5,420 matches
-
tine, prietene,/ și ceașca de ceai japoneză începe să tremure ușor,/ apoi se înalță și te caută prin pădurile Germaniei." Și în această înălțare, în acest abur lipsit de trup, rezistă încă o senzualitate terifiantă: "Obsesia trupului tău plutitor,/ o fîșie de cămașă albă îmbrăcată în carne". Citită, cum spuneam, de la sfîrșit spre început, cartea își dezvăluie celălalt punct de greutate care pare să fie reluarea primelor volume al poetei, Un război de o sută de ani și Aripa secretă, cele
Integrala poeziei Marianei Marin by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14997_a_16322]
-
alcătuit de-a lungul veacurilor. E formată din câteva zeci de cărți, cu conținut istoric, dogmatic, ritual, poetic, filosofico-moral. Cam pe la sfârșitul secolului al II-lea d. Hr. i s-a dat numele de „biblie” care, după ce în grecește însemnase „fâșie de papirus”, a ajuns să însemne diminutivul pentru „carte”. Însumând milenii de istorie, de experiență și inspirație, a avut ea însăși propria istorie în cultura și în credința popoarelor, fiind tălmăcită, treptat, în toate limbile pământului. Masiva parte scrisă înaintea
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
și aplicarea de vezicatoare Își vor dovedi În cele din urmă eficacitatea. Pentru a mă elibera de chinuitoarea uscăciune a gurii, am cerut să mi se aducă niște sâmburi de gutuie pe care, după ce i-am Împăturit Într-o mică fâșie de pânză, i-am pus În apă. Cu această legătură Îmi umezeam frecvent limba, ceea ce avu un efect extrem de bun. De asemenea, În cursul aceleiași zile am Început să mestec monaka (stafide mari), care mă răcoriră. Ca să opresc Înaintarea inflamației
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
din Memorial cu păianjeni și fructe (2002): „Simplitatea e un joc de cuburi răsturnate./ Uneori poartă numele unei ființe/ ascunsă sub schelării somnoroase - / alteori e doar accentuarea detaliilor/ pe o fotografie de epocă - / mai rar poate fi o minge/ din fâșii de pâslă/ uitată în garaj...”. În versurile din primele trei cărți - Livada Röentgen, Ușor, deasupra lumii (1999) și Factorul Șarpe (2000) - se percepe o anume „pudoare cinică” (Gheorghe Grigurcu), un fel „de rușine de cuvinte” și o revoltă neputincioasă față de
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
ești, tu rămâi,/ Când moartea-ți va fi cel mult o surpriză,/ Sau ruptă de flăcări în jur vei năluci mai înaltă/ Cu mădularele facle prin stingerea toată./ Prin urme ce se deșartă, plecarea te ia îndărăt - / Din tine-o fâșie încă mai văd”. Atmosfera înțesată de taină poate fi percepută și în Inventar rustic, Aventură, în inedita Șah. O anume sobrietate intelectuală se întâlnește în însemnările lui Ș. despre scriitori contemporani și despre literatură în general (Ion Barbu, N. Davidescu
SICLOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289664_a_290993]
-
s-au adăugat și pasiuni ce n-au nimic cu literatura” (E. Lovinescu). Cunoscuse, în schimb, ambianța interbelică, mulți scriitori și oameni politici. Desțărat, însingurat și împresurat de tristețe, când începuse să se întrebe dacă ceea ce evoca erau realități sau „fâșii de vis”, își descoperă înclinația spre memorialistică, este stăpânit de îndatorirea de a mărturisi ce a văzut și trăit. Eventualitatea pierderii, odată cu dispariția sa, a acestor mărturii ar fi egalat - scria el - cu pierderea ce a avut loc, în 1821
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
prin scrierea hieroglifică, în greacă având semnificația de gravare sacră. Hieroglifele s-au transformat în scrieri hieratice, formă stilizată de prezentare, mult mai simplu de utilizat. Cam cu 400 de ani î.Hr., spartanii au folosit criptografia militară sub forma unei fâșii de papirus sau pergament înfășurată în jurul unui băț. Mesajul de codificat se scria de-a lungul bățului (de sus în jos sau invers) pe fâșia înfășurată care, după desfășurare, se transmitea la destinatar, ceea ce însemna o panglică plină de caractere
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
utilizat. Cam cu 400 de ani î.Hr., spartanii au folosit criptografia militară sub forma unei fâșii de papirus sau pergament înfășurată în jurul unui băț. Mesajul de codificat se scria de-a lungul bățului (de sus în jos sau invers) pe fâșia înfășurată care, după desfășurare, se transmitea la destinatar, ceea ce însemna o panglică plină de caractere aleatorii, firește, fără noimă. Când ea ajungea la destinație și se înfășura pe un băț de același diametru, se afla mesajul inițial. Cu 50 de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
