2,707 matches
-
asupra altor bărbați și altor state, dar, la fel de important, și asupra femeilor și teritoriului, de care depind pentru exploatarea resurselor și pentru reproducerea socio-culturală și biologică a relațiilor de putere. Prin atenția acordată experiențelor, atât feminine cât și masculine, analizele feministe susțin că securitatea trebuie să fie redefinită. În mod special, ceea ce numim "securitate națională" pericitează grav supraviețurea umană și comunitățile durabile (Tickner 1992). Aparatele militare de stat își creează propriile lor probeme de securitate, făcând o regulă a jocului din
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
propriile lor probeme de securitate, făcând o regulă a jocului din controlul androcentric și din exercitarea puterii asupra celuilalt; un joc pe care suntem convinși să-l jucăm pentru a obține beneficiile absolute și relative ale securității statale. O analiză feministă a securității este relevantă în mod special din perspectiva evenimentelor de la 11 Septembrie și a consecințelor acestora. Credințele cu privire la gen și diferențe sexuale se află în spatele actelor teroriste contemporane de violență împotriva Occidentului. Sondajul World Value Survey arată că diferențele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nu este numai un instrument analitic util, ci și unul necesar pentru înțelegerea relațiilor internaționale de după 11 Septembrie. Tickner (1991) susține că idei și concepte cheie precum cel de "raționalitate", "securitate" sau "putere" ar putea reprezenta pilonii explicativi ai teoriei feministe a Relațiilor Internaționale. Nu e nimic inerent acestor termeni care ar putea sugera abandonarea lor. Mai degrabă, înțelesurile lor și conotațiile lor genizate în teoria și practica relațiilor internaționale reprezintă o problemă pentru analiza feministă. Runyan și Peterson (1991:70
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
reprezenta pilonii explicativi ai teoriei feministe a Relațiilor Internaționale. Nu e nimic inerent acestor termeni care ar putea sugera abandonarea lor. Mai degrabă, înțelesurile lor și conotațiile lor genizate în teoria și practica relațiilor internaționale reprezintă o problemă pentru analiza feministă. Runyan și Peterson (1991:70) susțin că gândirea dihotomică (interior-exterior, suveranitate-anarhie, intern-interna-țional) împiedică teoria Relațiilor Internaționale să "conceptualizeze, să explice sau să evidențieze tocmai lucrurile pe care le consideră esențiale securitatea, puterea și suveranitatea". Pentru curentul feminist din Relațiile Internaționale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
evidențieze tocmai lucrurile pe care le consideră esențiale securitatea, puterea și suveranitatea". Pentru curentul feminist din Relațiile Internaționale, aceste opoziții conceptuale reproduc dilema securității ca profeție care se autoîndeplinește și reinstituie politica masculină de putere, limitând astfel posibilitățile pentru alternativele feministe. Feminismul normativ Feminismul normativ reflectează asupra procesului de teoretizare din Relațiile Internaționale ca parte a unei agende normative pentru schimbare globală. Toate teoriile feministe sunt normative, în sensul că ne determină să punem la îndoială anumite sensuri și interpretări din
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ca profeție care se autoîndeplinește și reinstituie politica masculină de putere, limitând astfel posibilitățile pentru alternativele feministe. Feminismul normativ Feminismul normativ reflectează asupra procesului de teoretizare din Relațiile Internaționale ca parte a unei agende normative pentru schimbare globală. Toate teoriile feministe sunt normative, în sensul că ne determină să punem la îndoială anumite sensuri și interpretări din teoria Relațiilor Internaționale" (Sylvester 2002: 248). Feminiștii sunt în mod conștient expliciți cu privire la poziția de pe care teoretizează, modul cum intră în câmpul Relațiilor Internaționale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
procesului de teoretizare din Relațiile Internaționale ca parte a unei agende normative pentru schimbare globală. Toate teoriile feministe sunt normative, în sensul că ne determină să punem la îndoială anumite sensuri și interpretări din teoria Relațiilor Internaționale" (Sylvester 2002: 248). Feminiștii sunt în mod conștient expliciți cu privire la poziția de pe care teoretizează, modul cum intră în câmpul Relațiilor Internaționale și modul cum abordează cercetarea. Contextul social și politic, precum și subiectivitatea, sunt privite drept parte a explicației teoretice. Feminismul empiric și analiza de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
