1,988 matches
-
la urmă să nu se apropie și să renunțe. Netrebnicii ne-au vândut. Tommaso, în temniță, se tot gândea la acea teribilă noapte de sânge, la țipetele bieților oameni ce-și făcuseră iluzii, ca și el, că vor dobândi o fărâmă de libertate. Câteva ore de haos, execuții pe loc, atacuri violente și calmul din zori. Căpeteniile fuseseră cruțate și duse la Napoli. Dar ofițerii rămaseră descumpăniți de teamă, oricât de ușor fusese să stingă răzmerița. Cum oare, după câteva încăierări
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ăla e preferatul lui tataia. De când nu mai iese din casă, mi-a dat misiunea firimiturilor. Adună toată săptămâna coji uscate, zice că e păcat să arunci pâinea, probabil că tot de la pușcărie i se trage. Pe urmă le face fărâme. — Pune-le, fată, pe toate la un loc, ce arunci așa, una câte una, de parcă dai la pește ? — Zice că trebuie să le dai firimitură cu firimitură, ca să te cunoască și să simtă că-i iubești. Păi, ce, ne vede
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de la radio. Nu-i vorbă, mai mint și ele. Dar tataia zice că poate să-și dea seama de asta după tonul vocii. El cunoaște vocile. Ceea ce nu se poate spune despre literele tipărite, ale căror caractere nu au nicio fărâmă de sinceritate, formele lor nu te ajută să crezi sau să nu crezi ce e scris. Uneori mă gândesc că tataia are dreptate, că și oamenii sunt ca literele. Doar vocea îi trădează, uneori. Iacob îi puse degetul pe buze
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ai gardului. Împinse cu degetul, înăuntru se auzi un zgomot ca un scrâșnet din dinți. Dar, cum știa că bărbatul acela n-ar fi lăsat să i se întâmple ceva rău, desfăcu nodul și privi înăuntru. Zâmbi cu tristețe, erau fărâme de pâine uscată. Uitase cu totul de porumbei. Mai privi o dată în lungul aleii și își flutură mâna, fără să știe prea bine încotro, dar bănuind că el îi va vedea gestul de mulțumire. Lăsă punga în hol ca s-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mare mai e mormanul ăsta... Io zic că e mai mare decât orașul întreg... — Mocnește, zise Pârnaie. Așa că, deși soarele trecuse de vârf, înțeleseră de unde venea căldura. Vârfurile zimțate sclipeau, fiecare ciob de oglindă, fiecare fund de oală răsturnată ori fărâmă de faianță răsfrângeau cu sălbăticie lumina. Părea un munte făcut din cristale albe, cu o energie care-i suia din pântece și țâșnea ca dintr-un gâtlej retezat. După ce însă ochii se obișnuiau cu lumina, ieșeau la iveală tot felul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
zbătându-i-se ca un oblete între degete. Pesemne că unde sunt capsele trebuie să fie capul. Jenică îl rupse cu un gest hotărât. Scoase la iveală tâlcul ascuns dedesubt. Când lucrurile deveniră limpezi, se strâmbă cu dezgust, rupse hârtia fărâme, pe care le azvârli în sus. Bucățelele dansară în aer și nu apucară să ajungă jos până când Jenică își înfipse mâinile în grămăjoara de lozuri, răscolindu-le. „Care ești, mă ?“, scrâșni din dinți. Apucă unul la întâmplare. „Tu, mă ? !“ Îl
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
întâi ca reflectarea acestui univers al forței și al coerciției pe care tocmai l-am descris. Două elemente fac parte integrantă din structura acestui sat: șeful administrativ și colectivismul servil. La nivelul satului, șeful este reprezentantul administratorului; el posedă o fărâmă din puterea acestuia; el va organiza producția și prestațiile și va supraveghea activitatea subordonaților săi; va fi de altfel responsabil de aceasta din urmă și, la final, își va primi recompensa care încununează de multe ori treaba bine făcută și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
semnificație pragmatică, politică. Fărâmă (Bătrânul) și Dumitrescu ( Ofițerul) reprezintă două moduri de a gândi existența, două moduri de a fi În lume, dar este inexact a spune „că unul reprezintă sacrul (miticul) În totalitate, iar altul profanul (raționalismul, politicul)” (/184). Fărâmă este un tip eminamente profan, care prin narațiunile lui, creează o lume ce supraviețuiește prin semne. Lumea este creată pe măsură ce povestește: mereu „pe ocolite”, pornind „de departe”, trecând de la o fabulă la alta cu sentimentul că n-a Început și
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
creează o lume ce supraviețuiește prin semne. Lumea este creată pe măsură ce povestește: mereu „pe ocolite”, pornind „de departe”, trecând de la o fabulă la alta cu sentimentul că n-a Început și nu a ajuns unde trebuie. Narațiunile progresive, evaziunile lui Fărâmă se concentrează asupra unui personaj mitologic, Oana „care, ca și inginerul Cucoanes din povestirea Un om mare, este o sămânță de uriaș. Reprezintă prelungirea unei rase ce a trăit cândva, În timpul Întâmplărilor biblice. Anormalitatea ei este semnul unei biologii sacre
