3,990 matches
-
Soveja) este culegerea de nuvele Oameni de la munte (1920), dedicată „celor care au luptat în Zboina, pe Richitaș, la Cocoșila, Mărăști și Oituz pentru apărarea munților” și cu un moto celebru: „Torna, torna, fratre”. Aparent independente, nuvelele Moșnegii, Buruiană, Pribeagul, Fagul, Învățătorul din Pădureni, Un bursuc, Ciutacul, Hoțul, Suflete necăjite, Visul Maicii Domnului sunt unite prin intenția scriitorului de a realiza monografia existenței unei zone umane nealterate de intervenția civilizației și a culturii urbane, prin exploatarea elementului istoric, etnografic și folcloric
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
răsăritul și apusul soarelui, unduirea lanului de grâu, cerul unei dimineți de vară, câmpul somnolent, cuprins de toropeala amiezii reprezintă obiectivări care ascund clipe binecuvântate, când sufletul ființei umane se identifică, extaziat, cu lumea care primește har: „Simt dumnezeirea-n fagul crud,/ O aud pe ape, o aud. Dibuitoare mâna s-atingă pe aproape/ Pe Dumnezeu, mireasmă plutind pe flori, pe ape...” - Dorință. Pentru eul liric, vara este o copilă, iar sosirea toamnei echivalează cu iubirea pierdută. Deși la nivelul acestor
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
poet al lacrimii”. Se observă totodată că poezia lacrimii e poezia lacrimii tremurate, căci plânsoarea, genele sunt la autorul Clăcașilor de obicei tremurătoare, cum sunt cuvintele gâtuite de emoție. Mișcarea aceasta sacadată, pâlpâitoare, caracteristică și naturii („În oftat se-ndoaie fagii / Tremură în crâng alunii”; „Primăvară, primăvară, / Tremură luna bălașe...”), recurge la o veritabilă tehnică impresionistă. Pătimirea seculară adâncește în suflete iubirea de glie, de trecut, de libertate, dar și ura contra opresorului. „Sunt rodul dragostei și-al urii” - spune poetul
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
Gorila de Liviu Rebreanu, Ogio-san de Ioan Timuș, Marea fugă de Lucia Demetrius, Pânza de păianjen de Cella Serghi, Satele de B. Jordan, Viață frântă de Petru Șerbănescu, Rădăcini de Hortensia Papadat-Bengescu, Fundacul Varlaamului de Ionel Teodoreanu, Primăvara în țara fagilor de Iulian Vesper ș.a. Tot Perpessicius tipărește un impresionant articol de bilanț, Anul literar 1938, net superior intervențiilor gazetărești ale lui Vlaicu Bârna, Petru Manoliu ori Nicolae Roșu. Prezența criticului în paginile cotidianului încetează odată cu apariția „României literare”, ca supliment
ROMANIA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289344_a_290673]
-
1884 revista „Aurora română”, la care se adaugă numeroase calendare. În 1942 publică „Revista Bucovinei”, transferată în 1944 de la Cernăuți la București. Din iunie 1990 va patrona revista „Septentrion”, apărută la Rădăuți, în același an filiala din Suceava scoate „Țara Fagilor”, iar mai târziu, în 2003, filiala din București editând „Mesager bucovinean”. Aflată la început sub înrâurirea concepțiilor despre limbă ale lui Aron Pumnul, societatea a renunțat treptat la ele, datorită, în parte, și contribuției aduse, în această direcție, de Dimitrie
SOCIETATEA PENTRU CULTURA SI LITERATURA ROMANA IN BUCOVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289764_a_291093]
-
Da să te scoli dumneata Copii a-ți rândui Pe lume cât or trăi! Că-copii cei rămași Mult mănâncă Și mult strică...” La un bărbat „Scobori, Doamne, pe pământ Să vezi moartea ce-o făcut, C-o luat frunza din fagi Și-o despărțit pe cei dragi. M-o despărțit și pe mine Cu care am trăit mai bine...” La un bărbat „Zbiară oile-n perdele Și casa-i plină de jele. Și rag vacile-n ocol, Casa e plină de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
8. Generalizați noțiunile: a) floare ............................................. ........ b) sase ............................................. ........ c) știință exactă....................................... ........ 9. Specificați noțiunile: a) raționament ............................................. ........ c) inferență prin echivalență ............................................. ........ 10. Divizați noțiunile: a) inferență.................................... ........ b) noțiune ............................................. ........ c) viețuitoare.................................. ........ 11. Clasificați noțiunile: a) cais, prun, arbore, cireș, tei, castan, măr, pom, fag, copac, stejar, castan ............................................. ........ ............................................. ........ b) iulie, august ............................................. ........ .......................................... c) roșu, verde, albastru ............................................. ........ .............................. 12. Sintetizați noțiunile: a) luni, marți, miercuri, joi, vineri, sîmbătă, duminică ............................................. ........ ............................................. ........ b) 10; c) iunie, iulie, august ............................................. ........ ...................................... 13. Analizați noțiunile: a) raționament ............................................. ........ b) acid clorhidric................................. ............................................. ........ c) 19 ............................................. ........ 14. Definiți noțiunea