intertextualitate marcată; totuși, deschiderea produsă de P. este, probabil, singulară. Poetica minimalistă își găsește o ilustrare remarcabilă la el. Decorul e minim: cadrul fizic se limitează la un tramvai, la o poză de familie, la o mahala etc. Elementele acestei fâșii de existent (văzute „obiectual” și „evenimențial”) sunt obiectul unei prelucrări suficient de libere pentru a putea fi considerate „naturale”; realismul nu e parazitat de convenționalisme, adică de constrângeri ținând de formal (dispare marcarea grafică - prin versificare - a genului), de tematic
POPESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288926_a_290255]
-
sticla pe care o spargi să-ți faci un vârf/ de lance un stil ascuțit și neîndurător/ să scriu cu el pe zid silabele zilei de foc/ sângele ascuns al sinelui să răzbată vijelios/ ca dintr-o arteră tăiată în fâșiile paginii/ îmbibându-le cu seva lui netemătoare” (Un stil ascuțit). De altfel, acest program estetic, impropriu structurii poetice a lui P., nu este urmat decât accidental. Firea lui nu este înclinată către violența ce ține de „estetica țipătului”, ci mai
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
simbolice, înscrise cu o căutată originalitate în perspectiva „lumii ca teatru”. Un ritual al suferinței se adecvează unei existențe descifrate în notele tragicului: „Te costă păgubitor de mult/ curajul de a-ți inventa o identitate./ Nu poți lua decât/ o fâșie de existență/ transcrisă întotdeauna/ cu sângele altuia./ Protocolul zilei/ te face tot mai nisipos, chiar biciul nu-l/ mai simți când incizează tranșee pe piele” (Identificare). Poezia se constituie ca un dialog continuu, cu sine sau cu celălalt, martorul vieții
RADULESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289106_a_290435]
-
Spinoza, Leibniz, Kant, Fichte, Hegel, Nietzsche, Husserl, Heidegger), M. propune o înțelegere lărgită a noțiunii de mimesis ca „scenariu cataptropic complex”, în subteranele căruia există camuflată, uneori în manieră inconștientă, „suispecularitatea”, adică autoreflectarea, detectabilă fie și numai în selectarea unei fâșii anumite de realitate, în plimbarea oglinzii pe un anumit drum. Interogarea atentă a textelor de „arheologie” a mimezei descoperă sensuri profunde ale acesteia, ca anamneza, viziunea, „realismul interior”. Mai mult, elemente ale modelului narcisic sunt sesizate și la nivelul discursului
MORARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288245_a_289574]
-
fie „ciudată”, ci, dimpotrivă, „cu cât va fi mai banală, cu atât va deveni mai tipică”. Totul în romanul naturalist se rezumă, după Zola, la „a face să se miște personaje reale într-un mediu real”. A da cititorului „o fâșie a vieții umane” - acesta e principiul. În concordanță cu el, proza și dramaturgia naturalistă reflectă realul obișnuit, cenușiul cotidian, situații consternante, apariții grotești, anomalii, drame și tragedii inerente vieții de toate zilele. Romane precum Germinie Lacerteux de Frații Goncourt, Thérèse
NATURALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288369_a_289698]
-
lipsește însă, relevându-se în afișarea identității dintre autor și eul liric, în adoptarea registrului colocvial, în recursul mai frecvent la regionalisme plastice, în asezonarea șugubeață a lucrurilor grave („Cimitirule,/ Nu mă duce cu povești/ Că mă împroprietărești/ C-o fîșie de livadă/ În tăcuta ta ogradă...”), dar mai ales în multiplicarea imaginilor, a căror construcție amintește imediat pe „iconari”. Rezultatele sunt uneori notabile: „S-a închis amurgul ca un trandafir. Noaptea mușcă lacom din obrazul serii/ Și peste cătunul cu
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
Apollo/ sau Phaeton ce-ai căutat cu cvadriga/ pe teren accidentat”), livrescul e domesticit într-o vastă rețea intertextuală, în timp ce procesul scrisului cunoaște o mai largă difuziune tematică: „Pe mal stă un copil răutăcios/ strappando i pesci/ despărțindu-i/ în fâșii fără formă/ e nevoie de foarte multe cuvinte/ pentru a descrie cu ce se ocupă el/ de aceea stau și înconjur/ cu gard viu această imagine”. Ce-i drept, aluziile scripturale devin uneori excedentare, transformând poemele în versete teoretizante inabil
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
A colaborat și la „Generația nouă”, „Revista literară”, „Adevărul literar”, „Lumea nouă literară și științifică”, „Răsăritul” (Iași), „Universul literar”. A mai semnat A. Aron, A.R. Aron, Nora R. Aron. Cu precare mijloace artistice, N. scrie schițe și nuvele didacticist-moralizatoare (Fâșii din viață 1903, Visuri de fecioară 1921 ș.a.), ilustrând teoriile misogine pe care le avansează prin mai multe broșuri (Femeia așa cum e, 1921, Femeia ne e stăpână. Adulter sau nu? Ea n-are dreptul să fie geloasă, 1936) - în care
NORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288473_a_289802]
-
