3,053 matches
-
actualizează o stare originară. De aceea, impresia că poetul se repetă, că se autopastișează sau că alunecă în verbiaj nu e decât rezultatul unei lecturi inadecvate, improprii. Ca și „nemurirea” voiculesciană („o lucrare fără de sfârșit”), starea de beatitudine și de extaz, comuniunea mistică cu sacrul este un exercițiu spiritual reluat la infinit și care îl cuprinde și pe cititor în volutele urcătoare ale vortexului. Poezie a ascensionalului (zbor, nadir, floare, parfum, beatitudine, har, suflu, lumină, foc, cer/ceruri sunt doar câteva
IONEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287578_a_288907]
-
și angoasată a teologiei dialectice îi e străină. I. se întoarce la poezia jubilantă a laudelor și a contopirii mistice cu misterul divin, în vecinătatea tipologică a Sfântului Simeon Noul Teolog, a Sfântului Ioan al Crucii și a Sfântului Francisc: extaz și beatitudine a locuirii în sacru, a eucharistiei sau, cu vorbele poetului, a „venirii”, „vederii” și „prezenței”. E o poezie imnică și cu un lirism al gnozei, cu o depășire a cunoașterii estetice și cu ridicarea la cunoașterea supraînțelegătoare, charismatică
IONEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287578_a_288907]
-
1992; ed.2, Iași, 2002; Heinrich von Kleist, Familia Schroffenstein. Robert Guiscard, Iași, 1992, Amphytrion, Iași, 1998; Matsuo Basho, Lună și floare de prun, Iași, 1997; Vergiliu, Aeneis, Iași, 1996; ed. Iași, 1999, Bucolicele și Georgicele, Iași, 1997; Lev Șestov, Extazele lui Plotin, Iași, 1996; Psalmii, Iași, 1997; ed. Iași, 2001; Shakespeare, Regele Lear, Iași, 2000. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 93-96; Regman, Colocvial, 279-295; Doinaș, Lectura, 236-242; Paleologu, Alchimia, 152-155; Valentin Silvestru, Lumini și penumbre, AST, 1985, 10; Grigurcu
IONEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287578_a_288907]
-
Colocvial, 279-295; Doinaș, Lectura, 236-242; Paleologu, Alchimia, 152-155; Valentin Silvestru, Lumini și penumbre, AST, 1985, 10; Grigurcu, Existența, 462-465; Sorin Antohi, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie, ATN, 1987, 3; Florin Faifer, Un poem al mâniei, CRC, 1990, 21; Aurel Pantea, Extazul convulsiv, VTRA, 1991, 1; Vasile Spiridon, Un cosmotet, F, 1991, 10; Lucia Cifor, Convorbire cu Alexandru Paleologu despre Nicolae Ionel, RL, 1994, 40; Lucia Cifor, Argumente pentru o nouă poetică, „Limba română” (Chișinău), 1995, 2; Lucia Cifor, Jeanne d’Arc
IONEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287578_a_288907]
-
proiecție interiorizată și evocă tărâmurile visului. Regresia în trecut ajunge la identificarea cu stări vechi (avataruri), în decorul epocilor revolute. Călătoria e fie nedefinită, fie exotic îndepărtată. Se cultivă o poezie a pietrelor prețioase. Explorarea universului floral incitând la fiori, extaze, sinestezii, erotica instinctuală și demistificatoare, acompaniată baudelairian de viziunile descompunerii (Al. Macedonski, Idile brutale, Mircea Demetriade, Spasm, Desflorare, Beția cărnii, Cincinat Pavelescu, Senzitivă), ca și poezia obiectelor evocatoare (G. Orleanu, Pendula de stejar) nu sunt străine de simbolism. La Șt.