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
la București, nu răspândeau în jurul lor veselie.<footnote Maria Regina României, Povestea vieții mele, vol. II, Ed. Moldova, Iași, 1991, p. 58 footnote> Din toate sălile, și mai cu seamă din budoarul Reginei, priveliștea se întindea pe o minunată panoramă: “Fagii și brazii - scrie Regina - pare că voiesc să intre în casă la noi”. <footnote Mite Kremnitz, op. cit., p. 127 footnote> Din atelierul Mariei Sale Regina Elisabeta văzul cuprindea vasta panoramă a vâlcelelor înverzite, întinzându-se până în zarea depărtată a Negoiului
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
câteva zeci de kilometri, de jur-împrejur, se coboară de pe golurile alpine ale regiunii montane, cu precipitații depășind 1000 mm anual și cu soluri scheletice, până la stepa uscată cu cernoziomuri, după ce s-a trecut prin pădurile de conifere la cele de fag și de stejar. Acest Spațiu Carpato-Dunăreano-Pontic apare ca un uriaș organism rotund, de o mare varietate de bogăție, într-o alcătuire unică. Își are oare pereche în lume? ...dar nu a fost dintotdeauna astfel. La finele Erei Terțiare și începutul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
povestiri pentru popor, pref. Horia Petra-Petrescu, Sibiu, 1931; Dascălul Ioniță, Sibiu, 1932; Odinioară și acum. Amintiri din copilărie, pref. Horia Petra-Petrescu, Sibiu, 1933; Amintirile unui școlar de altădată, îngr. și introd. Ion Apostol Popescu și Serafim Duicu, București, 1969. Culegeri: Fagul ciobanului Todor, Brașov, 1881; Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; Chiuituri de care strigă feciorii la joc, Gherla, 1887; Povești ardelenești culese din gura poporului, I-V, pref. Alexiu Viciu, Brașov, 1888; ed. îngr. Vasile Netea, București, 1943; ed. București, 1957
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
RL, 1977, 7-8; Al. Piru, Din viața lui Ibrăileanu, LCF, 1977, 13; Nicolae Manolescu, Studiu de portret, RL, 1977, 15; Romulus Diaconescu, Creangă în memoria contemporanilor, R, 1981, 12; Rachieru, Poeți Bucovina, 326-327; Constantin Blănaru, Virtuțile perene ale fabulei, „Țară Fagilor”, 1998, 3; Datcu, Dicț. etnolog., ÎI, 130-131; Radu Rotaru, Poemele Ionpopescului cel siretean, CRC, 1999, 7; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 347-349; Ilie Dan, Reîntâlnire cu Păcală, RR, 2003, 1. I.D.
POPESCU-SIRETEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288953_a_290282]
-
și aici „băiatul drumului”, ca și în prozele publicate în „Calendarul «America»”, începând din 1952. Sensul căutărilor privește întoarcerea, răscumpărarea și datoria asumată față de un trecut răvășit de o istorie bolnavă: „Mă cheamă, mamă, glas din pământ,/ Mă cheamă mormintele, fagii;/ Mă dor anii pribegi, m-apleacă desagii./ Aș vrea să mă-ntorc cu iuțeală de vânt”. Întregul poem, conceput ca o rugă într-o biserică a Bucovinei dintotdeauna, se încheie aproape apoteotic, dincolo de discursivitatea în care alunecă pe alocuri glasul
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
de O. Goga, la piesa Patima roșie de Mihail Sorbul și la Șesuri natale de Nichifor Crainic. În necrologul consacrat lui Nicolae Gane, I. E. Torouțiu menționează că Iaroslaus Kramenius a tradus din povestirile acestuia în limba germană. Volumul Din țara fagilor, semnat de V. Huțan, este un prilej pentru I. E. Torouțiu să prezinte succint poeții și prozatorii Bucovinei. Poezia e inclusă în fiecare număr, textele aparținând lui V. Huțan, G. Rotică, Ion Dragoslav, Ion Ojog, A. Marinescu-Nour (sub pseudonimul Maria Dragu
REVISTA BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289184_a_290513]
-
1934, 4263; Teofil Lianu, „Luminișuri”, „Voința școalei”, 1936, 12-13; Ion Biberi, „Luminișuri”, MOM, 1936, 352; Eusebiu Camilar, „Diamante albe și negre”, IIȘ, 1938, 3; Mircea Streinul, „Diamante albe și negre”, BVS, 1938, 285; Teodor Al. Munteanu, O poetă din Țara Fagilor, PRV, 1938, 969; Perpessicius, Opere, VIII, 72, 79-80; Satco-Pânzar, Dicționar, 157. D.M.
MUNTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288283_a_289612]
-
str. Făinari 56. 8132. Vasiliades Gh., 4 apartamente, București, Bd. Gh. Coșbuc 6. 8133. Varodi Jean, 5 apartamente, București, str. Delea Nouă 21. 8134. Visoianu Petre și Constantă, 6 apartamente, București, str. Olga Băncic 13, str. Drobeta 2, București-Băneasa, str. Fagului 6. 8135. Vasilescu Ilie, 7 apartamente, București, sos. Ștefan cel Mare 250. 8136. Vasile Iuga, 4 apartamente, București, str. Mamuleanu 13. 8137. Voinescu Pompiliu, 4 apartamente, București, str. Paris 17. 8138. Vladoianu Margareta, 3 apartamente, Bucureștii-Noi, Bd. Gh. Coșbuc 3
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Eroului 12 104. Nedelcu Valeriu, str. Episcop Ambrozi 4 105. Marin Gh. Nicolae, str. Edului 3 106. Albert Covaci, str. Edului 12 107. Denes Ana, str. Edului 5 108. Drăghici Maria, str. Func. Gulesteanu ÎI 8 109. Țuică Petre, str. Fagului 13 110. Fexler Isac Leon, str. G-ral Angelescu 34 111. Popescu Stelian, cal. Griviței 329 112. Popescu Stelian, cal. Griviței 331 113. Ionescu Maria, cal. Griviței 308 114. Damian și Maria Gh., cal Griviței 362 115. Sebea Anghel, sos. Giulești
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
colaborare cu Mihai Ungureanu); Mituri și simboluri politice în Europa Centrală, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Satco-Pânzar, Dicționar, 170; Liviu Antonesei, Un excelent traducător, „Monitorul”, 1995, 1237; Dan Mănucă, Trepte spre sinteză, „Bucovina literară”, 1997, 4-7; Florin Faifer, Popasuri în Țara Fagilor, DL, 1997, 27; Corneliu Ștefanache, O carte despre Bucovina, „Evenimentul”, 1997, 1752; George Bădărău, Amănunte esențiale, CL, 1997, 8; Mircea A. Diaconu, Generozitatea istoricului literar, „Crai nou”, 1997, 1885; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 317-318; Mihai Iacobescu, Unitate în diversitate, „Crai
PAPUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
Chișinău, 1987 (în colaborare cu Victor Cirimpei și Efim Junghietu); Pom înaurit, pref. edit., Chișinău, 1989; De urat v-am mai ura, Chișinău, 1991 (în colaborare cu Nicolae Băieșu); Vasile Lupu în folclor și literatură, Chișinău, 1992; Folclor din Țara Fagilor, Chișinău 1993; Cât îi Maramureșul, Chișinău, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: Iordan Datcu, Folcloristul basarabean Sergiu Moraru, L, 1993, 14; Victor Cirimpei, Sergiu Moraru, REF, 1997, 5-6; Grigore Botezatu, Folcloristul Sergiu Moraru, „Revista de etnologie”, 1997, 1; Cimpoi, Ist. lit.
