3,552 matches
-
de conflicte artificiale sau în falsa umanizare, ci în tipizarea în fiecare personaj a unei laturi, a unui fenomen al realității, fermitatea revoluționară (Anghel) sau impulsivitatea și lipsa de vigilență (Pascu), ardoarea luptei țărănimii sărace pentru colectivizare (Ilie Barbu) sau ezitarea și neîncrederea celor care suferă de pe urma politicii dușmănoase a deviatorilor (Ioniță, Gavrilă), orbirea politică (Ion Niculae) sau oportunismul și carierismul (Prunoiu), poftele de exploatare (Ghioceoaia)”. *** Nuvela Desfășurarea va stârni multe comentarii în anul viitor, fiind considerată, alături de alte câteva opere
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
au fost duse de partid în universități, lupte în care, ca rectori și decani, tovarășii numiți mai sus au fost în primele rânduri. Dar explicația aceasta nu este întru totul satisfăcătoare. Adevărata explicație a acestei stagnări trebuie căutată fără nici o ezitare în lipsa deosebit de gravă a lingviștilor noștri în vârstă sau mai tineri, în direcția cunoașterii și însușirii marxism-leninismului. La sesiunea lărgită a secției a 6-a din vara trecută, s-a constatat că deși se împlinea atunci un an de la apariția
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
În România, 246 • Teoria urilor ancestrale, 247 • Mesaje mixte: aberație și mister, 248 • Oroarea de alteritate, 249 Ziua a noua 251 Corupția: boală ajunsă la metastază, 254 • Marile aranjamente de culise, 254 • Prețul europenizării, 256 • Semnale Încurajatoare din afară, 257 • Ezitări și criză, 259-260 • Am căzut la mijloc, 260 • „Cine suntem, de unde venim, Încotro mergem”, 261 • Revenirea demonilor, 263 • Un dinamism continuu care se cheamă America, 266 • Alergăm pe două culoare, 268 • Le Roi s’amuse!, 269 • Victime și călăi, 270-271
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
de trupe”, vizibile sau mai puțin vizibile. Poate ar trebui evocat și elementul de politică externă, care a avut contribuția lui. Mă refer În speță la războiul din Iugoslavia, ce a fost sprijinit cu fermitate și fără nici un fel de ezitare de puterea din acel moment - Convenția Democratică -, Îndeosebi de Emil Constantinescu și ministrul de Externe Andrei Pleșu. Pe de altă parte, PDSR a avut o poziție absolut obstructivă, ca să nu spun mai mult. Dacă privim retrospectiv, acele lucruri pot fi
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
e greu să nu se țină seama. El personal are și a avut de fiecare dată un impact mare În societatea românească. Când a considerat necesar să facă apel la forța sa de seducere a electoratului, a făcut-o fără ezitare. Vladimir Tismăneanu: Îmi amintesc că În ’90 sau ’91 a apărut, În Le Monde sau În Libération, un interviu cu Virgil Măgureanu. Acesta vorbea despre relația sa cu Ion Iliescu și de admirația pe care i-o poartă. Cred că
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
lege, iar stalinismul drept un sistem criminal. A recunoscut acest lucru. L-am Întrebat dacă e de părere că Securitatea, În Întreaga sa istorie, a fost o instituție criminală, spunând că eu aș fi semnat „Scrisoarea celor șase” fără nici o ezitare, cu excepția pasajului În care apărea propoziția „Securitatea pe care noi am creat-o pentru a apăra cuceririle poporului”. Nu pentru asta a fost creată Securitatea, ci pentru a proteja dictatura unui grup de autodesemnați reprezentanți ai poporului, care au instituit
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
lucruri care deja Încep să dea rezultate, din păcate. Iată, slăbirea coaliției antiteroare, după ce la doar câteva săptămâni după atacul de la 11 septembrie se vorbea de refacerea coaliției antifasciste Într-o nouă formulă. Acest lucru spune multe despre slăbiciunea și ezitările care domină democrațiile occidentale În acest moment. Vladimir Tismăneanu: Trebuie să nuanțăm puțin, pentru că sunt mulți cei care au fost În favoarea acțiunii militare Împotriva Al-Qaeda În Afghanistan, dar care au avut foarte mari rețineri referitoare la cea din Irak. Mircea
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
atunci ajungi să urăști tot mai mult. Iată, acest om s-a hrănit cu ură Începând din perioada facultății. Ziua a nouatc "Ziua a noua" Corupția: boală ajunsă la metastază • Marile aranjamente de culise • Prețul europenizării • Semnale Încurajatoare din afară • Ezitări și criză • Am căzut la mijloc • „Cine suntem, de unde venim, Încotro mergem” • Revenirea demonilor • Un dinamism continuu care se cheamă America • Alergăm pe două culoare • Le Roi s’amuse! • Victime și călăi • Hei-rupism, praf În ochi, buimăceală carnavalescă • Cartonaș galben
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Victime și călăi • Hei-rupism, praf În ochi, buimăceală carnavalescă • Cartonaș galben, duș rece • Finalul himerelor narcisiste • Periculosul registru al autoiluzionării • Nu suntem agenție de ghicittc "Corupția \: boală ajunsă la metastază • Marile aranjamente de culise • Prețul europenizării • Semnale Încurajatoare din afară • Ezitări și criză • Am căzut la mijloc • „Cine suntem, de unde venim, Încotro mergem” • Revenirea demonilor • Un dinamism continuu care se cheamă America • Alergăm pe două culoare • Le Roi s’amuse ! • Victime și călĂi • Hei‑rupism, praf În ochi, buimăceală carnavalescă • Cartonaș