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
sexuale a unuia față de celălalt. Chiar și o simplă tehnică cum este cea a celor Trei Săruturi Minunate poate face ca energia să intre Într-un patern de circulație Între cei doi parteneri. Clasica lucrare a lui Margot Anand Arta Extazului Sexual 6 este un minunat ghid de intensificare a experienței de a face dragoste avîndu-și originile În Înțelepciunea veche cum sînt yoga tantrică și kundalini, precum și În descoperirile făcute de psihoterapeuții sexuali contemporani. Actul de a ace dragoste poate fi
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
ea toate informațiile necesare pentru a crea un organism format din trilioane de celule ce este gazda celui mai sofisticat sistem de procesare cunoscut, capabil să construiască zgîrie-nori, să scrie poezii, să iradieze dragoste și să se transpună Într-un extaz mistic. Cea mai mare parte a acestei informații a fost transportată prin cîmpurile energetice ale ovulului și spermatozoidului și este acum situată În cîmpul energetic al noii ființe microbiologice (numită zigot), mai mult decît În genele sale, dar asta este
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
cu a slujbii datorie”, pe valea Suhăi, a Sabasei și a Bistriței, până la Broșteni. El își așterne impresiile într-un jurnal de călătorie în versuri, intitulat Călătoria me la munte. Dar numai exclamațiile lui de călător terifiat (sau, câteodată, în extaz), cu naive porniri meditative, nu fac un poet din acest modest stihuitor. SCRIERI: Călătoria lui Cupidon la pustiu, Iași, 1850; Călătoria la munte din 1833 a spătarului Gane, îngr. Gh. Ț. Kirileanu, București, 1909. Repere bibliografice: N.A. Ursu, Poetul moldovean
GANE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287160_a_288489]
-
candorii: Cânele Bălan, nuvelă de analiză psihologică, în care se insistă asupra sentimentului de frică, În vacanțe, unde scena dimineții la iaz, cu freamătul revenirii la viață, îl prevestește iarăși pe Sadoveanu. G. se îmbată de „poezia munților”, contemplă în extaz priveliștile Moldovei, fiind, ca și Calistrat Hogaș, îndrăgostit de aceste plaiuri. E însă lipsit de capacitate descriptivă. A colindat și alte țări, făcând ascensiuni, de pildă, în munții Elveției (Impresiuni de călătorie). O penetrație a fantasticului se produce în câteva
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
de forme diferite de organizare a conștiinței, care mă duce la ideea de stări alterate de conștiință, ca metode alternative de explorare a realității și nu doar ca simple iluzii sau halucinații. În șamanism, spre exemplu, care exploatează stările de extaz și de posesie, ficțiunea funcționează ca o modalitate cognitivă, chiar dacă e o ficțiune religioasă. Un alt concept, cel de autor ficțional, este un pic mai vechi, se vorbea deja despre el În anii ’80 de Întoarcerea autorului, la noi o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
treia, a identității: e calul același, e iubirea lui aceeași, sunt eu același, e iubirea mea aceeași?): ce aflu prin atingere? Dorințele pe care pielea umedă le așază În mine le pot mai Întâi simți ca atât: bucurie a pielii, extaz al ei căruia mă Închin și de care sunt folosit. Sunt prin percepții, prin atingere, iubirea mea e supunere cărnii, sunt ales și supus. Teoria pielii este deja o teorie a percepției, ar spune Merleau-Ponty. Și tot el ar observa
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Începe cu sine și sfârșește/cu sine” este timpul splendorii (sau, ceva mai limitat spus, cel estetic), temporalitatea plină, timpul În care obiectul de artă este perceput și asumat ontologic și nu discursiv și de asemenea timpul iubirii divine ca extaz, ca acces la har. Experiența estetică, precum și cea a iubirii, sunt identitare (și, În zonele lor de adâncime, congruente). Pentru a fi comunicabile, Împărtășite În absență e nevoie de text, de semnificație, de lege. Orice discurs estetic tradițional pierde Însă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
