2,236 matches
-
limbă și aparținând cărei religii? Laolaltă cu ființa, conștiența și finitudinea - sexul, rasa, epoca, locul, ascendența, casta, limba și religia alcătuiesc cercul limitelor dinlăuntrul căruia se exersează libertatea gravitațională ca libertate condiționată. Căci toate aceste limite constituie condițiile ei de exersare, terenul ferm de pe care ea se ridică, sistemul de îngrădiri din mijlocul căruia ea se manifestă ca libertate. Caracteristica tuturor acestor limite - ființa, conștiența, finitudinea, sexul, rasa, epoca, locul, ascendența, casta, limba, religia - este faptul că ele vin de dinaintea alegerii
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
fondul intim-străin și lotul libertății mele este distanța dintre eul primit și eul construit. Ca ființă liberă, sunt constrâns să colaborez cu zestrea de limite a eului primit. Libertatea umană se întruchipează din acest mănunchi de limite; ele sunt condiția exersării ei, terenul de pe care libertatea se înalță ca libertate îngrădită și condiționată. A descrie spațiul gravitațional al libertății înseamnă a trece în revistă elementele fondului intim-străin, a proceda la un inventar al hotarelor care mă constituie și care îmi aparțin
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
confruntării cu aceeași limită absolută toate viețile devin egale. Datorită destinului oamenii ajung inegali în fața morții, căci LIBERTATEA CA PRELUARE ÎN PROIECT/75 posibilitatea administrării felurite a lotului finitudinii dă o șansă de originalitate fiecărei vieți în parte. Destinul reprezintă exersarea maximei libertăți în cadrul finitudinii ca nelibertate supremă. * Disfuncțiile libertății în raport cu realizarea destinului pot fi determinate ca maladii de destin. Maladiile de destin (lenea, ratarea, eșecul etc.) sunt generate nu de absența libertății, ci fie de refuzul de a o utiliza
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
sfârșit și nu există o judecată finală a istoriei lumii, atunci istoria devine la rândul ei vanitate a timpului lumii, iar suita actelor și faptelor care o alcătuiesc - agitația vană a finitudinii reiterate la scara istoriei. * Ca loc al maximei exersări a libertății în condițiile finitudinii, destinul face cu putință o nouă evoluție, dincolo de progresul vieții înlăuntrul istoriei speciilor. Deoarece destinul este o construcție originală, un proiect de viață realizat conștient și voluntar, care nu are nimic de-a face cu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
în vederea eliberării lui. Această preluare este puterea. De aceea educarea libertății se desfășoară în chip necesar ca scenariu al puterii. Întrucât libertatea este capacitatea de configurare a proiectului și de realizare a lui, puterea este preluare în proiect. Puterea este exersarea libertății în vederea eliberării, preluare în proiect în vederea autonomiei proiectului. Cel puternic este puternic în sine. El știe ceea ce poate, știe ceea ce vrea și vrea ceea ce poate. El este liber în configurarea și realizarea proiectului său. Dar pentru a-și exersa
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
a libertății, manifestată în ușurința cu care ea, odată pierdută, se poate răsturna în opusul ei, se vădește cel mai limpede în chiar sfera puterii. Agentul puterii este în pericol de a pierde libertatea, pe care o are deja pe parcursul exersării ei, în vreme ce pacientul puterii, care urmează să o dobândească, o poate pierde pe parcursul căutării ei. Pericolul de a pierde libertatea, odată dobândită, și de a o pierde din vedere, odată căutată, face parte din orice scenariu al puterii. Dar atât
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
multora și al tuturor. Dar această delegare a libertății care creează cadrul nu se face în contul cuiva. Nu o persoană anume devine depozitara eurilor libere care au intrat în declinare și care au renunțat într-o privință anume la exersarea alegerii și hotărârii lor. Delegarea libertății trebuie să se facă în contul unei instanțe care nu are altă atribuție decât aceea de a depozita restricția libertății ca libertate delegată. Instanța care preia libertatea delegată și ajunge în felul acesta să
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
lui devine o garanție pentru libertatea fiecăruia dintre noi. Legea este constrângerea ca libertate a tuturor în vederea libertății fiecăruia. Formă supremă de a hotărî în privința multora și a tuturor, ea reprezintă mecanismul prin care libertatea își creează condiția gravitațională a exersării ei ca libertate individuală în spațiul multora și al tuturor. Alături de limitele pe care le pune în joc fondul intim-străin și de limita „inventarului posibilităților mele“ - câmpul finit de posibilități în care se mișcă alegerea mea (vezi capitolul Elementele fondului
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
și cu libertatea mea în ansamblul lor (pentru că nu ei mi-au dat libertatea și pentru că nu ei suportă ansamblul consecințelor ei), ci de ce nu mi-am respectat obligațiile la care am consimțit și care sunt condițiile („limitele“) sociale de exersare ale libertății mele. În spațiul social, alții mă întreabă în privința unei porțiuni a vieții, pe care, în virtutea unui contract scris sau nescris, am angajat-o în această întrebare și în obligația unui răspuns. În toate aceste ipostaze ale răspunderii sunt
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
