1,932 matches
-
apărut și jocurile mecanice cu rachete teleghidate. Centrul orașului devenise iarăși pustiu. Lumea mergea din nou la bâlci. Cei în vârstă spuneau: Pe vremea noastră era mai frumos. Venea la bâlci toată protipendada...Acum n-a rămas mai nimic, nici fanfara, nici zidul curajului. Ce să vezi la bâlci!? Tinerii gândeau altfel: Avem discotecă, avem jocuri mecanice, ne-ajunge! Și-apoi, ne plac și celelalte. Vedem și noi cum era pe vremea bunicilor noștri. Bâlciul cu tot calabalâcul lui se instala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
se visa pe aerodrom. Ceilalți plecau în misiune, el rămânea la sol. Avioanele se întorceau și el tot visa, nu se trezea, stătea pe pământ și le privea. Fostul aviator coborî din pat, se apropie de radio și-l deschise. Fanfara cânta un marș înălțător. Un marș de pe vremuri, își spunea. O muzică ce se urcă la suflet. Aș vrea să dorm legănat de marșuri, ca un răpăit de ploaie pe tabla casei. Astfel, se simțea în siguranță pe pământ, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cel mai mult programul și dormitorul pentru că sufeream de insomnie, eram foarte sensibil la somn, recepționam orice sforăitură cât de fină era ea. Aveam un program lejer, de școală cu ofițeri de diferite grade, de la toate armele, inclusiv dirijori de fanfare militare,cu tot felul de obiceiuri și mofturi. Pentru mine,programul era cel mai important, după cinci ani de incazarmare cu mâncare la cazan și învoiri cu bilete de voie pentru câteva ore duminica și atunci condiționat. Ei bine ,aici
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
slujbă religioasă. Am intrat într-o biserică, fugar. Era ca și cum de-abia aș fi plecat, totul îmi părea la îndemână. Acum vin de la o procesiune italiană. Au scos afară moaștele unui sfânt (de fapt, o statuie) și, în sunet de fanfară, zeci de oameni cu lumânări aprinse în mâini au mărșăluit pe străzi. Fetița care m-a însoțit m-a strigat „mama!”. I-am zis că nu-i bine și mi-a spus că sunt ca o mamă pentru ea și
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
învinge distanțele mari pentru mijloacele de transport ale timpurilor medievale românești. Pentru tata, a fi notar într-un târg ca Puieștii a fost un salt important pe scara socială. Dar saltul i-a fost ... fatal căci, în larma muzicii de fanfară, a distracțiilor mărunte și a mugetelor de animale din oborul alăturat, a trebuit să pună capăt stării de burlac. Tânărul notar, la cei 30 ai săi, înalt și chipeș, zărește într-o căruță o fată tânără și frumoasă. Era căruța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
care îi așteaptă. Așadar, tinerii erau căsătoriți ... , nu se căsătoreau, adeseori nici nu se cunoșteau. Dovadă că și mama, ne povestea ea altădată, era nespus de curioasă să-și vadă ursitul. Nu l-a văzut decât în ziua nunții, când fanfara, venită de dimineață în larga ogradă a bunicilor, deschidea marele eveniment al satului. A rămas copleșită la început de statura lui înaltă, figura severă, mustăcioara neagră ... tunsă scurt ... după moda persoanelor de rang, încât în șapte ani de conviețuire, timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
olari, lemnari, sobari, au trimis spre toate colțurile României peste 100 de învățători, doctori, profesori, ofițeri, miniștri... Sunt mândră că sunt tansancă și doresc prin această carte, să reînvie tradițiile și obiceiurile de iarnă, ce înseamnă adevărată artă. Nunțile cu fanfară, șezătorile, clăcile, petrecerile de sărbători au ceva aparte la Tansa. Rămân unicate obiceiurile de iarnă: jocul în drum, steaua, colindele, “Haiducii”, “Jianul”, capra, ursul, madamele, banta mascaților acompaniată de vestita fanfară de la “Zece Prăjini” Bucuria revenirii “acasă” n-o poate
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
obiceiurile de iarnă, ce înseamnă adevărată artă. Nunțile cu fanfară, șezătorile, clăcile, petrecerile de sărbători au ceva aparte la Tansa. Rămân unicate obiceiurile de iarnă: jocul în drum, steaua, colindele, “Haiducii”, “Jianul”, capra, ursul, madamele, banta mascaților acompaniată de vestita fanfară de la “Zece Prăjini” Bucuria revenirii “acasă” n-o poate stinge nimeni, căci ea pâlpâie permanent în sufletul meu și nu- și va pierde niciodată lumina. TANSA este bogăția neajunsurilor copilăriei mele, este sărbătoare, este firul ce ne leagă, este locul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
olari, lemnari, sobari, au trimis spre toate colțurile României peste 100 de învățători, doctori, profesori, ofițeri, miniștri... Sunt mândră că sunt tansancă și doresc prin această carte, să reînvie tradițiile și obiceiurile de iarnă, ce înseamnă adevărată artă. Nunțile cu fanfară, șezătorile, clăcile, petrecerile de sărbători au ceva aparte la Tansa. Rămân unicate obiceiurile de iarnă: jocul în drum, steaua, colindele, “Haiducii”, “Jianul”, capra, ursul, madamele, banta mascaților acompaniată de vestita fanfară de la “Zece Prăjini” Bucuria revenirii “acasă” n-o poate
