12,343 matches
-
completările ulterioare, se valorifică de administratorii fondului forestier proprietate publică, de regulă, ca lemn fasonat. Exploatarea masei lemnoase care constituie aceste produse se face de către operatori economici atestați pentru activitatea de exploatare forestieră și care concomitent îndeplinesc, după caz, exigențele prevăzute de legislația specifică domeniilor: energie electrică, gaze naturale, petrol, căi de transport, inclusiv forestiere. În cazul rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice, gazelor naturale, petrolului, al căilor de transport rutiere și feroviare, exploatarea produselor extraordinare se realizează
HOTĂRÂRE nr. 99 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264571]
-
află. Or, personalul militar se află într-o situație juridică obiectiv diferită față de cea a personalului civil, astfel că legiuitorul este în drept să adopte o reglementare specială cu privire la angajarea răspunderii materiale a acestora, firește, cu respectarea exigențelor constituționale de principiu în materia analizată, fără a încălca art. 16 din Constituție. Prin urmare, criticile ce vizează art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 - text care stabilește că răspunderea materială a militarilor se angajează în condițiile acestei ordonanțe - sunt
DECIZIA nr. 649 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264629]
-
Curți de Casație și Justiție, neexcluzând nici expres, nici implicit vreuna dintre cele două modalități de desemnare antereferite (paragraful 54). ... 24. Modul de desemnare a membrilor completurilor de 3 judecători prin mijlocirea unui act administrativ cu caracter normativ nu încalcă exigențele constituționale ale art. 126 alin. (4), întrucât actul administrativ nu face altceva decât să organizeze executarea legii. Această desemnare este un aspect al compunerii completurilor menționate, astfel că aceasta trebuie realizată în baza și în temeiul legii, ceea ce s-
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
care se încadrează și situația litigioasă analizată, se constată că aceasta are o marjă de apreciere ce nu poate fi contestată din perspectiva relației dintre un act de reglementare primar și unul secundar. Nu există nicio prevedere constituțională sau vreo exigență rezultată din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care să impună ca modul de desemnare a membrilor completurilor să fie realizat în mod direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
dispozițiile art. 57 din Constituție nu sunt incidente în cauză. ... 48. Având în vedere toate argumentele anterior prezentate, Curtea constată că susținerile autoarelor excepției de neconstituționalitate sunt neîntemeiate, dispozițiile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 respectând întru totul exigențele constituționale ce decurg din prevederile art. 1 alin. (3) și (5), ale art. 16 alin. (1), ale art. 21, ale art. 44 alin. (2), ale art. 45 și ale art. 57 din Legea fundamentală, coroborate cu cele ale art. 1
DECIZIA nr. 583 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264617]
-
a se aplica un tratament juridic diferit, dar cu menținerea principiului conform căruia, indiferent de natura persoanei, statul are obligația pozitivă de a reglementa un cadru juridic care să cuprindă remedii pentru ca părțile să facă față cheltuielilor de judecată, exigență a accesului liber la justiție. ... 25. Întrucât nu au apărut elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
DECIZIA nr. 410 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264791]
-
sau ar implica întreruperea funcțiunii construcției timp foarte îndelungat, făcând intervenția nerațională, pot fi avute în vedere și alte opțiuni. Stabilirea strategiei celei mai indicate trebuie să fie rezultatul unei analize cost-beneficiu a mai multor soluții posibile. Analiza ansamblului acestor exigențe și condițiilor materiale disponibile poate conduce și la alte opțiuni pe lângă consolidarea construcției în ansamblul ei. (9) Asemenea soluții pot fi: (a) reducerea gradului de ocupare a clădirii; ... (b) scurtarea duratei ulterioare de exploatare a clădirii; ... (c) modificarea funcțiunii
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
stabilite de instanțele fondului. Astfel fiind, soluția pe care instanța de casație o dispunea în mod obișnuit era aceea a casării cu trimitere, casarea cu reținere apărând ca excepțională, adică limitată la ipoteze precis determinate de lege, în acord cu exigența istorică de a nu transforma instanța supremă într-o instanță de fond, similară în atribuții, sub aspectul cercetării faptelor, primei instanțe și celei de apel. Chiar și în perioada comunistă, regula aplicabilă recursului judecat de fostul Tribunalul Suprem era aceea
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
