98,675 matches
-
percepe evenimentul este diferit de sentimentul valorii, aceasta relevându-se în consecința unei reflecții asupra OS, și care, implicit, se petrece retrospectiv (ulterior audiției). În plus, sub incidența evenimentului, întrucât auzul neclipește (încremenind sincron pe operă), nefiind deci nici o intervalitate, experiența acestui contact se traduce exclusiv ca impresie. Placată evenimențial, conștiința este surprinsă (impresată) în/de uimire, pe (sub acel) moment inhibându-i-se reflexivitatea. OS este astfel valabilă numai pe cât incidează (clipa evenimentului), căci nu se poate conserva dincolo de propriu
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
subliniază că prin Sfintele Taine ale Bisericii dobândim nu numai puterea lui Hristos, care ne fortifică pe noi împotriva păcatelor și ne ajută la cultivarea virtuților, ci și o cunoștință mai înaltă a lui Dumnezeu prin credință, bazată fiind pe experiența vieții lui Hristos primită în Sfintele Taine, acestea având un rol însemnat pentru permanentul urcuș al omului în cunoașterea lui Dumnezeu. Botezul - nașterea cea de-a doua din apă și din Duh Începutul participării omului la viața nemuritoare îl constituie
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
termină cu Botezul și cu inițierea în Euharistie, ci ne conduce în deșert ca să ne pregătim să rezistăm ispitelor și să ne continuăm pelerinajul către perfecțiunea vieții cerești. În itinerariul sufletului, după cum apare la Origen și alții, de exemplu în experiența monastică, ispita diavolească nu apare la începutul convertirii ci mai târziu, după angajamentul creștin al Botezului”<footnote Jean Laporte, Părinții Greci ai Bisericii, traducere din limba franceză de Stanca Pavai, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuș, 2009, p. 184. footnote>. Omul
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
riști să-ți pierzi elevii si, implicit, să te pierzi pe tine. Un profesor care este reticent la literatura contemporană cu siguranță încă mai bâjbâie.Jar elevii lui, fie ei olimpici, nu vor învăța să se apropie de literatura mare. Experiența mea didactică mi-a demonstrat că elevii care vin din liceu repetă mecanic distincțiile între genul epic, dramatic și liric, între autor - narator, fără să fie atenți la ceea ce comunică textul, fără să facă conexiuni. - CUM AR TREBUI SĂ NE
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
o carte recentă spune foarte clar că toată scriitorii din secolul al XlX-lea, cu micii excepții, erau izolați sau nu erau la curent cu ceea ce se întâmpla în Occident, dar reușeau să creeze un limbaj original, pornind de la propria experiență de viață și de cultură: Eminescu citea filozofie, Creangă era erudit în cultura populară, Caragiale în filosofia trăită, dacă poate fi numită așa, în cultura mahalalei. Din punctul meu de vedere, nu se studiază îndeajuns contextul istoric, texte de Eminescu
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
culturală. Literatura trebuie înțeleasă ca expresie a culturii unui popor. Nu ar trebui să ne întrebăm cum citim un autor clasic, ci cum citim literatura în genere. Să o citim din perspectiva conținutului, a valorilor umane pe care le transmite. Experiența mea didactică mi-a demonstrat că elevii care vin din liceu repetă mecanic distincțiile între genul epic, dramatic și liric, între autor - narator, fără să fie atenți la ceea ce comunică textul, fără să facă conexiuni. Literatura nu este un produs
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
această cauză,când vă întâlniți cu scriitori, profitați și întrebați-i cât mai multe lucruri! Ați înțelege mai bine că literatura e expresia unei personalități, a unui om viu în carne și oase, care trăiește ca și noi, dar din experiențele lui reușește să dea la lumină un produs estetic - creația literară. Iar Alecart face asta de cinci ani încoace, aduce scriitorii în fața tinerilor cititori!