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
poveștile pe care le spunem. Nu toată lumea acceptă întru totul această perspectivă. În rezumatul capitolului introductiv al excelentului lor ghid de cercetare calitativă, Denzin și Lincoln (1994) afimă: „Câmpul cercetării calitative este definit printr-o serie de tensiuni, contradicții și ezitări” (p. 15). Punctul nevralgic al acestor tensiuni este reprezentat de problema naturii „adevărului”, „cunoașterii” și „cercetării” - lămurirea acestora depășește cu mult scopul cărții de față. În afară de viziunea postmodernă prezentată mai înainte, mai există în lumea științifică de azi perspective realiste
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
1930, apar unele fluctuații de opinie, unele luări de poziție care vor stârni reacții ferme, uneori violente ale ziarelor de centru și de dreapta, dar și ale unui cotidian de însemnătatea și răspunderea „Universului”. De altfel, ca urmare a acestor ezitări și neclarități, mai ales în ceea ce privește chestiunea națională, N. Batzaria, scriitor și gazetar cunoscut, care era redactor aici încă din 1921, demisionează în 1935 și trece la „Universul”. Din 1936 și până la suspendarea gazetei, la sfârșitul anului următor, director va fi
ADEVARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
și Tolstoi, nu Proust sau Gide. Dar, știind să se detașeze perfect, atunci când vine vorba de scriitori care au suferit influența celor din urmă sau fac parte din familia lor, precum Hortensia Papadat-Bengescu sau Camil Petrescu, le recunoaște, fără nici o ezitare, meritele de novatori ai prozei analitice românești. Revistă-magazin, cu un conținut eclectic și adesea inegal, A. l. și a., săptămânalul cu cea mai lungă apariție din perioada interbelică, nu a lansat nume noi decât în mică măsură (Vladimir Streinu, Zaharia
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
piept și-l împiedică să vorbească. Peste umărul ei, izbutește să vadă un grup de oameni. Apariția lor îl lasă într-o stare de neînțelegere totală. Inconștient, spune: „oamenii...“ Cuvântul pe care-l auzise acasă, rostit întotdeauna cu o ușoară ezitare de neliniște. Oamenii, ceilalți, ei... Acum îi vede, în carne și oase, există. Lumea se lărgește, forfotește, distruge singularitatea celor ce-l înconjurau mai înainte: mama, tata, femeia cu păr alb. Spunând „oamenii“, crede că face ceva iremediabil. Închide ochii
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
preocupat atitudinea omului medieval în pragul evului modern, omul născut, angajat în creștinism prin tot ceea ce avea mai bun ca suflet și minte, și care, treptat, se eliberează de vechile dogme prin cultivare, înlăturând jugul comun, jugul religiei profesate fără ezitări și fără restricție prin cvasiunanimitatea contemporanilor săi. Ideea o regăsim, cu toate că exprimată în altă modalitate și vizând alte sensuri, la Johan Huizinga, în Amurgul Evului Mediu. Să menționăm că Febvre deschide drumul investigațiilor totale, pe linia istoriei conceptelor, drum pe
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Alba-Iulia nu reprezintă decât un exemplu pe o hartă a circulației voltairianismului. La Aiud, Târgu-Mureș, Cristuru Secuiesc și Sibiu pătrunde un număr la fel de impresionant din cărțile filosofului. Farmecul lecturii, ca și tentația noului, are un cuvânt greu de spus în ciuda ezitărilor. O cercetare avizată întreprinsă nu demult reliefează contactul privilegiat pe care îl au transilvănenii cu opera gânditorului francez. Elements de la philosophie de Newton, Londra, MDCCXLI; Histoire de Charles XII, roi de Suède, Basel, MDCCXXXII; La Henriade de Voltaire avec les
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
care le-a adoptat? Zebră Zebra are semnificații asemănătoare cu cele ale calului doar în ceea ce privește aspectul sălbatic, nu și în relația sa cu omul, deoarece nu este domesticită. Reprezintă pulsiunile cărora le este supus subiectul. Dungile sale pot simboliza nehotărârea, ezitările, chiar contradicțiile celui ce visează. Aniversare Aniversarea simbolizează eterna reîntoarcere. Instituie, la fel ca Ianus, zeul roman cu un chip întors spre trecut și altul spre viitor, frontiera dintre două perioade temporale. Reprezintă la fel de bine sfârșitul și începutul. În vis
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
a balansa, balansier În interpretarea psihanalitică, balansoarul are o semnificație erotică certă. Imitare a mișcării de du-te-vino ce însoțește actul sexual ori masturbarea, balansarea poate prin urmare reprezenta pulsiunile sexuale ale celui care visează. O altă semnificație se referă la ezitările persoanei, întrucât mișcarea balansoarului sau a balansierului exprimă oscilațiile și tergiversările interioare. În sfârșit, balansoarul poate confirma natura regresivă a elementelor onirice, deoarece este legat de copilărie. Ca atare, indică reactualizarea unei situații mai vechi, poate chiar o întoarcere la
