5,557 matches
-
antonimic: viață-moarte, tristețe-bucurie, fericire-nefericire etc. poetul aflându-se ori la limita de sus a sentimentelor, a trăirilor, ori la limita inferioară, nedumerindu-se asupra barierei dintre stări, de aceea cazând când într-una când în cealaltă, devenind fără voie adeptul extremelor. Se remarcă titlurile lungi în bună parte, de parcă poetul ar vrea să spună dintr-o suflare ceea ce are pe suflet. Se simte o stare de revelație în fiecare frază, la acest poet al stărilor, cum l-am perceput eu. Se
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
în a sa Istorie a literaturii Române, pag,679, creează o” ... impresie finală de copleșitor, de unic, care depășește analiza parțială” prin care se ridică o topografie a reliefurilor provinciei până la confundarea cu un teritoriu mitic, unde iritarea simțurilor până la extreme este posibilă și unde erotismul joacă rolul de filosofie a vieții, ca unica posibilitate reală a pasiunii imaginarului. La începutul romanului Ragaiac exclamă:”Chemam în ajutor literature ca să mă scape de setae de viață! “(p.6 ), propoziție care cred că
PASIONALITATEA CA REFLEX AL IMAGINARULUI ÎN RUSOAICA DE GIB I. MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372733_a_374062]
-
se vândă. Prin urmare, după Rousseau, dacă vrem ca statul să fie viguros și formele sale ca și funcțiile sale cumpănitoare și echilibrate iar forțele ce-l animă echidistante față de axul Puterii, trebuie să apropiem cât mai mult cu putință extremele și să nu admitem să fie îmbuibați și nici calici. Aceste două stări, care în chip natural sunt nedespărțite, sunt tot atât de funeste binelui comun. Din unii provin uneltitorii tiraniei, iar din ceilalți tiranii: totdeauna, traficul libertății politice, publice se face
ESEU DESPRE PUTERE (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373053_a_374382]
-
45 de ani acest popor a fost înfometat,i-au fost inversate valorile,i-a fost luată credința.Din orbirea gândirii stângiste ei nu văd,încă,beneficiile recoltate de țările cu sisteme economice de piață.Acești scriitori și intelectuali de extremă stângă ce descind din aparatul de propagandă comunistă nu doresc să vadă că într-o societatea burgheză ce se formează și la noi,anumite valori sunt considerate de către majoritatea populației ca fiind de la sine înțelese.Devotamentul față de aceste credințe creează
CAPITALISMUL ŞI CULTURA ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373058_a_374387]
-
RUSU, până la un Petrică RĂDULESCU (trecut pe la Rapid, dar și la națională), Dragoș COJOCARU (fost consilier personal al excepționalului ministru de Externe, Corneliu MĂNESCU), Ioviță IOVICIU, ultimul nume evocat care s-a detașat drept un monument de profesionalism fiind chiar extrema de ieri, regretatul de astăzi, evocat însă printr-un moment de reculegere, Ion ZAHARIA. Important este că s-au perindat nenumărate generații de studenți, remarcați și ca sportivi, dar și ca specialiști, CSU/Știința ajungând chiar ”o școală de directori
MEMORIALUL ION ZAHARIA, LA UN DECENIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372183_a_373512]
-
Împărăția Sa sub forma Împărtășirii euharistice de Trupul și Sângele Domnului mort și înviat pentru noi. De aceea și practica cea mai potrivită în acest sens a împărtășirii continue sau frecvente e calea de mijloc a împărtășirii duminicale, care evită extremele periculoase duhovnicește atât ale împărtășirii anuale sau de patru ori pe an după marile posturi bisericești, cât și ale celei zilnice. Prima practică - tipic răsăriteană - pune accentul pe pregătirea ascetică prealabilă prin Spovedanie și post, rigorismul ascetic ducând la o
RECENZIE: „ÎMPĂRTĂŞIREA CONTINUĂ CU SFINTELE TAINE”- DOSARUL UNEI CONTROVERSE, MĂRTURIILE TRADIŢIEI. STUDIU INTRODUCTIV ŞI TRADUCERE DE DIAC. IOAN I. ICĂ JR., EDITURA DEISIS, SIBIU 2006, 532 PAGINI. d [Corola-blog/BlogPost/372268_a_373597]