intră în câmpul Relațiilor Internaționale și modul cum abordează cercetarea. Contextul social și politic, precum și subiectivitatea, sunt privite drept parte a explicației teoretice. Feminismul empiric și analiza de gen sunt contribuții importante, dar reprezintă numai punctele de plecare pentru scopurile feministe de a transforma ierarhiile sociale globale (Persram 1994; Ship 1994; Hutchings 2000; Robinson în curs de apariție). Teoretizările feministe aduc în prim plan descoperirile praxisului feminist spre exemplu etica preocupării și activismul social al femeilor din Lumea a Treia pentru
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
parte a explicației teoretice. Feminismul empiric și analiza de gen sunt contribuții importante, dar reprezintă numai punctele de plecare pentru scopurile feministe de a transforma ierarhiile sociale globale (Persram 1994; Ship 1994; Hutchings 2000; Robinson în curs de apariție). Teoretizările feministe aduc în prim plan descoperirile praxisului feminist spre exemplu etica preocupării și activismul social al femeilor din Lumea a Treia pentru a intra în dezbateri despre etica internațională, ajutorul și intervenția umanitară, și instrumentele ce țin de drepturile omului (Cochran
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
înțelegând-o putem transforma modul în care lucrează, la toate nivelurile vieții sociale și politice. Linklater (Capitolul 4 în acest volum) susține că statutul universalismului este cheia dezbaterii actuale dintre diferitele tipuri de teorie normativă. În acest context, diversele epistemologii feministe, identificate cel mai adesea în scrierile feministe de Relații Internaționale ca "empiriste", "perspectivale" sau "postmoderniste", nu sunt abordări autonome sau neapărat contradictorii față de cunoașterea sensibilă la diferențele de gen din Relațiile Internaționale (vezi Keohane 1989b; Weber 1994). Dimpotrivă, aceste epistemologii
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
lucrează, la toate nivelurile vieții sociale și politice. Linklater (Capitolul 4 în acest volum) susține că statutul universalismului este cheia dezbaterii actuale dintre diferitele tipuri de teorie normativă. În acest context, diversele epistemologii feministe, identificate cel mai adesea în scrierile feministe de Relații Internaționale ca "empiriste", "perspectivale" sau "postmoderniste", nu sunt abordări autonome sau neapărat contradictorii față de cunoașterea sensibilă la diferențele de gen din Relațiile Internaționale (vezi Keohane 1989b; Weber 1994). Dimpotrivă, aceste epistemologii sunt provocări feministe interrelaționate la adresa autorității și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mai adesea în scrierile feministe de Relații Internaționale ca "empiriste", "perspectivale" sau "postmoderniste", nu sunt abordări autonome sau neapărat contradictorii față de cunoașterea sensibilă la diferențele de gen din Relațiile Internaționale (vezi Keohane 1989b; Weber 1994). Dimpotrivă, aceste epistemologii sunt provocări feministe interrelaționate la adresa autorității și a dominației masculine în cadrul științei în sine (McClure 1992: 359). Ele au în comun o luptă normativă pentru a susține legătura cu politica feministă practică și cu manifestările concrete ale puterii genizate. Spre exemplu, autoarele cărții
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Relațiile Internaționale (vezi Keohane 1989b; Weber 1994). Dimpotrivă, aceste epistemologii sunt provocări feministe interrelaționate la adresa autorității și a dominației masculine în cadrul științei în sine (McClure 1992: 359). Ele au în comun o luptă normativă pentru a susține legătura cu politica feministă practică și cu manifestările concrete ale puterii genizate. Spre exemplu, autoarele cărții The Man Question in International Relations (1998) afirmă că politica și instituțiile internaționale sunt ele însele spații vitale pentru construirea masculinității și identității masculine (Zalewski și Parpart 1998