Ea n-are dreptul să fie geloasă, 1936) - în care, pentru sprijinirea „părții teoretice”, se servește de reportaje senzaționale din presa vremii. Sub oarecare rezerve ținând de veridicitatea informației, poate fi consultat volumul Un om uitat: Const. Mille (1945). SCRIERI: Fâșii din viață, București, 1903; Clipe trăite, București, 1906; Fiori de dragoste, București, [1908]; Suflete fără noroc, București, [1910]; Notele unui om timid, București, f.a.; Un roman de dragoste. Scrisori răvășite, București, 1917; Căsătoria. Legende absurde, București, 1921; Visuri de fecioară
NORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288473_a_289802]
-
imaginat. La intrarea în micul oraș, Iisus întâlnește un cerșetor. Era vorba de un nevăzător. Ca și leproșii, orbii reprezentau o apariție ectopică, respinsă de „lumea bună” a Palestinei primului secol. Casa orbului din naștere este chiar drumul, iar din fâșia prăfuită el ia doar o margine. Pâinea cea de toate zilele a orbului - inutil pentru templu ori societate - era ocara. Chiar „apostolii îl certau să tacă” (Luca 18, 39). Stăruitor, acest personaj a devenit unul din miile de anonimi miluiți
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
aceste daruri ale naturii. Dacă nu aveți surse de unde să cumpărați scoarțe sau dacă este o urgență, culegeți-o singuri, îndepărtând-o de pe copac. Scoarța interioară este partea folosită, după îndepărtarea scoarței exterioare dure. Scoarța interioară se va desprinde în fâșii. Puneți scoarța într-o încăpere caldă, bine ventilată și uscați-o cât de repede posibil. Umiditatea scăzută este obligatorie pentru uscarea scoarței. Puneți-o pe o suprafață plană sau pe o podea curată de lemn în pod. Întoarceți zilnic scoarța
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
frunte seamănă cu acel mare sigiliu de aur, cu care împărații germani își pecetluiau decretele. Ea spune parcă: „Iată opera mea, făcută astăzi de mine, Dumnezeu“. Dar la mai toate făpturile și îndeosebi la om, fruntea e adesea doar o fîșie îngustă de pămînt alpin, la frontiera zăpezilor. Puține frunți reușesc, ca aceea a lui Shakespeare sau aceea a lui Melanchton, să se înalțe și să coboare în asemenea măsură, încît ochii să pară niște lacuri de munte limpezi și eterne
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
alb“, care se obține din partea mai subțire a balenei, precum și din straturile mai groase ale cozii sale: deși tendoanele din aceste părți sînt foarte dure, ele conțin destul ulei. După ce e detașat de corpul cașalotului, „calul alb“ e tăiat în fîșii lungi, care merg apoi la tocat; aceste fîșii seamănă cu niște blocuri de marmură din Berkshire. Plum-pudding e denumirea dată unor țesuturi cărnoase care, fiind lipite ici-colo de pătura de grăsime a balenei, devin adesea foarte unsuroase ele însele. E
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
balenei, precum și din straturile mai groase ale cozii sale: deși tendoanele din aceste părți sînt foarte dure, ele conțin destul ulei. După ce e detașat de corpul cașalotului, „calul alb“ e tăiat în fîșii lungi, care merg apoi la tocat; aceste fîșii seamănă cu niște blocuri de marmură din Berkshire. Plum-pudding e denumirea dată unor țesuturi cărnoase care, fiind lipite ici-colo de pătura de grăsime a balenei, devin adesea foarte unsuroase ele însele. E o substanță foarte plăcută la vedere și apetisantă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
normale sau groenlandeze și care acoperă punțile călcate de făpturile inferioare ce vînează acel cetaceu de rînd. Nippers: acest termen nu aparține, strict vorbind, vocabularului balenier, deși face parte din el, prin folosirea lui de către vînători. E vorba de o fîșie scurtă, fibroasă și tare, tăiată din vîrful cozii leviatanului; groasă de aproximativ un inch, e mare cam cît fierul unei sape. împins ca o măturică pe puntea unsuroasă, absoarbe, ca prin farmec, toate impuritățile. Dar cel mai bun mijloc de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pentru abordare de echipajul unei fregate. Ea are în vîrf un cîrlig, pe care omul îl înfige în stratul de grăsime, încercînd să-l țină, ca să nu lunece cînd vasul are tangaj. între timp, omul cu sapa, stînd chiar pe fîșia aceea, o taie perpendicular, în bucăți ușor de transportat. Sapa asta e ascuțită la maximum, pe tocilă; omul care-o mînuiește e desculț, iar stratul de grăsime pe care stă, alunecă uneori sub el ca o sanie. E oare de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cornetul de vînt și după ce stabili cu oarecare precizie direcția de unde venea mirosul, porunci grabnic o ușoară modificare a cursului corabiei și scurtarea velelor. Rostul acestor măsuri se vădi cu destulă claritate în zori, cînd în fața noastră apăru o lungă fîșie de mare, netedă ca uleiul, dar cu marginile încrețite, întocmai ca dantelăria metalică pe care-o țese un curent rapid, la vărsarea unui rîu adînc. Ă Oameni de pe catarge! Toată lumea la apel! Izbind în puntea teugii cu vîrfurile a trei
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]