10,246 matches
-
documente și sub numele de “mahalaua Făina”. --De unde ai aflat asta, dragule? --Din mărturia hotarnică făcută la 2 august 1776 de Postolachi Bâgu și Neculaiu Grosul, vornici de poartă, trimiși de Grigorie Alexandru Ghica voievod “ca să mergim la mahalaoa Făina să alegim și să hotărâm un loc de casă a dumisale Neculachi Avram lipțcanu ce l-au cumpărat de la Irimie lipcanul” - cum spun ei. --Știai că mai era și Târgul Făinii Vechi? --Parcă am mai întâlnit pomenindu-se asemenea nume
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de Grigorie Alexandru Ghica voievod “ca să mergim la mahalaoa Făina să alegim și să hotărâm un loc de casă a dumisale Neculachi Avram lipțcanu ce l-au cumpărat de la Irimie lipcanul” - cum spun ei. --Știai că mai era și Târgul Făinii Vechi? --Parcă am mai întâlnit pomenindu-se asemenea nume. --Îl spune clar Ioniță, care, împreună cu nevasta, scriu la 26 iunie 1782: “dat-amu zapisul nostru la... mâna... lelii Marii Oprei... că i-amu vândutu unu loc di casă... cari... esti la
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Parcă am mai întâlnit pomenindu-se asemenea nume. --Îl spune clar Ioniță, care, împreună cu nevasta, scriu la 26 iunie 1782: “dat-amu zapisul nostru la... mâna... lelii Marii Oprei... că i-amu vândutu unu loc di casă... cari... esti la Târgul Făini cel Vechi”. “Auzit-ai tu cui a dat zapisul de vânzare?” - m-a luat repede gândul de veghe. “Am auzit”. “Cui?” “Păi... <lelii Marii Oprei>”. “Așa spune, vere. Îi prima oară când întâlnim acest apelativ. Și să nu te ducă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
-i nimic de luat în seamă, atunci e bine. Să ne continuăm drumul. Uite că la 24 aprilie 1792 aflăm unde avea “niște casă” Chiriac calfă de pietrari care a dat “jaloba... la Divan,... că are niște casă... în Mahalaoa Făinii... din vale de biserica Curălari dispre altar, și au cerșut hotarnici ca să-și aleagă și să-și hotărască drept locul caselor sale”. --La 29 aprilie 1792, când hotarnicii au venit să vadă la “stare locului”, au constatat că lui Chriac
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
am iscălit pe dumnealui giupânul Fote, portărel (slujbaș domnesc subordonat portarului n.n), neștiind dumnealui carte”. --Același “Chireac Panaite calfa de pietrari” împreună cu soția și fiii lor au vândut la 2 mai 1792 “niște case cu locul lor la Mahalaoa Făinii din vale de biserica Curălarilor, dispre altar, care case sânt făcute pe temelie de piatră și cu pereții de cărămidă, cu doao rânduri de case pe dedesupt și deasupra șindrilite”. --Cui le vinde, dragule? --“Dumisali polcovnicului Ștefan Mantu”. --Ca să
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Curălarilor, dispre altar, care case sânt făcute pe temelie de piatră și cu pereții de cărămidă, cu doao rânduri de case pe dedesupt și deasupra șindrilite”. --Cui le vinde, dragule? --“Dumisali polcovnicului Ștefan Mantu”. --Ca să nu plecăm din Târgul Făinii fără o dovadă sigură că numele nu l-a luat de aiurea, ci pe fapte reale, aflăm dintr-o plângere a lui Alexandru Frangoli către vodă, făcută la 30 mai 1797 împotriva Ocrainei jidoavca care știind că înscrisurile pentru “o
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
nu l-a luat de aiurea, ci pe fapte reale, aflăm dintr-o plângere a lui Alexandru Frangoli către vodă, făcută la 30 mai 1797 împotriva Ocrainei jidoavca care știind că înscrisurile pentru “o cârciumă... aice în Iași, la Târgul Făinii Vechi” au ars susține că locul crâșmei dinspre locuința ei nu ar fi al lui Frangoli, ci al ei “și eu am marturi oameni bătrâni care știu că lucu acela este drept a crâcimii și măcar că n-au fost îngrădit
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ci al ei “și eu am marturi oameni bătrâni care știu că lucu acela este drept a crâcimii și măcar că n-au fost îngrădit, dar s-au luat de cătră oamenii mei părale de la carăle ce stăruia pe dânsul cu făină de vânzare”. --D-apoi să vrem să plecăm de aici și n-om putea, fiindcă Curălarii nu ne lasă. --Ia să auzim noi cine e atât de cărpănos. --Îi “Anița, femeia lui Ștefan Zugravul” care la 15 martie 1691 a făcut
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