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
cu privire la viitor, căutarea sprijinului, așteptarea soluțiilor magice și nevoia de a ști încotro ne îndreptăm. Obiectele și elementele folosite cel mai adesea (cărți de joc, astre, glob de cristal) sunt tratate la cuvintele corespunzătoare. Pendulul, prin mișcarea de oscilație, simbolizează ezitările și tergiversările interioare, dar reproduce și mișcarea de du-te-vino a actului sexual și are prin urmare, o semnificație erotică certă. Continente și țări În majoritatea timpului, este dificil să localizăm cu precizie spațiul geografic în care se derulează visul. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
promovează indirect această inegalitate. La fel se întâmplă în publicațiile protestante americane. Ele proclamă necesitatea unirii Bisericilor, dar conținutul articolelor atinge rareori această temă (vezi A. Kientz, 1971, p. 58). Pare cinic, dar trebuie să o spunem fără pic de ezitare: presa nu este, nu poate fi și nici nu trebuie să fie obiectivă. În caz contrar, presa ar deveni un uriaș ghișeu de informații, un fel de anexă a Institutului Național de Metrologie. 2.1. Eveniment sau fapt de presă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
credibil înseamnă să fii coerent și să respecți premisa de la care pleci. Înseamnă ca mulțimea detaliilor surprinse să se potrivească într-un ansamblu supratextual sau, oricum, să nu ridice inutile semne de întrebare (Cine?, Ce?, Cum?), să nu genereze inutil ezitări de lectură, confuzii sau neclarități. Alteori, credibilitatea se decide la nivelul observației în sine, ea respectând sau nu logica propriu-zisă a realității obiectuale. Este nefiresc, prin urmare, să trecem pe lângă un om și noi să știm ce anume gândește. Este
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
anume spui”. În permanență, trebuie să ne gândim cui ne adresăm, să ținem cont de faptul că cititorul nostru este relativ comod și grăbit. Dacă nu-i captăm atenția din primul moment, el va abandona rapid lectura, va trece fără ezitare la alt articol. Regula este aceeași, inflexibilă și neiertătoare: atenția lectorului se consumă în primele 30 de cuvinte. Ajungem, astfel, într-un punct extrem de sensibil și de dificil al scriiturii de presă. Este vorba despre început. Teroarea oricărui ziarist (fie
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de construcție. Planul acestui gen de text este destul de liber: atac - recapitularea faptelor (marcarea prezenței ziaristului la locul faptei) - introducerea unor informații noi - dezvoltare (descrierea a ceea ce vede jurnalistul: o scenă, un portret, câteva citate scurte etc.) - final. Cu anumite ezitări și precauții, putem spune că acest plan este o variantă a „piramidei inversate”. Reportajul de atmosferă. Scris la fața locului, se aseamănă mult cu relatarea. Lipsește doar evenimentul, informația de la care se pleacă. Atemporal întrucâtva, reportajul de atmosferă trebuie doar
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
consecință interferența vorbirii autorului cu vorbirea personajului: „Era fericit. Doamne, ce fericire”. Seamănă, dar nu se confundă cu monologul interior. 4.3.6. Reguli generale de construcție a textului de mari dimensiuni Nu există ziarist care să nu aibă mari ezitări înainte de a-și scrie articolul. Cu ce să încep? Ce anume trebuie să urmăresc? Care ar fi pașii de urmat? Cu ce termin? Ce păstrez, ce elimin din documentare? Orice metodă este bună dacă duce la un rezultat mulțumitor. Unii
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
făcute în treacăt. Adeseori, ele trec neobservate, ocazie cu care ați pierdut un posibil subiect de știre sau de comentariu. În drum spre redacție, fixați-vă deja atenția asupra informației principale. Scriind contracronometru, nu o să aveți timp de prea multe ezitări. Evitați cronologia faptelor și folosiți cu măsură conectori de tipul: în continuare, vorbitorul a spus..., ar mai fi de adăugat..., la întrebarea X, dl Y a spus etc. Atenție la negarea non-negare. Este vorba de situația când, la o acuză
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
văzut, a auzit, a simțit”) sau de prețiosul Jean Paul Sartre: Capacitatea de a sesiza intuitiv și instantaneu semnificațiile și abilitatea de a le regrupa apoi, pentru a oferi cititorului ansambluri sintetice ce pot fi descifrate imediat. Oricâte dispute și ezitări ar conține aceste definiții, trebuie să subliniem câteva trăsături de bază: - reportajul este transmis (documentat) de la fața locului; - are o forță evocatoare deosebită, excelând în descrieri, portrete și scurte narațiuni; - conține declarat sau în filigran o poveste, un fir narativ
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]