mișcări. În toate aceste cazuri e zvonul infinitului care se naște din finit și care-l preia pe acesta în nașterea sa. Sculptura lui Brâncuși e cazul unic și paradoxal în care voința de limitare se neagă dinăuntrul maximei ei exersări. Ea a devenit voință de dezmărginire. HEIDEGGER, OPERA DE ARTĂ ȘI LIMITA Când este vorba de Heidegger și problema operei de artă, se invocă îndeobște Der Ursprung des Kunstwerkes (Originea operei de artă), faimoasa scriere publicată în volumul Holzwege (Cărări
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Această posibilitate, pe care o oferă jocul, de a acționa independent pentru rezolvarea unor sarcini în cadrul unor reguli, situații diferite contribuie la dezvoltarea unor calități intelectuale - gândirea, judecata, atenția, spiritul de analiză și sinteză. Momentul de joc oferă copilului posibilitatea exersării și dezvoltării creativității, inițiativei datorită faptului că participanții sunt obligați să aplice ceea ce cunosc în condiții mereu noi, să reacționeze spontan găsind soluții mereu noi pentru realizarea scopului în funcție de mai multe necunoscute: adversar, obiect etc. Aplicarea jocului în inițiere și
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
este tocmai acest aspect: situații inedite, reacții neașteptate din partea adversarului care obligă și constrâng practicantul să adapteze să creeze și să acționeze corespunzător acestora. Putem defini astfel termenii de abilitate și iscusință ca fiind priceperea într-o anumită direcție fără exersare prealabilă și dibăcia, ingeniozitatea, priceperea într-o anumită direcție. Putem aminti aici și coordonarea fiind un factor important în dezvoltarea îndemânării dar fără a fi asimilată cu aceasta. Îndemânarea nu dispune de mijloace și metode specifice pentru dezvoltare. Jocul însă
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
dependență cu aptitudinile fizice și calitățile motrice ale individului. Deprinderile motrice sunt lanțuri de reflexe condiționate complexe bazate pe relații multiple între zonele corticale aferente analizatorilor și centrii kinestezici intersectați în coordonarea acestora. Sunt sisteme de legătură temporale consolidate prin exersare. Din punct de vedere al clasificării deosebim după complexitatea lor: deprinderii motrice elementare (acțiuni ciclice), deprinderi motrice complexe (acțiuni aciclice), iar după utilități: deprinderi motrice de bază (mers, alergare, sărituri, aruncare), deprinderi motrice aplicative (cățărare, escaladare, târâre) și deprinderi motrice
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
de deplasare, cădere, dezechilibrare etc. Priceperile motrice reprezintă capacitatea de a folosi conștient cunoștințele și deprinderile motrice în situații noi, în condiții schimbate față de cele în care au fost formate și consolidate. Ele sunt componente neautomatizate ale activității motrice umane. Exersarea deprinderilor motrice în condiții variabile creează premize pentru manifestarea priceperilor motrice. În acest context, jocul poate fi un instrument foarte important de acționare. De exemplu, dacă a fost consolidată deprinderea motrică de a dezechilibra prin mișcări diferite întâlnite în timpul unor
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
învețe. Voința de a învăța nu se formează de la sine. Ea este rezultatul unui proces educativ de durată, ce presupune atât îndeplinirea neabătută a unor scopuri fixate de alții în învățare, cât și a unor scopuri fixate de elevii înșiși. Exersarea voinței de a învăța duce treptat la dorința permanentă de a ști mai mult, iar, dacă eforturile elevului sunt recompensate prin satisfacții (care se găsesc în învățarea însăși), rezultă sentimentul de succes. Vorbind despre voința de a învăța, intrăm în
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
sau calculat o atitudine distantă, severă sau chiar aspră- în numele unei autorități greșit înțelese- creează o stare de tensiune la elevi. În acest caz, obiectul dat al tensiunii se schimbă: în loc ca elevii să se concentreze asupra cunoștințelor predate și exersării deprinderilor, ei se concentrează asupra atitudinii cadrului didactic, fiind preocupați de riscurile posibile ale severității lui. Dimpotrivă, profesorul degajat și vesel, care știe să risipească tensiunea inutilă din anumite momente ale lecției, dezmorțind pe elevi cu câte o glumă, își
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
Întrucât în centrul factorilor intelectuali se situează gândirea, dezvoltarea operațiilor acesteia reprezintă o premisă esențială a pregătirii corespunzătoare a copilului pentru a face față activității de învățare cerute de școală. Dezvoltarea operațiilor de analiză, sinteză, comparație, clasificare, generalizare, abstractizare și exersarea lor în procesul însușirii cunoștințelor, prin acțiuni practice obiectuale, nemijlocite asigură interiorizarea acestor operații și impulsionează trecerea copilului de la o gândire intuitiv concretă, preoperatorie, la o gândire operatorie cu calitățile ei (suplețe, reversibilitate, organizare, obiectivare, independență etc.) deosebit de necesare pentru
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
dobândite până atunci - iar rezultatele evaluării au fost foarte bune, dovedind că această modalitate de evaluare este plăcută. Pe lângă metodele prezentate mai pot fi folosite și altele: „Motivează-ți decizia”, „Citeștescrie și tu!”, „Alege cauza, alege urmarea!”. Prin solicitare și exersare procesul de Învățământ oferă un prilej de afirmare și de valorificare maximă și pe multiple planuri a potențialului de cunoaștere a elevilor iar metodele activ participative la lecții pot fi leagănul creativității.