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
sau de la cât avem română azi? - Avem română azi?!... F&*k! Când e rost de descris cea mai plictisitoare oră de limba română, cred că trebuie să fii recunoscător dacă ești nevoit să Ți-o imaginezi. Unii povestesc din proprie experiență chestii de genul, și pe ăia parcă Îi Înțelegi că ar prefera să fie jupuiți de pisici turbate În loc să citească un rând În plus față de ce scrie În cartea de rezumate și comentarii (mai există din astea, oare?). Așa că răspunsul
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
auzise Preludiile și Fugile cântate de însuși Beethoven,de «Titanul în persoană» ! Și totuși, cât de departe era estetica sa de cea a creatorului a fost semnalat destul de curând. Bach era privit de Czerny prin ochii lui Beethoven. Muzica evoluase, experiența personală a generațiilor succesive modificase impresiile și amintirile din tinerețea fiecăruia. Tempi, nuanțele, articulația etc., întreaga concepție despre ceea ce trebuia indicat în scris aparținea altei epoci. Despre modificările de note nu mai vorbim. Ediția Czerny este tipică pentru ceea ce nu
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
efectul este esențial pentru structură - considerând indicațiile Titanului ca făcând parte din această din urmă categorie. Schnabel a experimentat instrumente contemporane creației sonatei și a constatat că efectul de neclaritate este același ca și pe pianele moderne<footnote Am repetat experiența personal, cu aceleași concluzii (CIV). footnote>. De aceea, el presupune că este vorba despre o necesitate de prelungire enormă a armoniei de Dominantă, indiferent halo-ul de disonanțe creat<footnote K. Wolff, op.cit., pag.100 urm. footnote>. Ca urmare, numeroși
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
Evanghelistului, Oratoriul de Paști (1736), singura creație pentru liturghie în care textul este prezentat sub forma unui dialog ritmat și Oratoriul de Crăciun (1734), cel mai cunoscut și cântat. Pasiunea reprezintă în creația lui J. S. Bach suma întregii sale experiențe artistice, ilustrând toată măsura talentului său. În secolul al XVIII-lea s-au pus bazele diferitelor tipuri de Pasiuni. Vechiul tip, fără instrumente muzicale, dar înfrumusețat cu imnuri a fost ignorat de majoritatea compozitorilor. Al doilea tip, Pasiunea-oratorică, era cu
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
ceea ce i-a orbit mintea, l-a înstrăinat cu totul de cunoștința de Dumnezeu și l-a umplut de cunoștința pătimașă a lucrurilor. Împărtășindu-se deci omul fără măsură de aceasta numai prin simțire, asemenea dobitoacelor necuvântătoare, și aflând prin experiență că împărtășirea de cele sensibile susține firea lui trupească și văzută, a părăsit frumusețea dumnezeiască, menită să alcătuiască podoaba lui spirituală și a socotit zidirea văzută drept dumnezeu, îndumnezeindo, datorită faptului că e de trebuință pentru susținerea trupului<footnote Sf.
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
îi este specific. Totuși întâlnim și la el înțelegerea acestui fapt legată de starea de înalt nivel duhovnicesc și de trăire mai bogată a omului. Pomul cel permis al vieții este tot lucrul, sau mai bine zis toată cunoștința și experiența prin care omul sporește în bunătatea reală. Iar pomul cunoștinței binelui și răului, adică cel interzis, este de asemenea tot lucrul sau toată cunoștința și experiența de care se împărtășește omul amăgit de ideea că este bună, dar în realitate
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
cel permis al vieții este tot lucrul, sau mai bine zis toată cunoștința și experiența prin care omul sporește în bunătatea reală. Iar pomul cunoștinței binelui și răului, adică cel interzis, este de asemenea tot lucrul sau toată cunoștința și experiența de care se împărtășește omul amăgit de ideea că este bună, dar în realitate este rea<footnote Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă..., p. 321. footnote>. Aspectul sensibil pe care îl dă episcopul Nyssei pomului cunoștinței, poate deveni periculos
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
numesc pomul acesta pomul cunoștinței binelui și răului nu pentru că ar fi avut într-adevăr puterea de a împărtăși protopărinților noștri o cunoștință care le-ar fi fost străină, ci doar pentru că, gustând din fructele sale, puteau să cunoască din experiență, și au cunoscut în realitate, deosebirea care există între binele din care căzuseră, și răul în care căzuseră<footnote Fer. Augustin, De civitate Dei, XIV, 17. footnote>. Nu fructele pomului prin ele însele aveau proprietatea de a pricinui moartea, ci
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
XIV, 17. footnote>. Nu fructele pomului prin ele însele aveau proprietatea de a pricinui moartea, ci nesocotirea poruncii dumnezeiești de a nu mânca din ele, a avut acest efect. Gustând din pomul cunoștinței binelui și răului, omul a cunoscut prin experiență proprie ce este bine și ce este rău. De aceea s-a și numit acest pom în felul acesta<footnote Pr. Ioan Mihălcescu, op. cit., p. 129. footnote>. O explicare în sensul acesta a pomului din paradis, dă Sfântul Ilarie de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