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
obiceiurile de iarnă, ce înseamnă adevărată artă. Nunțile cu fanfară, șezătorile, clăcile, petrecerile de sărbători au ceva aparte la Tansa. Rămân unicate obiceiurile de iarnă: jocul în drum, steaua, colindele, “Haiducii”, “Jianul”, capra, ursul, madamele, banta mascaților acompaniată de vestita fanfară de la “Zece Prăjini” Bucuria revenirii “acasă” n-o poate stinge nimeni, căci ea pâlpâie permanent în sufletul meu și nu- și va pierde niciodată lumina. TANSA este bogăția neajunsurilor copilăriei mele, este sărbătoare, este firul ce ne leagă, este locul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
al masivelor deportări în primă ordine a intelectualității, condițiile inumane în vagoanele cu destinația Siberia, pe care se inscripționase: „voluntari spre pământuri nedesțelenite”. În plânsetele celor înghesuiți în vagoane de vite, la fiecare gară mai mare în drum spre Siberia, fanfara militară și populația ovaționau inițiativa patriotică a celor închiși în vagoane. La declararea războiului în 1941, Eugen Radțibar se afla la regimentul 39 infanterie, departamentul aruncător de flăcări. A fost participant la luptele de la Cotul Donului, unde cu toată nenorocirea
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
piese op. 160 (1870) Tanzsalon - 12 dansuri fantezii op. 174 Ragni, Valentino (n. 1935) Compozitor, dirijor și pedagog elvețian. - Lichflut Rahmaninov, Serghei (1873 -1943) Compozitor, pianist și dirijor rus. - Romanțăm Sol (1893) Ravel, Maurice (1875 -1937) - Compozitor și pianist francez. - Fanfare (1927 ) din L' Évantail de Jeanne Reger, Max (1872 1916) Pianist, organist și compozitor german. - 5 Piese pitorești op. 34 (1899) 6 Burlești op. 58 (1901) - 6 Piese op. 94 (1906) Rehberg, Willy (1863 -1937) Pianist, compozitor și pedagog elvețian
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
din nemurire, asumarea condiției prin care creatul se expune desfacerii, decreației. Elanul e însă mult prea imperios pentru ca potențele, în ciuda mirajului întoarcerii în sânul Vieții universale, să-și refuze deschiderea spre destinul care le cheamă, "spre nevăzutul unde arpegii de fanfare/ Desfac în foi sonore o limpede chemare", deschidere prin care se aude "cum urcă din adâncuri un mare imn august" (Cucerire). Avânt anabasic neînfrânat al tuturor celor ce presimt aerul tare al înălțimilor, pregustă deja din orizontul rarefiat al luminii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ultimul moment, transpirat și se precipită pe scări. Portarul Îl Întreabă unde merge, el răspunde: la „il prezidente”. Iar acesta: „Etajul doi, pe dreapta”. Nici o escortă, la ușa dictatorului nici un cerber. În curte cânta o muzică militară, lucrări grele, nu fanfară, toți făceau poze unde voiau; la Muzeul președinției, un fel de muzeu al cadourilor, identificăm un cadou al lui Carol I din 1920 și bineînțeles de la Ceaușescu și Iliescu. Ăștia doi n-au ratat nimic. La 15 era așteptat președintele
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
după rețeaua de alimentare cu apă (necesară nu numai în igienă, ci și în stingerea incendiilor), instalarea unui orologiu în centru orașului, amenajarea străzilor, a pieței, și, neapărat, a unei grădini publice cu un izvor de apă și chioșc pentru fanfară. Catolicii bulgari și de alte etnii s-au aflat în expansiune, în această perioadă la Craiova, unde aveau o biserică și o mănăstire franciscană. Într-un raport din 1730 s-a precizat că 250 de familii din Muntenia au venit
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a trebuit să urmeze cursurile ca extern, locuind la o bătrână. Continua să fie același ștrengar fără bani, care devine pe neașteptate pasionat de muzică. În 1896, Mussolini nu era decât elev la colegiul din Forlimpopoli; cânta la trombon, în fanfara școlii, rămâne un element turbulent și asistă într-o zi la plecarea emigranților spre Brazilia. Nouă familii, greu împovărate de saci, părăseau, fără speranță de întoarcere. „Terza Italia”, „Italia burgheză, care refuză un coltuc de pâine bieților muncitori” - avea să
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