-
Neagu, Petre Marinescu, Zgardan sau după o vreme Cristi Stătescu, Nae Dima sau Vasile Lehăduș, ultimii plecați să încingă o miuță în ceruri arbitrată, poate, de Sf.Petru. Mai ieri a plecat Vasile, zis Moșu, cel de la Politehnica și Siderurgistul, extrema și interul iubit de Cavalerul de la Tunel, Cornel Gușatu, Fane Măcealaru, Sandu Robea, Toni Barbu, Ilie, Liviu Nica sau chiar de autorul acestor modeste rânduri, deținător de vuvuzea, dar remarcat de gașcă mai ales prin sunetele scoase cu o veche
SE PUNE DE-O MIUŢĂ ÎN CERURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376221_a_377550]
-
cauze, că toți gânditorii și scriitorii cuprinși aici își manifestă crezul artistic, dragostea pentru țară, pentru limbă, pentru trecutul jertfelnic pentru neatârnare și pentru valorile morale și civice care trebuie să primeze în comportamentul tuturor. Uneori, acest patriotism merge până la extremă, până la jertfirea proprie pentru eliberarea țării, pentru apărarea hotarelor ei: „Când PATRIA este în pericol și cheamă pe fiii ei să o ajute, este de trei ori blestemat acela care rămâne surd la gemetele ei”. (Nicolae Filimon, poet, dramaturg, publicist
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
ce vin pe scenele din timpul diferitelor festivaluri artistice pentru amatori, aducând nepoțeii și nepoțelele lor ținându-i de mânuțe. Primii întineresc prin empatie, iar micuții se maturizează pe lângă bunii lor. Fericirea îi cuprinde atunci pe toți aceia din ambele extreme ale vieții. Pentru mine este o mare bucurie de a fi în juriu la asemenea sărbători artistice la care particip mai mult de peste 20 de ani. Eu îmi culeg bucuria din bucuria lor. Eu mă fac mai bogat și mulțumit
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371563_a_372892]
-
în momente de criză și tulburări de comportament sau personalitate, este asemenea celui al preotului, iar a doua sa Biserică o constituie Școala, unde încearcă să-L aducă pe Dumnezeu. Pentru aceasta, atitudinea față de elevi nu trebuie să fie una extremă: abandon și neimplicare sau, dimpotrivă, exagerare în îndrumare. Profesorii de religie trebuie să reușească în demersul lor de a înlătura temerile care apar la adolescenți: - teama de a nu fi luat în seamă - prin angajarea elevului în îndeplinirea unor sarcini
PROFESORUL DE RELIGIE, UN MODEL DE CONDUITĂ PENTRU „UCENICII“ SĂI ŞI UN MEDIATOR ÎN ŞCOALA ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362177_a_363506]
-
totdeauna pe vecina lor mai uscățivă. Și invers, evident. Bârfa invidioasă e încruntată și plină de ranchiună. Dar adevărata bârfă e rareori indignată, de cele mai multe ori se face cu zâmbetul pe buze. Pentru că te simți bine văzând pe cineva de la extrema cealaltă. Exagerarea - este, conform definiției, tot o minciună, dar una cantitativă și nu calitativă. În general scopul este lauda de sine. Exponenții tipici sunt pescarii și vînătorii. Aș generaliza - vânătorii de elogii, de osanale, de glorie. Ținând cont că e
DESPRE MINCIUNĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362238_a_363567]
-
din cîte se știe pînă acum, nu se pot descoperi surse indiene directe pentru sistemul său filozofico-politic, cel puțin se poate stabili o filieră indirectă: este cunoscut că printre elevii lui Hegel figurau un Feuerbach, un Strauss care vor deveni extrema stîngă a hegelianismului. Așadar, ei au trebuit să-și împrumute unele idei fundamentale de la maestrul lor, Hegel, și, indirect, din gîndirea indiană veche. Trebuie subliniat că vrînd să respingă sistemul idealist al lui Hegel, Karl Marx a trebuit să plece
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