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
preșcolaritate este considerată ca o etapă de o mare și vie curiozitate.Este perioada de „foame intelectuală” sau perioada „de ce’’-urilor. Copilul dorește să știe totul despre tot. Este vârsta când dezvoltarea operațiilor gândirii ( analiza, sinteza, comparația, abstractizarea, generalizarea) și exersarea lor în procesul însușirii cunoștințelor, prin acțiuni practice, obiectuale, nemijlocite, asigură interiorizarea acestor operații și impulsionează trecerea copilului de la o gândire situativ-intuitivă, preoperatorie, la o gândire concret operatorie cu calitățile ei: suplețe, sensibilitate, organizare, obiectivitate, independență. Deci, de la etapa constatativă
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
programei se referă la necesitatea de a urmări cu consecvență latura formativă a activităților matematice. În acest sens programa impune realizarea următoarelor obiective: - dezvoltarea percepțiilor, a spiritului de observație, îmbogățirea reprezentărilor de cantitate, lărgirea câmpului vizual, dezvoltarea puterii de comparație, exersarea independenței și promptitudinii gândirii în efectuarea unor operații concrete (de grupare, de punere în corespondență, de ordonare), însușirea și exersarea limbajului matematic. Indiferent de procedeele folosite pentru predarea și verificarea cunoștințelor matematice, ele trebuie să urmărească unul și același scop
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
realizarea următoarelor obiective: - dezvoltarea percepțiilor, a spiritului de observație, îmbogățirea reprezentărilor de cantitate, lărgirea câmpului vizual, dezvoltarea puterii de comparație, exersarea independenței și promptitudinii gândirii în efectuarea unor operații concrete (de grupare, de punere în corespondență, de ordonare), însușirea și exersarea limbajului matematic. Indiferent de procedeele folosite pentru predarea și verificarea cunoștințelor matematice, ele trebuie să urmărească unul și același scop: de a conștientiza cele însușite de copii, de a-i deprinde cu unele forme elementare ale muncii intelectuale, de a
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
evaluări de tip sumativ și rezultatele dau măsura gradului de realizare a obiectivelor pe unități de conținut. Rezultatele individuale obținute de copii vor direcționa activitatea viitoare în scopul intensificării retenției și transferului de cunoștințe pe o nouă treaptă calitativă, prin exersare în situații noi, complexe. Conexiunea inversă urmărește evidențierea reușitei momentelor de muncă independentă, calitatea răspunsurilor și gradul de rezolvare a sarcinilor de către copii cu dezvoltare medie. 3.3. ACTIVITATEA MATEMATICĂ PE BAZĂ DE EXERCIȚII CU MATERIAL INDIVIDUAL În cadrul activităților matematice
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
numai ca mod de adaptare a copiilor în grădiniță, ci și ca formă eficientă de însușire și consolidare a unor cunoștințe. Jocul didactic, așa cum se știe, are evidente valențe de cunoaștere, iar prin joc se rezolvă, într-o manieră specifică, exersarea capacităților de identificare, satisface cel mai bine tendința spre acțiune și numeroase sarcini de consolidare, rolul lui nefiind doar ludic. Prin specificul său, îmbinarea elementelor de joc cu cele de instruire, jocul didactic constituie pentru copii un mijloc eficient și
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
se antrenează copiii în alcătuirea de probleme orale, cu date concrete. De exemplu: ,,Pe un gard sunt 7 rândunele; zboară una. Câte rândunele au mai rămas pe gard?”. În astfel de probleme copiii operează cu reprezentări, fapt care înlesnește mult exersarea operațiilor de adunare și scădere, deoarece după rezolvarea cerințelor se cere, în plus, să scoată exercițiul problemei (7-1=6). Un alt procedeu care poate fi folosit este acela de a compune probleme pe bază de exerciții. De exemplu, copiii să
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
sale sunt multiple: • să anticipeze valoarea și limitele exercițiului de executat; • să motiveze copiii pentru efectuarea repetată a unor exerciții la nivelul de performanță așteptat; • să explice și să demonstreze concludent modelul acțiunii; • să creeze situații cât mai variate de exersare; • să îmbine procedeul execuției globale cu cel al execuției pe etape; • să impună un ritm optim de execuție și să aplice instrumente de autoevaluare. După funcția pedagogică dominantă, exercițiile sunt imitative (domină funcția normativă și cea operațională) și de exemplificare
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]