unul al literaturii?, ne putem Întreba noi. Tema facerii ori a Întrupării gândului În cuvinte e recurentă, de unde ispita esotericului În discursul critic practicat de Horea. Dacă mai este Încă un discurs critic și nu s-a topit deja În extazele poetice ale textului-mamă. Un fir al Ariadnei ne conduce obstinat mai departe de cuvinte, dar prin cuvinte totuși, anume la Întrebarea dacă literatura „gândește”, și dacă da, la ce oare. În acest sens, postmodernul Horea Poenar ne descrie „pliurile” Întrupării
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Erosul însuși este asumat arhetipal, ca principiu unificator, capabil să șteargă hotarul dintre moarte și zămislire, dintre zori și amurg, dintre mișcare și încremenire. D. este un poet al stărilor contrare, dar nu extreme. El nu pendulează între panică și extaz, ci alunecă doar de la îndoială la uimire, stăpânește adică un univers al contrariilor pașnice. Predica focului (1993) pare să anunțe o nouă etapă, cea ironică, perceptibilă mai puțin în limbaj (neașteptat de aspru, chiar sarcastic pe alocuri), și mai degrabă
DUMBRAVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
care străbate „cerul veciei”, ca un mesager pentru viitor sau ca o „stea în bezne”, poartă spre libertate și nemărginire. Metafora „vâlvătăii” cu care își desemnează harul poetic sugerează caracterul paradoxal al stării de creație - ardere și luminare, agonie și extaz. Critica de întâmpinare a relevat caracterul elegiac, melancolic al acestei poezii izvorâte din durere, dintr-o tristețe organică, nedeterminată, sinceritatea și autenticitatea emoției, sensibilitatea, delicatețea trăirilor, precum și simplitatea clasică a formei, plasticitatea, virtuozitatea prozodică. I s-au reproșat însă exprimarea
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
Versuri alese, București, 1958; Rafael Alberti, Între garoafă și spadă, București, 1957, Versuri alese, București, 1958, Poezii, pref. Mihai Beniuc, București, 1964 (în colaborare cu Veronica Porumbacu); Irving Stone, Bucuria vieții, București, 1962 (în colaborare cu Liana Dobrescu), Agonie și extaz, pref. Dan Grigorescu, I-II, București, 1966 (în colaborare cu Liana Dobrescu); Harold Courlander și Wolf Leslau, Focul de pe munte, București, 1963 (în colaborare cu Bianca Schächter); Ivo Cipiko, Păianjenii, București, 1964 (în colaborare cu Milivoi Gheorghievici); Eduardas Miezelaitis, Omul
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
prin ridicarea din nou, la alegorie (Lamentația VIII). La antipod se situează cei o sută de Psalmi publicați în 1997, dar scriși, probabil, de-a lungul întregii vieți, semne ale unei căutări cu momente de exaltare, de revoltă, de rar extaz, de continue întrebări legate de rostul ființei muritoare, în care Dumnezeu își oglindește chipul. Familia spirituală în care se situează poetul este hotărât cea patronată de Tudor Arghezi, unii psalmi părând chiar variațiuni pe tema argheziană a orgoliului creatorului: „Cum
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
închipuit cele mai frumoase minciuni/ și cel mai bine organizat furt de mărgele -/ spânzurându-mă apoi cu bună știință/ de-a lungul deceniilor de toate culorile,/ și de toate tranzițiile. Putreziciunea, iubire,/ cu miros dulce de măr,/ - pentru care (în extaz) ficțiuni suave am fost inventați” (Bruta). Referentul imediat este parțial camuflat în Aripa secretă (1986), unde virulența se îmblânzește printr-o retorică superficial pacifistă, iar sensul e deturnat către atrocitățile nazismului. Poeta glosează acum pe marginea jurnalului Annei Frank, fetița
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