că prea cucernicii călugări aveau motive să nu închidă portița... --Care crezi că ar fi fost pricina? --Aș îndrăzni să spun că sfințiile lor își păstrau un locușor pe unde să scape pe medeanul din preajmă spre Târgul Fânului, spre Târgul Făinii sau cine mai știe spre care colț al târgului. Una-i să ieși pe poarta mare și alta-i s-o iei pe scurtătură. Altfel nu știu de ce nu au zidit portița din zid... “Mai domol, cumetre, cu vorbele în
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
galbini de aur”. Doamne! Cât a mai bănet, părinte! Păi tu vezi ce case sunt și cât loc e aici? Și cât de frumos stau așezate casele! Apoi unde mai pui că sunt în coasta chervăsăriei domnești și aici altă făină se macină la moară... Îi adevărat, părinte. Vorba ceea: „Altă gâscă în ceea traistă”. Uite că mi-am adus aminte să te întreb, pentru că până acum ne-am tot luat cu vorba și n-am apucat... Ce voiai să știi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
-mă din priviri să ne continuăm drumul. Pornesc alături de bătrân, dar nu-mi iese din cap povestea caselor vândute de Drăgana. În cele din urmă, mă hotărăsc să-i vorbesc bătrânului: Aici, la doi pași de noi, se află Târgul Făinii. Nu știu de ce mi-am amintit de un zapis întocmit la 17 august 1702 (7210), în care se spune: „Adică eu, Drăgana, fimeia lui Vasilie ce-au fost staroste de ciocli,...cu acest...zapis al mieu precum rămăind eu săracă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dumirit asupra lucurilor, a grăit: Îți amintești cred că suntem într-un loc unde dughenele și casele nu stau în mâinile unui anume stăpân prea multă vreme. Și asta pentru singurul motiv că vântul învârte mai repede roata și altă făină se macină la moară...Aici se vând și se cumpără toate cele. De la potcoave de cal la case și dugheni cu pivnițe, care să aducă un oarece alișveriș stăpânului. Asta ai s-o afli și dacă ai să te gândești
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
a noastră. Văd că ai ochi ager fiule și tot ce ai spus se potrivește cu felul de a fi al armenilor. Când te i sătura să privești la cele de prin armenime, să pornim spre ulița unde se vinde făina sau, cum i se mai spune, Târgul Făinei. Mă rezem de un gard și privesc cu nesaț la tot ce mă înconjoară. După o vreme, călugărul, care a făcut și el la fel ca mine, și-a îndreptat privirea spre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și el la fel ca mine, și-a îndreptat privirea spre deal, comentând ca și cum și-ar fi vorbit sieși: Dacă există Ulița Fânului, de ce nu ar fi și Ulița Făinei? Așa că, hai s-o vedem, și poate cumpărăm și ceva făină pentru casă. Și cam pe unde vine ulița asta? Nu-i departe. Din capul de sus al Fânăriei se face o uliță la dreapta, care coboară repede la vale până ajunge la podul de piatră de peste pârâul Cacaina. De acolo
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
a doua zi găsești alt stăpân. În timp ce sfinția ta vorbea, tocmai mi-am adus aminte de așa o întâmplare, petrecută la 16 iulie 1673 (7181): „Adică eu, Nastasia Pîrtoaia, scriem...acest zapis al mieu...am vîndut...două dugheni din Tîrgul Făinii, cu locu cu tot...care dugheni au fost a Chelsîei,...le-am vîndut lui Ionașco”. Pe nebăgate de seamă, m-am trezit în Târgul Făinei. Unde te întorci, doar făină de grâu, de popușoi sau de mei...Peste tot este
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
acest zapis al mieu...am vîndut...două dugheni din Tîrgul Făinii, cu locu cu tot...care dugheni au fost a Chelsîei,...le-am vîndut lui Ionașco”. Pe nebăgate de seamă, m-am trezit în Târgul Făinei. Unde te întorci, doar făină de grâu, de popușoi sau de mei...Peste tot este un strat albicios de praf, ca o brumă...Toți își strigă marfa în fel și chip. Unii spun că făina lui e măcinată la moara domnească. Alții că e măcinată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
m-am trezit în Târgul Făinei. Unde te întorci, doar făină de grâu, de popușoi sau de mei...Peste tot este un strat albicios de praf, ca o brumă...Toți își strigă marfa în fel și chip. Unii spun că făina lui e măcinată la moara domnească. Alții că e măcinată la moara mănăstirii Frumoasa sau Galata ori mai știu eu unde. Dar toți au „Cea mai bună făină”! Dacă încă nu ești lămurit de faptul că aici totul se vinde