prozei ei, inzii cu toată bogăția și grandioasa lor îndrăzneală, alunecă de asemenea într-o înspăimîntătoare buimăceală a fantasticului, care trece repede de la ceea ce este mai interior și mai profund la prezentul cel mai comun, spre a converti nemijlocit o extremă în cealaltă și a o desfigura. Pentru a arăta trăsăturile mai precise ale acestei neîncetate stări de beție, ale acestei înnebuniri și nebunii, nu trebuie să parcurgem aici reprezentările religioase ca atare, ci numai principalele momente conform cărora acest fel
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
acestei neîncetate stări de beție, ale acestei înnebuniri și nebunii, nu trebuie să parcurgem aici reprezentările religioase ca atare, ci numai principalele momente conform cărora acest fel de a vedea aparține artei. Aceste puncte principale sînt următoarele: 1. Una dintre extremele conștiinței índice este conștiința absolutului, ca ceea ce este în sine universal, lipsit de diferențe, și astfel complet nedeterminat. Această abstracție extremă, întrucît nu are nici conținut particular, nici nu este reprezentată ca personalitate concretă, nu se înfățișează sub nici un aspect
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
índice este însă nașterea zeilor și a tuturor lucrurilor, teogonia și cosmogonia, deoarece imaginația índică este neîncetat preocupată de a introduce în miezul fenomenului exterior ceea ce este cu totul lipsit de caracter sensibil, precum și invers: de a topi în abstracții extreme ceea ce e pur natural și absolut sensibil. În acest fel este reprezentată nașterea zeilor din divinitatea supremă, precum și acțiunea lui Brahmă, Visnù și Sīva în lucrurile particulare, în munți, ape și evenimente omenești. Asemenea conținuturi pot sa aibă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
dar care transformă totul în întruchipare a fanteziei; chiar dacă plăsmuirea pare a fi pătrunsă și de concept, și chiar dacă întîlnim gîndul strecurat în ea, este vorba doar de îngemănare întîmplătoare [37 td]. Moralitate, rațiune, subiectivitate, toate acestea sînt desființate, iar extremele în care indianul trăiește sînt pe de o parte cufundarea nemăsuratei puteri de imaginație în desfătarea senzuală, și pe de altă parte pieirea acesteia în completa abstracție a interiorității... La indieni, fiecare lucru prezent și subexistent se [193] dispersează în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de lipsit omul de statornicia existenței libere, pentru sine, de personalitate și de libertate [42 td]. Există la indieni o lume a reprezentării, o interioritate maximă, dar ea nu este formată din concepte, ci de o îmbinare a celor două extreme ale exteriorului și ale interiorului. Motivul fundamental este ideea de unicitate ce are la bază individul și conceptul. Considerat pentru sine, acesta constituie temelia oricărui adevăr, dar cu privire doar la reprezentare, devine o extravaganță. Trebuie să observăm dacă reprezentarea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în această stare și propria lui încercare de a deveni conștient nu poate fi decît o luptă visătoare în care orice sfîrșit conduce spre opusul său." În continuare, sînt făcute aprecieri asupra religiei naturale a indienilor (p. 158): "Una din extremele religiei indienilor este materialitatea acestei religii, faptul că ea este o religie naturală, care invocă adorarea obiectelor din natura imediată. Dintre acestea, primul este soarele. Rugăciunea principală a brahmanilor, pe care ei trebuie să o spună de mai multe ori
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
întoarcerea universalului către concret și obiect și acestea sînt concomitent mînate din determinația lor, către universalitate, acțiune prin care ele se lărgesc pînă la incomensurabil, fără putință de oprire. Din acest tumult se realizează imediat, de altfel, trecerea la cealaltă extremă, la abstracția supremă. În măsura în care universalul este abstract, autoconștiința nu se află într-o relație de libertate cu acesta, pentru că doar în măsura în care ea se știe că este în raport cu Dumnezeu, știe că este conținută în Dumnezeu și este deci liberă. Conștiința indiană
