11,414 matches
-
Mormintele erau împodobite, dar măcinate de vreme. Printrecercetători semnalăm pe Zelțan-1806, Irbi și Norov-1835, Robinson-1838și mai tîrziu, Pieroti . De-Susi a descoperit un sarcofag care avea oinscripție,,Regii-Iehuda’’. Acesta este unul din cele mai monumentale șimai frumoase locuri din Ierusalim. Surse evreiești susțin că în vremuri îndepărtate, evrei țineau pe acest loc ceremonii religioase .Mormintele SanhedrinuluiCercetătorul Norov a constatat în 1835 că ,,mormintele Sanhedrinului(înalților judecători) se găsesc la nord de ,,Mormitele regilor’’ pe drumulspre Damasc. Pieroti ne mărturisește de o tradiție
MINI-GHID AL IERUSALIMULUI PENTRU VIZITATORII LOCURILOR SFINTE de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371820_a_373149]
-
de Șase Zile, din luna iunie 1967, când armata iordaniană a atacat Israelul, regele Hussein voind să participe la împărțirea prăzii alături de Egipt și Siria. Perioada împărțirii orașului a fost o decădere, de provincializare și de ruinare a lui. Cartierul evreiesc din orașul vechi a fost distrus. În partea israeliană, orașul era izolat, cartierul elegant Mamila devenit sărac, ruinat, linie de frontieră supravegheată de Organizația Națiunilor Unite. Accesul dintr-o parte a orașului în alta era interzis. Clădirea „Notre Dame” era
DUPĂ 50 DE ANI ��' ÎNSEMNĂRILE UNUI LOCUITOR DIN IERUSALIM de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372531_a_373860]
-
Cântecul plăcea și multor români creștini. Nimeni nu voia război, dar toți voiau un singur Ierusalim, Orașul Sfânt, ceea ce simboliza atât credința și istoria, cât și o lume mai bună. Îmi aduc aminte de acest lucru atunci când aud muzica rugăciunilor evreiești la Zidul de Apus, cărora li se adaugă strigările muezinului și rugăciunile muzicale musulmane de la moscheile de pe Muntele Templului, și ca un acompaniament la toate se aude cum bat clopotele la bisericile creștine. Libertatea religioasă și a respectării tradițiilor religioase
DUPĂ 50 DE ANI ��' ÎNSEMNĂRILE UNUI LOCUITOR DIN IERUSALIM de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372531_a_373860]
-
care și-l menționează în acrostih: SLMHHLWY. Deci opt strofe. Cea de a noua strofă este separată. Poemul este o odă, un imn de bun-venit cântat de mire (neamul lui Israel) miresei pe care o întâmpină (Șabatul). ----------------------------------------------------------- Sursa: Revista “Realitatea Evreiască” Lucian-Zeev HERȘCOVICI Ierusalim, Israel 1 Martie 2016 Referință Bibliografică: Lucian- Zeev HERȘCOVICI - PRINȚESA ȘABAT / Lucian Zeev Herșcovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1891, Anul VI, 05 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lucian Zeev Herșcovici : Toate Drepturile Rezervate
PRINŢESA ŞABAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372559_a_373888]
-
Ce reprezintă ultima zi de Pesah? Știm că este o zi de sărbătoare, care este numită „Achron șel Pesach”, fiind cea de șaptea zi a sărbătorii de Pesah (Paștele evreiesc). Această zi de sărbătoare urmează celor cinci zile de „Hol HaMoed” (zile de semi-sărbătoare, dintre prima și ultima zi de Pesah), data ei în calendarul ebraic fiind 21 Nisan. Ce este specific în această zi de sărbătoare?Comentatorii Bibliei Ebraice
LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI [Corola-blog/BlogPost/372568_a_373897]
-
Pesah, fiii lui Israel au pornit la drum prin pustiu, călăuziți de Dumnezeu, care apărea ziua ca un nor și noaptea ca o coloană de foc. Foștii sclavi sperau într-un viitor mai bun. Se părea ... Hagada de Pesach (Paștele Evreiesc) este una dintre cărțile cele mai populare și mai răspândite de pe raftul cărților tradiționale ebraice. Care este motivul? Răspunsul la această întrebare este dat de Hagada însăși: În fiecare generație un om este obligat să se vadă pe sine însuși
LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI [Corola-blog/BlogPost/372568_a_373897]
-