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
centrală spre anul 1700: „Cum să vă povestesc urmarea, fără să mă Întorc Înapoi ?” (), spune el, exasperat, anchetatorilor. „Întoarcerea” vrea să spună: la originea Întâmplărilor, În starea În care oameni ca Iorgu Calomfirescu, Arghira, Zamfira cunoșteau fapte miraculoase. Efortul lui Fărâmă este să stabilească o legătură cu această lume care nu mai trăiește decât În memoria lui imperfectă. El vrea să spună ceva, să dezvăluie existența unei lumi vechi, dar memoria Îl trădează. Narațiunea mitică trăiește În (și prin) acest proces
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
dialectică a sacrului, prin simplul fapt, de a se arăta, sacrul se ascunde” (). Acest mecanism este Înțeles exact de Dumitrescu și noii anchetatori („lectori” care Încearcă să citească un cod (un limbaj) prin alt cod). Ei suspectează tot timpul pe Fărâmă că vrea să „scape”, să ascundă ceva”, „să fugă de adevăr” și vor să intre În posesia cifrului. Noii „lectori” au pierdut apetitul mitic pe care-l aveau Anca Vogel și Economu au prins cifrul narațiunii și, În baza lui
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
să le țineți secrete” (). Prin detaliile pe care le dă, Eliade sugerează nu numai nașterea (scrierea) unei narațiuni mitice, dar și posibilitățile ei de lectură. ”Lectorii realiști”, (noii anchetatori), golesc povestirea de conotațiile ei mitice, inițiatice, demască mitologia creată de Fărâmă. Găsind „cifrul” vor traduce visele Oanei despre coborârea În peștera tapetată ca făcând aluzie la comoara poloneză ascunsă de Economu etc. ... În nuvela Pe strada Mântuleasa sunt mai multe mituri care se amestecă. Iorgu Calomfir s-a ascuns sub pământ
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
au schimbat numele. Marina pentru a marca simpatia față de Zamfira de demult, dătătoarea de vedere Își ia numele de Zamfira și vrea să-i Învețe pe oameni cum „să vadă”). Ea ascunde secretul unei existențe magice (variația vârstelor ei), iar Fărâmă este ultimul martir al acestei lumi. Este martorul și În același timp „creatorul” ei. IV.4. Mitul labirintului Prin nuvela La țigănci, Eliade introduce În literatură un nou tip de fantastic, experimentat parțial cu peste două decenii În urmă, În
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
le-o conferă timpul petrecut sub pământ. Minimum este un an, iar cele mai prețioase rămân îngropate vreme de nouă ani. Ele sânt cele care, în vitrină, nu sânt mai mari decât o monedă. Se mănâncă din ele câte o fărâmă, pentru că gura îți ia foc. Trebuie stins urgent cu vin. Mirosul lor, deși magazinul este închis, străbate prin geamul vitrinei. Ghidîndu-se de altfel după el, în urmă cu un an, poliția a confiscat o parte din "butoni", socotindu-i nocivi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și deopotrivă popoarele ― au nevoie de cineva care să le spună la tot pasul ce să facă, când trebuie "să stea" și când trebuie "s-o ia din loc". Se sustrag sindromului doar cei care mai au în ei o fărâmă din intenția de a-și da singuri comanda și de a stabili când anume, în viața lor, e nevoie de o zăbavă și când de așternerea la drum. Altminteri, haltele noastre și deplasările noastre, pe parcursul unei vieți sau pe cel
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
copios. "Mama, era așa drăguț Ceaușescu?" Este uluitoare viteza cu care se îndepărtează de noi o epocă atunci când se produce o discontinuitate a istoriei. Așa cum noi, cei care ne-am născut în crepusculul interbelicului, nu ne putem imagina nici măcar o fărâmă din anii aceia și o prăpastie părea că ne desparte de generația părinților noștri, la fel, pentru cei născuți în anii '80, perioada 1948-1989, care nouă ne-a alcătuit vârstele, a devenit pur și simplu o abstracție. Ca să înțeleg cum
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mai important e de știut de unde veneau cei 5%: 90% dintre utilizatori erau deja clienții farmaciei. Într-un final, pagina de internet n-a schimbat radical modul în care farmacia Osborn își derula afacerile. A reușit să schimbe numai o fărâmă, transformând câțiva clienți obișnuiți într-unii care făceau comenzi on-line. Farmacia Osborn a învățat că, pentru cele mai multe afaceri, internetul nu reprezintă un instrument de marketing nemaipomenit. Mai degrabă, creează un context comunicațional și un canal de distribuție care atrage puțini