decolează spre București, ajungând pe aerodromul Băneasa după ora 21. Comandantul aerodromului, Cantacuzino-Pașcanu, îl conduce cu automobilul său la cazărmile Regimentelor 2 și 9 Vânători, comandate de col. Paul Teodorescu și col. Gabriel Marinescu. Însoțit de militarii acestor regimente, cu fanfara militară, Carol ajunge la Palatul Cotroceni, unde este primit de fratele său, regentul Nicolae. În noaptea de 6-7 iunie 1930, Carol are convorbiri cu mai mulți oameni politici, printre care și Iuliu Maniu. Sâmbătă, 7 iunie. Ora 1. La Palatul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
amiralul Davies cu întregul său Stat Major. Vasul-amiral a dat onorul prin lovituri de tun, sunete de sirenă și trompetă. Marele pavoaz și pavilionul regal englez au fost ridicate în vârful marelui catarg. Plutonul de Gardă Colonială a dat onorul. Fanfara vasului a intonat Imnul regal român. La pupa vasului a avut loc o frumoasă paradă militară cu defilarea în monom a întregului echipaj. Mihai și Principesa au privit defilarea cu vădit interes. Au vizitat apoi interiorul cuirasatului, punțile, turelele. Mihai
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
28 noiembrie. Trenul regal intră în țară pe la Arad. La ora 1230, a ajuns la București în gara Mogoșoaia. Din tren coboară Carol nn.) „voios și râzător, urmat de Marele Voevod Mihai de Alba Iulia și de d. Ernest Urdăreanu”. Fanfara intonează Imnul regal. Mulțimea scandează urări de bun venit. Suveranul salută mulțimea, gustă pâinea și sarea oferită pe o tavă de aur de primarul general al Capitalei, se întreține cu membrii guvernului și alți înalți demnitari, cu membrii Corpului diplomatic
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Vânători de Munte. Ambii purtau noul tip de cască din înzestrarea Armatei Române. Generalul Argeșanu a dat raportul. Carol, avându-l pe Mihai alături, s-a îndreptat spre șirul trupelor, fiind întâmpinați cu urale. Drapelele unităților s-au înclinat, iar fanfarele au intonat Imnul regal. Regele și Marele Voievod au trecut în revistă trupele așezate în careu și s-au îndreptat spre tribune, preluând locul de onoare. O formație de avioane în V au survolat câmpul de paradă. A urmat defilarea
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
rufele și unele obiecte casnice. Câteva stâni stau înșirate și acum în apropierea luncii Sucevei, pentru ca oile să aibă pășune și apă din belșug. Cele mai reușite strânsuri (hore populare) au avut loc tot pe malul Sucevei, făcând ca sunetul fanfarei de la Grămești să-și facă auzit ecoul până la Măneuți, Frătăuți sau chiar Horodnic și Gălănești. Gospodinele odinioară se întreceau la spălatul rufelor și ghilitul pânzelor în undele limpezi ale râului. Fiind cea mai mică în familie, mi-a revenit obligația
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cunoscuți, din sat. Stau împreună la masă, petrec în cântec și voioșie și uneori dansează, după vreun acordeonist sau viorist, ce-și face prezența, nechemat de gazdă. După masă se pleacă în grup la strânsuri, un fel de horă populară. Fanfara este cocoțată într-un "balcon" improvizat într-o salcie, pentru a se face auzită în tot satul. De obicei, la Costișa, cânta fanfara din Grămești, o comună din apropierea Siretului. Stânsura are loc, pe prund, în valea Sucevei. Iau parte tinerii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
prezența, nechemat de gazdă. După masă se pleacă în grup la strânsuri, un fel de horă populară. Fanfara este cocoțată într-un "balcon" improvizat într-o salcie, pentru a se face auzită în tot satul. De obicei, la Costișa, cânta fanfara din Grămești, o comună din apropierea Siretului. Stânsura are loc, pe prund, în valea Sucevei. Iau parte tinerii din sat, din comunele învecinate și chiar din orașele Rădăuți, Siret, Suceava și Solca. Participă și adulții, bătrânii și copiii. Când începe fanfara
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fanfara din Grămești, o comună din apropierea Siretului. Stânsura are loc, pe prund, în valea Sucevei. Iau parte tinerii din sat, din comunele învecinate și chiar din orașele Rădăuți, Siret, Suceava și Solca. Participă și adulții, bătrânii și copiii. Când începe fanfara să cânte hora mare, rar cine mai rămâne pe acasă. Strânsura îi atrage ca un magnet. Mamele privesc perechile de dansatori și-și fac planuri de nuntă. Bătrânele se așază pe iarbă și comentează stilul tinerilor de-a se îmbrăca
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a se comporta, de a-și trăi viața lor, lipsită de griji. Noi, când ne-am ridicat ceva mai mărișori, socotindu-ne intelectuali (în devenire) ne întâlneam în centrul satului și porneam ceva mai târziu la horă. Observându-ne grupul, fanfara abandona cântecul de dans și ne onora c-un marș de toată frumusețea. Cine era ca noi! Toate privirile se îndreptau spre grupul nostru. Ajungeam în mijlocul mulțimii, mulțumeam fanfarei și începea un tangou pentru noi, elevii de liceu. Dansam cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]