imn este ultimul din culegerea de imnuri „Șirey HaYichud” (=Imnuri în onoarea lui Dumnezeu Unicul), subliniind că în textul său sunt prezente expresii preluate din cărțile biblice „Șir Hașiriym” (=Cântarea Cântărilor), „Yeșaiyahu” (=Isaia), „Yirmiyahu” (=Irimia), „Thehiliym” (=Psalmi), precum și din tradiția evreiască (adăugăm, de exemplu „Casa dreptății”, în sens de : Templul de la Ierusalim, și altele) și din Cabala (adăugăm, de exemplu, „cerbul”, „cununa de cerb măreață”, și altele). Găsim și aspecte antropomorfe. Se presupune că autorul textului imului este Rabi Yehudah HaChasid
ŞIR HA-KAVOD – CÂNTEC DE SLAVĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372560_a_373889]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Evaluari > LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI - IDIȘUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ Autor: Lucian Zeev Herșcovici Publicat în: Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016 Toate Articolele Autorului Ce importanță a avut presa idiș din România asupra vieții evreiești din această țară în secolul al XIX-lea? Mi-am pus această întrebare atunci când am început lectura cărții cercetătoarei Augusta Costiuc Radosav asupra acestei teme. Mi-am mai pus și alte întrebări. Ce reprezintă această lucrare? Care este scopul ei
IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
-
lipseau: baza rămânea bibliografică, pe lângă faptul că lucrările despre presa idiș scrise ele însele în această limbă aveau un număr limitat de cititori posibili. Număr care este și mai redus în prezent. Lucrarea lui Solomon Podoleanu referitoare la istoria presei evreiești din România în perioada 1857-1900 nu oferă un studiu analitic special asupra presei idiș, afirmație valabilă și asupra lucrării cu caracter popular pe această temă a regretatului scriitor și documentarist Marius Mircu. Lucrarea regretatului bibliograf și istoric al presei Emanuel
IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
-
special asupra presei idiș, afirmație valabilă și asupra lucrării cu caracter popular pe această temă a regretatului scriitor și documentarist Marius Mircu. Lucrarea regretatului bibliograf și istoric al presei Emanuel Aczel, programată să fie un dicționar bibliografic al publicațiilor periodice evreiești din România și perimetrul românesc, nu o analiză istorică generală, a fost publicată doar parțial: partea referitoare la presa idiș nu a mai apărut. Cartea colegei Augusta Costiuc Radosav vine să completeze acest gol. Este o lucrare istorică realizată de
IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
-
Autoarea realizează o analiză istorică modernă a temei. Putem cita propria ei afirmație: „Plasată în teritoriul istoriografiei dedicate societății din epoca modernă, cercetarea de față a pornit dinspre două impulsuri: primul rezidă în interesul și actualitatea deloc epuizată a problematicii evreiești în cadrul discursului public european dintotdeauna, iar cel de-al doilea a fost determinat de necesitatea de a contura la nivelul unui discurs istoriografic aplicat tema evreiască din România, devenită o temă de dezbatere publică în a doua jumătate a secolului
IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
-
pornit dinspre două impulsuri: primul rezidă în interesul și actualitatea deloc epuizată a problematicii evreiești în cadrul discursului public european dintotdeauna, iar cel de-al doilea a fost determinat de necesitatea de a contura la nivelul unui discurs istoriografic aplicat tema evreiască din România, devenită o temă de dezbatere publică în a doua jumătate a secolului al XIX-lea”. Datorită specificului temei, autoarea își intitulează lucrarea: „Vocile unei istorii neterminate”. Presa, ca voce publică, a conturat o istorie. Lucru valabil și pentru
IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
-
