea fundamentelor conceptuale ale științei naturii 25. Ceea ce Kant și-ar fi propus în Pmsn ar fi fost evidențierea structurii conceptuale de bază a științei naturii din epoca sa, și nu probarea validității principiilor ei. Buchdahl admite, totodată, că ceea ce Kant a prezentat drept principii ale fizicii pure nu sunt enunțuri compatibile cu orice dezvoltare ulterioară a științei. Ele
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
drept, că principiile metafizice ale științei naturii, formulate de Kant, nu constituie un cadru adecvat pentru teorii fizice ca relativitatea sau teoria cuantică. El susține, totodată că, dacă aceste principii nu sunt într-o relație deductivă cu principiile filosofiei transcendentale, evidențierea inadecvării lor, drept condiții de posibilitate ale științei exacte a naturii în genere, nu s-ar resfrânge în nici un fel asupra celor din urmă34. Contribuții importante la cercetarea filosofiei științei a lui Kant, în relație cu știința vremii sale, au
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cele două pasaje din § 36 al Pr., citate la nota l. În Pmsn revine observația că legi ale fizicii matematice, legi cum este cea a gravitației universale, nu pot fi cunoscute decât prin experiență, și nu a priori. Propunându-și evidențierea determinărilor a priori ale conceptului de materie, determinări care stabilesc „condiții de posibilitate reală” pentru orice cercetare fizico-matematică, Kant remarcă: „Să ne ferim însă de a trece dincolo de ceea ce face posibil în genere conceptul general al materiei și de a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
științifică, susțin această concluzie. La fel ca și Kant, dar cu referire specială la știința matematică modernă a naturii, autori ca Hermann von Helmholtz, Albert Einstein sau Moritz Schlick au fost orientați în reflecțiile și analizele lor de interesul pentru evidențierea condițiilor care fac posibilă o cunoaștere cu valoare obiectivă. În mod firesc, considerațiile acestor autori, spre deosebire de cele ale lui Kant, au un caracter preponderent metodologic. Cu atât mai remarcabilă ne apare convergența lor cu unele concluzii ale analizei kantiene, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
în principal la trei întrebări: 1) Cum este posibilă natura în genere? 2) Cum este posibilă natura corporală (fizică)? 3) Cum este posibilă ordinea sau unitatea naturii? Răspunsul la cea de-a treia întrebare a fost dat de Kant prin evidențierea funcției regulative proprie ideilor transcendentale ale rațiunii. Filosofia teoretică a lui Kant ni se înfățișează drept deosebit de modernă tocmai prin această din urmă dimensiune a ei ținând seama de reorientarea istorică care a avut loc în filosofia științei în cea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ca religie istorică. Scrierea lui - sublinia Kant - este, de fapt, inaccesibilă marelui public. Ea se adresează doar învățaților, care au dreptul examenului critic al ideilor. Din .punctul de vedere al învățatului, cel mai frumos omagiu care poate adus creștinismului este evidențierea acordului său cu „credința morală pură”. Kant își încheia răspunsul precizând că se va abține pe viitor să facă referiri la religia naturală sau revelată, atât în scrieri, cât și în prelegeri pentru studenți. Judecățile asupra reacției lui Kant sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
tineretul studios de filosofie. Căci rostul predării filosofiei, într-o țară în care asemenea îndeletniciri nu aveau încă o tradiție, pare să fi gândit Maiorescu, stă în primul rând în educarea gândirii abstracte și într-o mai mică măsură în evidențierea însemnătății pe care o pot avea asemenea considerații de principiu pentru orientarea în viață. Pentru Maiorescu, ca și pentru alți intelectuali români din generația sa, care s-au format într-o lume în care gândirea autorului Criticii rațiunii pure era
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
intențiilor care o susțin precum și din cel al racordărilor la cercetările kantiene ale vremii. Mă voi referi doar la Petrovici, Negulescu 24, Florian și la tânărul Noica. În Prelegerile lui Ion Petrovici pot fi desprinse și urmărite două fire principale: evidențierea originalității gândirii lui Kant și evaluarea actualității ei. Lui Petrovici originalitatea îi apărea drept valoarea supremă în creația filosofică. Ea se exprimă atât în răsturnarea vederilor gândirii comune, cât și a unor concepții consacrate de tradiția filosofică. Ca și în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de instrucție și cultură. Gândirea critică, dar și moralitatea, nu sunt pentru Kant mărimi ce variază monoton odată cu gradul de instrucție și de cultură și, cu atât mai puțin, cu locul pe care îl ocupă indivizii pe scara socială 5. Evidențierea orientării antielitare a gândirii lui Kant mi se pare importantă pentru a înțelege mai bine de ce el acuză comoditatea sau lenea și lașitatea drept principalele obstacole care împiedică ieșirea oamenilor din starea de minorat, o stare la care ei se
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
rațiunea cu credința printr-o fundamentare rațioală a dogmelor religiei revelate, cât și împotriva tentativelor unor raționaliști mai radicali, a deiștilor, de a proba printr-o argumentare constrângătoare existența lui Dumnezeu și de a fundamenta în acest fel religia naturală. Evidențierea caracterului iluzoriu al argumentelor deiste nu înseamnă însă renunțarea la proiectul unei religii întemeiate pe rațiune. Acest proiect va căpăta o elaborare nouă, originală în filosofia autorului Criticii rațiunii pure. Religia „în limitele rațiunii” înseamnă pentru Kant întemeierea religiei pe
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
deja („Luceafărul poeziei românești”, „bardul de la Ipotești” etc.). Citatul din cadrul textului se culege, după cum se vede și În exemplul dat, cu aceeași literă ca și textul de bază. O veche recomandare preciza: Citatele din cadrul textului se culeg cu literă de evidențiere: aldine, dacă sunt scurte; spațioase, dacă nu cuprind mai mult de două-trei cuvinte; cursive albe, dacă sunt lungi (***, Tehnoredactarea..., p. 47). CITAT RETRAS!!! Această recomandare trebuie abandonată din două motive: mai Întâi, pentru că citatul din text oricum este evidențiat prin
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Între citat și textul de bază. Observație Indiferent despre ce citat este vorba, trebuie să ținem seama de următoarele reguli: a) dacă Într-un citat vrem să evidențiem prin subliniere anumite cuvinte care În original nu sunt subliniate, imediat după evidențiere, se culege, Între paranteze rotunde, (subl. n., I.R.), așadar „sublinierea mea” sau „sublinierea noastră”, după care urmează inițialele autorului; b) dacă citatul reproduce doar un fragment din pasajul respectiv, părțile omise se evidențiază prim trei puncte așezate În interiorul unei croșete
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]