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
energie. Energia „percepe” corpul fizic al omului În unitatea armonică a tuturor organelor și sistemelor. Energia universală primordială, care ea Însăși reprezintă totul, transmite și fixează orice informație Într-un obiect indiferent de complexitatea lui, fără să piardă nici măcar o fărâmă din ea. Omului care Începe să se folosească de energia altuia i se Închid canalele de comunicare cu Universul energetic iar el este nevoit sa ia din ce in ce mai multă energie de la semenii săi. Astfel pot apărea boli grave și chiar moartea
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
pieptul meu eu l-am oprit.... Nu plânge, Maică Românie! Pentru dreptate noi pierim; Copiii noștri, peste veacuri, Onoare ne vor da, o știm! Nu plânge, Maică Românie! E rândul nostru să luptăm Și din pământul ce ne arde Nici o fărâmă să nu dăm! Nu plânge, Maică Românie ! Adună tot ce-i bun sub soare; Ne cheamă și pe noi la praznic, Când România va fi Mare!" VII. EUGENIA GLOBALĂ - FOLOSIREA MEDICINEI PENTRU A UCIDE 1.Eugenia și politica demografică a
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Sylvia Plath, de pildă, oscilează Între visarea pătimașă, adolescentină (ca În scrisoarea către Richard Sassoon, din 28 ianuarie 1956: Cred cu toată puterea ființei mele că aș sta În preajma ta și te-aș hrăni și aș aștepta alături de tine, printre fărâmele obligatorii ale meselor și regatelor de scaune și verze, acele fabuloase, rare momente când suntem Îngeri, și ne transformăm În Îngeri (ceea ce Îngerii din ceruri nu pot niciodată) și atunci când facem Împreună lumea să se iubească și să se Înflăcăreze
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
fixează momentul mesei (de dimineață, de prânz și de seară). De fiecare dată, se observă același "ritual", o încetineală a mișcărilor, concentrare și atenție la ceea ce mănâncă. Dimineața, ei "sorb fără pripeală, pescuind pe sub foile negre de varză câte o fărâmă de plevușcă putredă, răsfirată"193. Momentul mesei devine adevărat prilej de bucurie. Ivan Denisovici înțelege, în acest fel, cât de puțin îi trebuie unui om ca să fie mulțumit: A venit clipa cea sfântă. [...] La început soarbe numai zeama, o tot
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a rotit în juru-i; l-a privit cu mila, cu îngrijorare, cu deznădejde. Întins pe pământ, Gelu urmărea cu urechea tropotele urmăritorilor. Când îi simți aproape se ridică în genunchi, își smulse săgeata din piept. Și, cu cea din urmă fărâmă de putere, o așeză pe coarda arcului și-o slobozi în dușmani. Să fie măcar cu unul mai puțin. Dușmanii s-au apropiat mereu. Tot mai aproape, tot mai vijelioși. Ca să nu încapă nici mort în mâinile lor, Gelu se
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
a sufletului celui dispărut. Căci o ricâ t de pieritoare și fragilă ar fi viața omenească, există totuși ceva care nu dispare odată cu noi, care nu poate muri, și care fără îndoială, constituie legea supremă a vieții noastre: e acea fărâmă de suflet bun pe care ai adus-o în viață, e acel răsunet, acel ecou de armonie pe care imnul pe care l ai c ântat în viață, îl transmite sufletelor din jurul tău, pentru ca acestea, la rândul lor, să l
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
care voința de dreptate a ieșit biruitoare. Dar moartea lui C. Hamangiu nu mi evocă atât o ca rieră de magistrat, o muncă de harnic colecționar de legi, nici seria codurilor, îmi evocă ceva mai simplu, mai emo țion al: fărâma de flacără idealistă ce pâlpâia în sufletul lui. Magistratul sever, omul adâncit în studiul legilor, păstra un cu lt d e o rară noblețe: cultul lui Eminescu. Niciodată nu mi-a fost dat să văd atâta constantă iubire închinată celei
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
activităților alese În prima etapă a programului instructivo-educativ, respectiv la sectorul bibliotecă, și au pus la dispoziția copiilor un material didactic variat. Jocurile didactice influențează comportamentul copiilor mai ales prin intermediul regulilor: aceștia Învață conduita civilizată și totodată se realizează o fărâmă de socializare În cadrul grupei. Jocul didactic impune acționarea independentă pentru rezolvarea sarcinilor didactice, putere de autostăpânire, spirit disciplinat, respectarea partenerilor din joc, spirit critic, autocontrol, cultivarea relațiilor pozitive În colectiv și a modului cooperant de relaționare cu colegii. În jocul
ACTIVITĂȚI DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]