publică, a conturat o istorie. Lucru valabil și pentru presa idiș, pentru prezentarea mediului în care ea a apărut și a circulat. Dar, o istorie neterminată, datorită renumitului Yiddishland din Europa centrală și răsăriteană, din care făceau parte și obștile evreiești așkenaze din România de altădată. Chiar dacă unii nostalgici se străduiesc să păstreze această limbă și această cultură, din păcate ele nu mai sunt așa cum au fost. Ajunsă materie de istorie, presa idiș din România este cercetată de autoare în profunzime
IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
-
includea atât informații traduse din presa de limba germană și de limba franceză, cât și articole propagandistice, în favoarea ideologiei Haskalei. Redactorul editor ajunsese la concluzia că, pentru a reuși în propaganda lor, maskilii trebuiau să folosească limba vorbită de masele evreiești, idișul, deși ei o considerau un simplu jargon, o disprețuiau și o respingeau. Autoarea tratează presa idiș din Principate (și ulterior din Vechiul Regat) în cadrul general al presei idiș din Europa central-răsăriteană, precum și în alt cadru, tot general, al presei
IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
-
idișul, deși ei o considerau un simplu jargon, o disprețuiau și o respingeau. Autoarea tratează presa idiș din Principate (și ulterior din Vechiul Regat) în cadrul general al presei idiș din Europa central-răsăriteană, precum și în alt cadru, tot general, al presei evreiești din România. Ea realizează o clasificare pe baza aspectului tematic, precum și pe baza orientării redactorului (maskil, religios, sionist, socialist). Ea se referă la longevitatea publicațiilor, introducând atât publicațiile efemere, apărute într-un singur număr, unele apărute ocazional, de exemplu cu
IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
-
utile cercetării istorice. Subliniem și faptul că autoarea anexează un rezumat larg al cărții, în limba engleză. Pe calea aceasta, istoria presei idiș din România devine mai cunoscută, mai ușor integrabilă istoriei generale a presei din Yiddishland și istoriei generale evreiești. Concluziile autoarei sunt că presa idiș reflectă varietatea și profilul multicultural al vieții intelectuale din România; potențialul comunitar al obștei din țară de a edita și a susține o presă bogată în limba idiș; modernizarea rețelei comunicaționale în rândul societății
IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
-
Concluziile autoarei sunt că presa idiș reflectă varietatea și profilul multicultural al vieții intelectuale din România; potențialul comunitar al obștei din țară de a edita și a susține o presă bogată în limba idiș; modernizarea rețelei comunicaționale în rândul societății evreiești; instituirea de către presa idiș a unei noi coeziuni și sociabilități la nivelul instituțiilor evreiești; reacția evreimii la impactul marilor evenimente politice, economice militare, diplomatice; întrebările și răspunsurile ce domină și frământă lumea evreiască din România; profilul identitar al acesteia; deschiderea
IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
-
din România; potențialul comunitar al obștei din țară de a edita și a susține o presă bogată în limba idiș; modernizarea rețelei comunicaționale în rândul societății evreiești; instituirea de către presa idiș a unei noi coeziuni și sociabilități la nivelul instituțiilor evreiești; reacția evreimii la impactul marilor evenimente politice, economice militare, diplomatice; întrebările și răspunsurile ce domină și frământă lumea evreiască din România; profilul identitar al acesteia; deschiderea societății evreiești; începuturile sionismului. Credem că este vorba de aspecte diferite între ele, uneori
IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
-
idiș; modernizarea rețelei comunicaționale în rândul societății evreiești; instituirea de către presa idiș a unei noi coeziuni și sociabilități la nivelul instituțiilor evreiești; reacția evreimii la impactul marilor evenimente politice, economice militare, diplomatice; întrebările și răspunsurile ce domină și frământă lumea evreiască din România; profilul identitar al acesteia; deschiderea societății evreiești; începuturile sionismului. Credem că este vorba de aspecte diferite între ele, uneori indicând puncte de vedere diferite, chiar opuse unul altuia. Rezumând cele 9 concluzii ale autoarei, putem afirma că presa
IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
-
de către presa idiș a unei noi coeziuni și sociabilități la nivelul instituțiilor evreiești; reacția evreimii la impactul marilor evenimente politice, economice militare, diplomatice; întrebările și răspunsurile ce domină și frământă lumea evreiască din România; profilul identitar al acesteia; deschiderea societății evreiești; începuturile sionismului. Credem că este vorba de aspecte diferite între ele, uneori indicând puncte de vedere diferite, chiar opuse unul altuia. Rezumând cele 9 concluzii ale autoarei, putem afirma că presa idiș din România antebelică reprezintă o sursă importantă de
IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
-
curentelor și concepțiilor variate adoptate de editorii, redactorii și colaboratorii publicațiilor. Pentru noi, ea reprezintă un izvor asupra istoriei evreilor din România. Desigur, putem adăuga și unele întrebări. Prima se referă la comparația dintre presa idiș din România și presa evreiască de limba română din această țară, în privința informațiilor și comentariilor publicate. Altă întrebare este, dacă presa idiș din România nu ar putea cumva servi și ca izvor asupra istoriei generale a României, nu numai asupra istoriei evreilor din această țară
IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
-
era citită și în afara României. Știm că unele ziare idiș din România erau citate de ziare idiș sau în alte limbi din alte țări. Ca urmare, apare și o întrebare asupra influenței presei idiș din România asupra instituțiilor și organizațiilor evreiești din alte țări cu privire situația evreilor din această țară. O altă întrebare este în ce măsură a contribuit presa idiș la apariția și dezvoltarea literaturii idiș din România, literatură care a înflorit ulterior, în secolul XX. Sperăm ca autoarea să răspundă
IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
-
Kol Nidrei a provocat reacția creștinilor, care au afirmat că evreii nu pot prezenta încredere deoarece își anulează promisiunile. La o conferință a rabinilor reformiști din Germania în anul 1844 s-a cerut chiar ștergerea acesti declarații din ritualul religios evreiesc sau modificarea ei. În cele din urmă s-a decis menținerea ei, explicându-se normele halahice care o limitează, precum și faptul că nu include promisiuni făcute în fața tribunalelor civile. Ideea modificării lui Kol Nidrei a apărut și în România, în
KOL NIDREI – TOATE PROMISIUNILE MELE SOLEMNE de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372561_a_373890]
-
Așa cum spuseși, iertatu-i-am Eu! Bunule Dumnezeu, Tu Binecuvântat să fii, Că am ajuns ca să trăim această zi. Îți mulțumim, Stăpân Atotputernic peste lumea-ntreagă, Că ne-ai ținut în viața noastră dragă. ------------------------------------------------------- * articol publicat și în revista „Realitatea Evreiască” Lucian-Zeev HERȘCOVICI http://baabel.suprapus.ro Ierusalim, Israel YOM KIPUR 11 octombrie 2016 Referință Bibliografică: Lucian Zev HERȘCOVICI - KOL NIDREI - TOATE PROMISIUNILE MELE SOLEMNE / Lucian Zeev Herșcovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2114, Anul VI, 14 octombrie 2016. Drepturi
KOL NIDREI – TOATE PROMISIUNILE MELE SOLEMNE de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372561_a_373890]
-
prietenul înjurat. • Adesea lucrurile la mintea cocoșului rămân doar la înțelegerea lui (Roni Căciularu). • La vârstele mici și la cele înaintate, se numără și lunile. • Un scriitor care nu scrie "inexactități", nu e scriitor. • Gaura îl face pe hoț (zicere evreiască). Obiectiv poți fi și înjurând și lăudând (Mircea Radu Iacoban). • Un nud decent nu lasă să se vadă ce nu se vede... Dr. Dorel SCHOR Duminică, 28 decembrie 2014 Tel Aviv, Israel Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - ZICERI (125/126) - VORBE
VORBE & DECENTE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372846_a_374175]