invidie oarecare a fost oprită atingerea fructelor sale; din contra, era sănătos pentru cel ce mânca din ele la timpul cuvenit, căci pomul acesta era contemplarea la care erau chemați, fără a se primejdui, numai aceia care sunt întăriți prin experiență; dar era nesănătos pentru oamenii simpli încă și necumpătați în dorințele lor, așa cum o hrană care poate fi vătămătoare celor plăpânzi cu stomac slab și cărora le trebuie lapte<footnote Sf. Grigorie Teologul, Cuvântarea a XXXVIII: La Arătarea lui Dumnezeu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
le Nouveau Testament - analyse des textes, III, J. Gabalda & C ie, Éditeurs, Rue Bonaparte, 90, Paris, 1959, pp. 276-277. footnote>. În alte cuvinte, agape-ul stabilește o asociere de natură și viață între Cel Născut și Tatăl Său Ceresc. Prin experiența agape-ului - dragoste, credinciosul își dă seama ce este Dumnezeu<footnote Ibidem, p. 278. footnote>, iar a-L cunoaște pe Dumnezeu din legătura cu Iisus Hristos, înseamnă să realizezi că El este dragoste<footnote Ibidem, p. 321. footnote>. Și în
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
veșnică>><footnote Ioan Moshu, Limonariu, cap. 71, Editura Episcopiei Alba Iulia, 1991, p. 77. footnote>. Totuși, această mare Taină a Întrupării rămâne inaccesibilă pentru gândirea omului simplu, ea putând fi descifrată fragmentar și temporar doar de cei cu o bogată experiență duhovnicească. Taina Întrupării Cuvântului, cuprinde în sine înțelesul tuturor alegerilor și tipurilor din Scriptură și știința tuturor făpturilor văzute și cugetate (...) Cel ce a cunoscut înțelesul tainic al învierii, a cunoscut scopul spre care Dumnezeu a întemeiat toate de mai
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
and Andrea J. Lerner, Interpersonal Forgiveness as an example of loving one`s enemies, în Journal of Psychology and Theology, 2006, Vol. 34, No. 1, p. 39 footnote>. Credincioșii raportează de asemenea că Dumnezeu Cel iubitor poate fi caracterizat prin experiențele care constituie tipul generic de cea mai bună relație de iubire umană astfel: pasiune, entuziasm, încredere, intimitate și compasiune empatică. Rezumând, se pare că, credincioșii înțeleg relația lor de iubire cu Dumnezeu ca trecând prin experiența relațiilor de iubire față de
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
poate fi caracterizat prin experiențele care constituie tipul generic de cea mai bună relație de iubire umană astfel: pasiune, entuziasm, încredere, intimitate și compasiune empatică. Rezumând, se pare că, credincioșii înțeleg relația lor de iubire cu Dumnezeu ca trecând prin experiența relațiilor de iubire față de oameni<footnote Richard Beck, Communion and compliant, attachement, object-relations, and triangular love perspectives on relationship with God, în Journal of Psychology and Theology, 2006, Vol. 34, No. 1, p. 43. footnote>. Pe de altă parte, nici un
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
le Nouveau Testament - analyse des textes, III, J. Gabalda & C ie, Éditeurs, Rue Bonaparte, 90, Paris, 1959, pp. 276-277. footnote>. În alte cuvinte, agape-ul stabilește o asociere de natură și viață între Cel Născut și Tatăl Său Ceresc. Prin experiența agape-ului - dragoste, credinciosul își dă seama ce este Dumnezeu<footnote Ibidem, p. 278. footnote>, iar a-L cunoaște pe Dumnezeu din legătura cu Iisus Hristos, înseamnă să realizezi că El este dragoste<footnote Ibidem, p. 321. footnote>. Și în
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
veșnică>><footnote Ioan Moshu, Limonariu, cap. 71, Editura Episcopiei Alba Iulia, 1991, p. 77. footnote>. Totuși, această mare Taină a Întrupării rămâne inaccesibilă pentru gândirea omului simplu, ea putând fi descifrată fragmentar și temporar doar de cei cu o bogată experiență duhovnicească. Taina Întrupării Cuvântului, cuprinde în sine înțelesul tuturor alegerilor și tipurilor din Scriptură și știința tuturor făpturilor văzute și cugetate (...) Cel ce a cunoscut înțelesul tainic al învierii, a cunoscut scopul spre care Dumnezeu a întemeiat toate de mai
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
and Andrea J. Lerner, Interpersonal Forgiveness as an example of loving one`s enemies, în Journal of Psychology and Theology, 2006, Vol. 34, No. 1, p. 39 footnote>. Credincioșii raportează de asemenea că Dumnezeu Cel iubitor poate fi caracterizat prin experiențele care constituie tipul generic de cea mai bună relație de iubire umană astfel: pasiune, entuziasm, încredere, intimitate și compasiune empatică. Rezumând, se pare că, credincioșii înțeleg relația lor de iubire cu Dumnezeu ca trecând prin experiența relațiilor de iubire față de
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
poate fi caracterizat prin experiențele care constituie tipul generic de cea mai bună relație de iubire umană astfel: pasiune, entuziasm, încredere, intimitate și compasiune empatică. Rezumând, se pare că, credincioșii înțeleg relația lor de iubire cu Dumnezeu ca trecând prin experiența relațiilor de iubire față de oameni<footnote Richard Beck, Communion and compliant, attachement, object-relations, and triangular love perspectives on relationship with God, în Journal of Psychology and Theology, 2006, Vol. 34, No. 1, p. 43. footnote>. Pe de altă parte, nici un
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]