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
credit funciar pentru țărani. Criza din 1907 a provocat uniunea sacră a conservatorilor și a liberalilor în jurul ideii de apărare a statului, dar sistemul este zguduit, prefăcătoriile parlamentarismului și vanitatea luptelor politice sînt denunțate atît de dreapta cît și de extrema stîngă. Odată cu această criză din 1907, stînga socialistă și poporanistă se divizează: poporaniștii, la chemarea conducătorului lor, Constantin Stere, iau poziție în favoarea unei represiuni ferme a răscoalei pentru a salva statul. Cu toate acestea, socialiștii și poporaniștii contestau, încă de la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de o supraproducție de produse neprelucrate, din cauza capacității reduse de rafinare și de stocare. În 1932, național-țărăniștii revin cu soluții de control al comerțului cu petrol, asemănătoare cu măsurile luate anterior de către liberali. Criza favorizează urcarea pe scara politică a extremelor de dreapta și de stînga și pune în evidență rolul de decizie al regelui. Este regalitatea o garanție a ordinii atunci cînd se prăbușesc speranțele contradictorii ale stîngii democrate și ale dreptei conservatoare în național-țărăniști? La 27 iunie 1932, ministrul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
rămînînd același, în vreme ce populația ei a crescut de la 6 la 20 milioane de locuitori, din care 25% sînt refractari la cultura noastră". Față de acțiunea culturală a Franței se manifestă încă un blocaj, acela operat de poetul și omul politic de extremă dreapta, Goga, care, în martie 1936, într-un discurs la Cameră, acuză Parisul că ar fi acordat un număr prea mare de burse studenților evrei. Goga este purtătorul de cuvînt al unui naționalism în care reprezentantul Franței întrevede "o predispoziție
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în dramaticul bilanț financiar. Această situație este revelatoare pentru eșecul regrupărilor și al alegerilor de după război și are urmări, desigur, asupra ansamblului gestiunii economice și politice. 1933 este un an al dramei și al dramatizării, un an de resituare a extremelor care denunță, la dreapta și la stînga, amenințarea unui complot. Este și un an însîngerat: la 29 decembrie, președintele Consiliului liberal, I.Gh. Duca, este asasinat pe peronul gării din Sinaia de către trei membri ai Gărzii de Fier, după ce tocmai fusese
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
-a Internațională, se restructurează în 1927 în jurul unor oameni ca Titel Petrescu. Partidul își are propriul ziar: Socialistul. Revendicările sale privesc respectarea exercitării libertății întrunirilor, a presei, separarea Bisericii de Stat, autonomia județelor și comunelor, desființarea impozitelor indirecte. În fața ascensiunii extremei drepte, social-democrații sînt, în majoritate, deschiși pentru o cooperare cu național-țărăniștii. Ei rămîn însă foarte divizați, aceste împărțiri exprimînd alegerea alianțelor: alianță cu național-țărăniștii sau începînd din 1936 și 1938 cu comuniștii? În 1936, minoritarii din Partidul Social-Democrat se declară
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nevoilor naționale. [...] Am urmat reacția opiniei publice, nu? Și am stricat curînd jocul Gărzii de Fier". Analiștii printre care Henri Prost ori comunistul Lucrețiu Pătrășcanu se întreabă care este semnificația acestui episod. Ei reiau însă aceleași argumente: regele folosește o extremă dreaptă minoritară, aceea a lui Goga-Cuza, împotriva alteia aflată în progres, aceea a legionarilor, sprijinindu-și astfel propria putere. Acest personaj pe care observatorii francezi îl descriu, în 1930, ca pe un veleitar, face, în final, în 1938 și 1939
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]