care renaște și crește în suflete cu impetuozitatea și exuberanța sevelor de primăvară: „Și-n aeru-mbătat de roze sfidez atingerea durerei/ Cu cântece nălucitoare cum sunt candorile de crin”. Beția odorifică nu a devenit încă o tehnică a introducerii în extaz, ca în Rondelurile rozelor, ci trădează și ascunde farmecul imaterial și intens al naturii, viața ei secretă și tulburătoare. Zborul fanteziei, stimulat de spațiul silvestru enigmatic (Pădurea), ca și oaza de calm contemplativ și reflexiv din Mănăstirea ori grandoarea extatică
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
sa și aici a avut faimoasa viziune extatică, povestită cu atâta emoție în Confesiuni (IX, 10, 23-25); la puțin timp după aceea, se stinge și Monica. Această viziune a făcut obiectul unor interpretări contradictorii, pentru că cercetătorii s-au întrebat dacă extazul are rolul contemplării mistice în experiența lui Augustin, sau dacă viziunea de la Ostia ar fi de tip filosofic. Marrou obiectează însă pe bună dreptate că „dilema... dintre meditație filosofică și contemplație mistică e foarte probabil una falsă: dacă există (și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
puțin cam îngustă, devine din nou o figură centrală pentru Augustin și îl însoțește în perioada dintre convertire și botez, așa cum este împreună cu Augustin în timpul călătoriei de întoarcere și mai ales în timpul faimoasei viziuni de la Ostia, când trăiește împreună cu el extazul de tip creștin și neoplatonic în același timp despre care povestește în cartea a noua. Odată cu extazul de la Ostia și cu neașteptata moarte a Monicăi se termină narațiunea propriu-zisă pentru că scriitorul a atins de-acum punctul cel mai înalt al
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
convertire și botez, așa cum este împreună cu Augustin în timpul călătoriei de întoarcere și mai ales în timpul faimoasei viziuni de la Ostia, când trăiește împreună cu el extazul de tip creștin și neoplatonic în același timp despre care povestește în cartea a noua. Odată cu extazul de la Ostia și cu neașteptata moarte a Monicăi se termină narațiunea propriu-zisă pentru că scriitorul a atins de-acum punctul cel mai înalt al vieții sale, iar după convertire nu mai este nimic important pentru un creștin. Din acel moment, Augustin
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
în sine însuși, purificându-se și pregătindu-se pentru reîntoarcere care se realizează în etape succesive, cea mai elevată dintre ele fiind filosofia, contemplarea adevărului inteligibil. De altfel, aceasta nu reprezintă unirea cu Dumnezeu care se poate realiza numai prin extaz. Mai târziu, Proclus sistematizează această concepție într-o structură triadică. Unul, fundament al ființei, este, tocmai din această cauză, dincolo de ființă. Așadar, acesta e în același timp (1) putere absolută, pentru că există în sine; (2) act absolut pentru că întregul existent
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
clarificatoare. Între pământ și cer (1977) așază poezia lui G. sub zodia Săgetătorului (stăpân al muzelor și al inspirației), care ordonează existența în cercuri de coerență luminoasă (Sub jocuri de lumină). Lirismul este acum o stare a memoriei care, în extazele luminii reci, redescoperă lumi uitate („scurmai în gând tărâmul crezut / pe veci răpit în marile tăceri” - Copleșit de munți). Versurile din Foc nestins (1980) abundă în imagini ale materiei eterate, sub frenezia elanului poetic. Dimpotrivă, o lumină rece, cerebrală scaldă
GHIŢULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287274_a_288603]
-
cărți oferă un vers mai tehnic, cantabil și metaforic în accepție modernă: „Versurile sale sunt sever elaborate, conceptuale sau controlat sentimentale, cu un timbru ușor recognoscibil” (Al. Piru). Așa cum s-a spus, H. este „un temperament dionisiac care pendulează între extaz și prăbușiri interioare” (Ovidiu Ghidirmic). Volumele Vânt de vis (1977) și Călăreț stingher (1984) au fost distinse cu Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova. În 1974 scoate volumul Convorbiri cu..., în care sunt prezenți Ștefan Aug. Doinaș, Tudor Gheorghe, Mihnea Gheorghiu
HINOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287434_a_288763]