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
brumă...Toți își strigă marfa în fel și chip. Unii spun că făina lui e măcinată la moara domnească. Alții că e măcinată la moara mănăstirii Frumoasa sau Galata ori mai știu eu unde. Dar toți au „Cea mai bună făină”! Dacă încă nu ești lămurit de faptul că aici totul se vinde și se cumpără, adu-ți aminte de zapisul întocmit la 28 martie 1678 (7186) de Andrei Blănarul. Știu despre ce este vorba. El spune că: „Am vîndut...un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
lui vodă și te întrebau dacă ai plătit-o. Așa s-a întâmplat la 4 iulie 1687 (7195), când vornicul Gheorghe Beblea, ușierul Dumitrașcu și alții au cercetat dacă cei ce țin dughene cu chirie de la „Chriiac vieriul în tîrgul Făinii” au plătit-o după înțelegere în mîna lui „Irimii ce-au fostu vătav de vieri”. Printre plătitori se află: „Vasilii bărbieriul”, „Gheorghii siimanul brăhariul” și „Iusuf turcul”. Dacă tot ai pomenit de Gheorghie siimanul brahariul, hai până la el, să ne
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
trebui să știi. Gândește-te un pic. Citind în cele cărți, sunt sigur că ai găsit un rezumat al împuternicirii date de Constantin (Cantemir) voievod mănăstirii Aron Vodă, la 28 august 1692 (7200), pentru „2 dugheni ce sint la Tîrgul Făinii alături cu Școala Jidovilor,...să fie volnic egumenul...a le răscumpăra de la un Stati ce le-au fost cumpărat făr-de știre egumenului”. Deci asta-i „Școala jdovască”, părinte? Știi doar că am mai îmtâlnit-o noi când „ulicenii” din preajmă au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ce au avut din deal de la Tanga”. Ce să fac, părinte? Mai uit și eu... Și acum dacă nu ți-i cu supărare, am să-ți amintesc de Școala jdovască, despre care am mai vorbit când ne aflam în Târgul Făinii. Atunci am amintit doar de hudița de ieșire și intrare în școală. Acum iaca și dovada că pe lângă „ulicenii” care au închis hudița s-a aflat și egumenul mănăstirii Aron Vodă. La 18 septembrie 1714 (7223) Nicolae Alexandu (Mavrocordat) voievod
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Bătrânul își poartă privirea cu repeziciune în lungul uliței, pe partea dinspre deal. Când a descoperit ce căuta, a întins mâna: Uite-o colo. E cea mai arătoasă de prin partea locului. Aș zice să mergem să vedem cam ce făină se macină la moara lui vodă. Îndată și pornim. Ne apropiem cu precauție. De departe se văd atârnate tot felul de stofe și lucrături scumpe. Înăuntru și prin preajmă se mișcă lume aleasă... Așa da, părinte! Mai seamănă a dugheană
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Duca vodă, 7174 (1665) dechembrie 13, ca să aibă călugării de la Aron Vodă tot locul de pădure pin pregiurul prisăcii, care prisacă este în pădure la Hlincea” În „sărăcia” lor, călugării de la mănăstirea din łarină aveau și două dughene în Târgul Făinii, cumpărate de un oarecare Stati, dar fără încuviințarea egumenului mănăstirii. Constantin Cantemir voievod însă intervine și dă la 28 august 1692 (7200) „Carte... pe două dugheni ce sânt la Târgul Făinii alături cu Școala jidovilor, între dughenile mănăstirii, să fie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstirea din łarină aveau și două dughene în Târgul Făinii, cumpărate de un oarecare Stati, dar fără încuviințarea egumenului mănăstirii. Constantin Cantemir voievod însă intervine și dă la 28 august 1692 (7200) „Carte... pe două dugheni ce sânt la Târgul Făinii alături cu Școala jidovilor, între dughenile mănăstirii, să fie volnic egumenul de la Aron vodă a le răscumpăra”. Să nu crezi, dragule, că eu nu subscriu la părerea ta privind „sărăcia” mănăstirii Aroneanu. Ba, dimpotrivă, am să-ți spun că Mihai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
-o să aibă pururi a scuti... nici un ban să nu plătească”... pentru 500 de stupi, 500 de oi,700 de vedre de vin, vite și cai. Apoi la 21 ianuarie 1757 (7265) același voievod dăruiește mănăstirii venitul cântarului din Târgul Făinii: câte un leu pentru fiecare sac de făină vândut. Toate cele făcute până aici sunt bune, fiule, dar abia acum urmează o faptă domnească demnă de toată lauda - cea din 24 iunie 1758 (7266) a lui Scarlat Grigorie Ghica voievod
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]