MORARU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288250_a_289579]
-
-i pun să vorbească În limba lor. Iată de ce sună atât de firesc „blestemele” proferate de eroii lui Tăutu Împotriva boierilor, ca și frumoasele cântece de leagăn cuprinse În poem: «Din lemn Își durau docare duce-i-ar la-nmormântare! Fagule, tu nu uita, că i-ai tras și-n țepi cândva. Nani, nani țânc peltic n-ai mindir de borangic, dar ți-aducem azi altoi, de gând și podoabe noi». Iar Dan Deșliu, care se pricepe, dealtfel, să chiuie și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Stamate și Gheorghe „Gioga” Parizianul. A fost condamnat la 15 ani de detenție și transferat la Pitești pe 15 aprilie 1949, într-un lot cu alți cca 80 de deținuți. Repartizat la camera 18, a stat acolo cu Mihai Iosub, Fag Negrescu și Miron Petrovanu, ultimii doi fiind înlocuiți în luna iunie de Costache Oprișan și Alexandru Munteanu. Pe la sfârșitul lui decembrie 1949, au fost aduși în celulă Ion Grigoraș și Ion Lunguleac (ultimul acceptase acțiunea încă de la Suceava, dar Bordeianu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
asupra cărora s-a acționat, pe bază de reflexe condiționate, sunt scopurile ascunse ale metodei, în opinia lui Leahul 1. O altă victimă care este de părere că Ministerul de Interne a inițiat, sprijinit și încurajat acțiunea de la Pitești este Fag Negrescu, care își argumentează părerea și prin desele vizite ale lui Sepeanu, Zeller ori Nicolschi în închisoare 2. Prima victimă care a scris despre Pitești, Grigore Dumitrescu, consideră că originile acțiunii se află în Rusia postrevoluționară, descriind-o ca pe
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Memoria, nr. 44-45 (3-4/2003). Ioniță, Nicu, „Psihofiziologia terorii”, Memoria, nr. 43 (2/2003). Jeamgocian, Edvard, „Protoereul Nerses Keropeian (1865-1942)”, Ararat, anul XV, nr. 7. (292), 1-15 aprilie 2004. Mureșan, Alin, „Reeducarea prin tortură”, Memoria, nr. 57 (4/2006). Negrescu, Fag, „Pitești: aprilie ’49 - august ’51”, Memoria, nr. 7/1992. Pangrate, Ion, „Cum am scăpat din Iad”, Arhivele totalitarismului, anul VI, nr. 18/1998. Rădulescu, Banu, „Preambul la Dosarul Pitești”, Memoria, nr. 1/1990. Răitaru, Iordan, „Camera 4 Spital”, Arhivele totalitarismului
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
185, 214 Nanu Victor 52 Natea Alexandru 29 Nădăban Fredolin 29 Năstase Petre 71 Neagu Dumitru 32, 74, 76, 94, 96, 148, 151-152 Neagu Gheorghe P. 94 Nedelcu, Mihail (colonel) 36, 168 Negoiță Constantin 29, 32-33 Negoiță Ioan 29 Negrescu Fag 112, 232 Negrilă Viorel 53, 55, 68, 72, 90, 121, 175, 177, 210, 214 Negulescu (locotenent-major) 33-34 Negulescu Valeriu („Vică”) 100-102, 117, 119 Negură Ion 24-26, 35-36, 48, 93, 105, 131, 139, 179, 182, 202-203, 205, 209 Nemeș Martinel 29
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Tradiția almanahurilor și calendarelor bucovinene, având în vedere o perioadă de peste 180 de ani, evocări ale unor personalități ale culturii românești din Bucovina (Teoctist Blajevici, Nectarie Cotlarciuc ș.a.), versuri ale poeților bucovineni (G. Rotică, Vasile Huțan ș.a.), folclor din Țara Fagilor. Numărul 2 (pe anii 1994-1995) conține o Cronologie bucovineană, alcătuită de George Muntean, și pagini din scrierile autorilor contemporani din nordul Bucovinei (Ilie T. Zegrea, Vasile Tărâțeanu, Mircea Lutic, Mihai Prepeliță, Grigore Bostan, Simion Gogiu, Ion Chilaru ș.a.). G.B.
CALENDARUL CRESTIN ORTODOX AL ROMANILOR BUCOVINENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286023_a_287352]
-
1998; Poezia populară românească din spațiul carpato-nistrean, Iași, 1998; Pagini de literatură română. Bucovina, regiunea Cernăuți. 1775-2000 (în colaborare cu Lora Bostan), Cernăuți, 2000; O evadare în Eterna - 1, Cernăuți, 2001; Cronograme în piatră, Cernăuți, 2003. Culegeri: Folclor din Țara Fagilor, Chișinău, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: Adrian Țion, Lacrima Bucovinei, TR, 1995, 46-47; Rachieru, Poeți Bucovina, 63-71; Rusu, Membrii Academiei, 52; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 243-244; Ion Cozmei, Parabolele poetului, tristețea profesorului, CRC, 1998, 7; Datcu, Dicț. etnolog., I, 95-96
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]