instanță de recurs, le putea dispune, a generat unele nemulțumiri rezultate din prelungirea excesivă a duratei unor procese caracterizate prin existența unor casări succesive, dispuse în mai multe cicluri procesuale. ... 141. O asemenea situație, cu evidență indezirabilă prin raportare la exigențele asociate dreptului părților la judecarea cauzei lor într-un termen optim și previzibil, poate justifica, în sine, o intervenție legislativă cu caracter corectiv, sub condiția evaluării cât mai exacte a implicațiilor ei juridice, judiciare și sociale, adică a corectitudinii și
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
înțelesului sintagmei „o singură dată în cursul procesului“, conținută în actuala formă a prevederilor art. 497 din Codul de procedură civilă, precum și identificarea implicațiilor procesuale ale acesteia în armonie cu reglementarea de ansamblu a recursului și fără a ignora exigențele ce rezultă din calificarea recursului ca fiind o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată exclusiv pentru motive de nelegalitate, sunt de avut în vedere, în principal ca rezultat al interpretării sistematice și al celei istorice a dispozițiilor legale
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
prevederile actelor normative de nivel superior sau de același nivel, cu care se află în conexiune. ... 156. Astfel fiind, este de considerat că interpretarea corectă a noului conținut al art. 497 din Codul de procedură civilă trebuie făcută cu respectarea exigenței legale a integrării sale organice în reglementarea de ansamblu a recursului. Prin urmare, este necesar a se ține seama de motivele avute în vedere de legiuitor (ratio legis) atunci când, în armonie cu tezele cuprinse în expunerea de motive care
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
examinat în legătură cu încălcarea/negarea unor garanții procesuale privind drepturi cu caracter civil, respectiv dreptul de proprietate privată, reglementarea unei căi de atac efective în beneficiul persoanelor al căror drept de proprietate este afectat prin măsuri procesuale restrictive reprezintă o exigență constituțională pe care legiuitorul trebuie să o respecte în vederea protejării și garantării dreptului de proprietate privată“. Or, în cauza de față - așa cum, de altfel, Curtea a precizat cu privire la abținerea judecătorilor -, recuzarea arbitrilor „nu este o acțiune
DECIZIA nr. 533 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265177]
-
drept este permisă numai dacă se justifică prin rațiuni obiective și rezonabile. În cazul de față, însă, persoane aflate obiectiv în aceeași situație juridică beneficiază de tratament juridic diferit, în funcție de anumite condiții subiective și aleatorii, ceea ce contrazice exigențele principiului constituțional al egalității în drepturi. “ ; ... b) considerentele de la paragraful 57 din Decizia nr. 651 din 25 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1083 din 20 decembrie 2018, prin care Curtea Constituțională a constatat
DECIZIA nr. 66 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264694]
-
numită RED elevii trebuie să se filtreze toate rezultatele oferite de motorul de căutare în funcție de licență. În acest moment, selectând „Filter” și apoi „License”, din toate resursele găsite vor putea fi filtrate doar pe cele care se potrivesc exigențelor personale, prin opțiunile care sunt precizate chiar din meniu. În activitatea cu elevii la clasă se poate realiza cu elevii un scenariu de căutare cu Bing, apoi un scenariu de căutare cu Google. Același algoritm este ușor de urmat și
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
făptuitor a unei sancțiuni cu caracter administrativ (Decizia nr. 271 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 17 iulie 2013). ... 17. Având în vedere aceste aspecte, Curtea apreciază că legiuitorul a respectat exigențele constituționale de claritate și previzibilitate, din dispozițiile art. 18^1 din Codul penal din 1969 reieșind criteriile ce trebuie avute în vedere de procuror în momentul dispunerii unei soluții de clasare întemeiate pe dispozițiile art. 19 din Legea nr. 255/2013, textul
DECIZIA nr. 529 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264493]
-
de persoane, care să asigure respectarea demnității, a drepturilor și libertăților, dar și a voinței, nevoilor și preferințelor acestora, precum și salvgardarea autonomiei lor, având în atenție necesitatea unei schimbări de paradigmă în materie, în vederea alinierii legislației naționale la exigențele impuse de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 și semnată de România la 26 septembrie 2007, ratificată de
LEGE nr. 140 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255575]
-
stat), rezultă că măsurile legislative transpuse în titlul V - „Contribuții sociale obligatorii“ din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017 sunt neconstituționale, contravenind dispozițiilor art. 20 din Legea fundamentală. ... 9. Guvernul a adoptat cele două ordonanțe de urgență cu încălcarea exigențelor stabilite de art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, întrucât nu a indicat situația extraordinară care a stat la baza emiterii acesteia, nu a motivat corespunzător urgența acestei reglementări și a afectat drepturile constituționale ale personalului salarizat din fonduri
DECIZIA nr. 830 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255891]
-
a reținut, mutatis mutandis, considerentele Deciziei nr. 190 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 23 mai 2014, prin care a constatat că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2002 întrunesc exigențele impuse de un proces echitabil, inclusiv cea referitoare la necesitatea respectării principiului egalității armelor de care părțile pot dispune în cadrul unei proceduri judiciare. Astfel, în procesul deliberării judecătorul verifică și evaluează materialul probator și își fundamentează soluția pe întregul
DECIZIA nr. 272 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258742]
-
153/2017 și constă în faptul că, deși, aparent, scopul Legii-cadru nr. 153/2017 este ca toți bugetarii să primească majorări salariale succesive, informaticienii-șefi și specialiștii IT vor avea salarii inferioare celor în plată. ... 18. Autorii consideră că măsurile criticate nu respectă exigențele pe care, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 872 din 25 iunie 2010, ar trebui să le respecte o măsură de reducere a salariilor, respectiv (i) statul să fie în criză de care depinde însăși supraviețuirea sa; (ii) să nu fie
DECIZIA nr. 223 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258725]
-
plătit din fonduri publice, prin aceasta înțelegânduse atât stabilirea sistemului de salarizare, cât și a drepturilor salariale suplimentare. Curtea nu are nici rolul și nici competența de a stabili ea însăși elementele acestei politici, ci doar de a verifica respectarea exigențelor constituționale inerente actelor normative adoptate de legiuitor în acest domeniu, și nu oportunitatea unei măsuri de politică salarială. ... 32. În sfârșit, cât privește salariul care urmează a fi plătit în viitor, Curtea a reținut că este dreptul autorității legiuitoare să
DECIZIA nr. 223 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258725]
-
vigoare încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. Prin urmare, considerentele acestei decizii nu pot fi aplicate în prezenta cauză. În concluzie, a arătat Curtea, prin dispozițiile de lege criticate, legiuitorul normează un conținut clar și predictibil, care întrunește exigențele de claritate, previzibilitate și accesibilitate care intră în conținutul principiului legalității consacrat de prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție (a se vedea, în același sens, Decizia nr. 627 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 224 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258726]
-
Curtea a reținut că sancțiunea anulării cererii de chemare în judecată prevăzută de art. 197 din Codul de procedură civilă este justificată de faptul că taxele judiciare de timbru reprezintă o condiție legală pentru începerea proceselor civile, instituirea unei asemenea exigențe nefiind de natură să obstrucționeze, în sine, accesul liber la justiție. De altfel, art. 200 din Codul de procedură civilă reglementează procedura de regularizare a cererilor de chemare în judecată, oferindu-se reclamantului posibilitatea să complinească eventualele lipsuri ale acesteia
DECIZIA nr. 286 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258795]
-
în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (Decizia Curții Constituționale nr. 289 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 286 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258795]
-
a institui o normă care prevede posibilitatea unor restrângeri, în limitele prevăzute de art. 53 alin. (1) din Legea fundamentală. De asemenea, instanța de judecată a apreciat că limitarea dreptului la liberă circulație prin dispozițiile Legii nr. 55/2020 criticate corespunde exigențelor reglementate de art. 53 alin. (1) din Constituție, față de scopul declarat al adoptării acestei legi. În condițiile în care amploarea, evoluția pandemiei, precum și insuficiența și/sau inadecvarea capabilităților de răspuns față de acest fenomen impun concentrarea tuturor eforturilor și
DECIZIA nr. 342 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258762]
-
alți judecători decât cei cărora le-a fost repartizată aleatoriu cauza. Totodată, stabilirea procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind ținut, desigur, ca în procesul de legiferare să se circumscrie cadrului constituțional, în cauză reglementările criticate satisfăcând exigențele impuse de normele constituționale. ... 21. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere
DECIZIA nr. 334 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258769]