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ale puterii genizate. Spre exemplu, autoarele cărții The Man Question in International Relations (1998) afirmă că politica și instituțiile internaționale sunt ele însele spații vitale pentru construirea masculinității și identității masculine (Zalewski și Parpart 1998; vezi și Hooper 2000). Analizele feministe problematizează dihotomiile definitorii ale domeniului Relațiilor Internaționale, care sunt consolidate prin asocierea lor cu dihotomia de gen masculin-feminin: spre exemplu asocierea femeilor cu pacea, cooperarea, subiectivismul și politica internă "soft", iar a bărbaților cu războiul, competiția, obiectivitatea și politica internațională
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pe un mecanism analitic care adăpostește propriile sale excluziuni și care, asemeni teoriilor Relațiilor Internaționale, trebuie să fie deconstruit (Sylvester 2002). Începând cu anii '90 a apărut o controversă privind aplicabilitatea conceptului de gen în Relațiile Internaționale și în studiile feministe, în general. În Relațiile Internaționale au apărut două critici principale ale conceptului de gen. Prima dintre ele susține că utilizarea analitică a conceptului de gen maschează alte forme de oprimare dominante în politica globală. În anii '80, adresându-se unui
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
apărut două critici principale ale conceptului de gen. Prima dintre ele susține că utilizarea analitică a conceptului de gen maschează alte forme de oprimare dominante în politica globală. În anii '80, adresându-se unui public occidental interesat de perspectiva unei feministe din Lumea a Treia, Chandra Mohanty critica feminismul occidental pentru construcția unei "femei din Lumea a Treia" victimizate, pe baza unor asumpții universaliste occidentale asupra genului, golite de orice specificitate istorică, culturală și geografică, inclusiv de realitățile oprimării rasiale și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
inclusiv de realitățile oprimării rasiale și de clasă. Mohanty subliniază că tipologiile occidentale nu se pot submina pe ele însele și nu pot ataca structurile imperialiste din celelalte societăți. Implicațiile acestei provocări lansate de feminismul Lumii a Treia la adresa teoriilor feministe din Relațiile Internaționale vizează lipsa de imparțialitate a unor concepte precum genul, astfel de constructe neputând fi aplicate cu ușurință la nivel global. Într-adevăr, dacă, așa cum susțin cercetătorii feminiști, relațiile de gen sunt construite social și istoric, atunci rezultă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
acestei provocări lansate de feminismul Lumii a Treia la adresa teoriilor feministe din Relațiile Internaționale vizează lipsa de imparțialitate a unor concepte precum genul, astfel de constructe neputând fi aplicate cu ușurință la nivel global. Într-adevăr, dacă, așa cum susțin cercetătorii feminiști, relațiile de gen sunt construite social și istoric, atunci rezultă că ele nu pot fi aceleași peste tot. Totuși, în teoria feministă a Relațiilor Internaționale există o tendință de concentrare asupra construcțiilor de gen realizate la nivel global (Miller 1998
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
genul, astfel de constructe neputând fi aplicate cu ușurință la nivel global. Într-adevăr, dacă, așa cum susțin cercetătorii feminiști, relațiile de gen sunt construite social și istoric, atunci rezultă că ele nu pot fi aceleași peste tot. Totuși, în teoria feministă a Relațiilor Internaționale există o tendință de concentrare asupra construcțiilor de gen realizate la nivel global (Miller 1998; Baires 1999: 251; Prugl 2000). Este adevărat că practicile sociale și culturale ce construiesc genul sunt acum tot mai globale, dar ele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Miller 1998; Baires 1999: 251; Prugl 2000). Este adevărat că practicile sociale și culturale ce construiesc genul sunt acum tot mai globale, dar ele sunt modificate la niveluri locale și în contexte istorice și discursive specifice. Prin urmare, chiar dacă cercetătorii feminiști din Relațiile Internaționale se preocupă în primul rând de politica mondială, aplicarea noțiunii de gen trebuie să fie bazată pe analize locale. Recunoscând imperialismul occidental în spatele categoriilor universale de "femeie" și "bărbat", cel mai nou curent feminist explorează o relație
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
intersectare dinamică dintre economia politică globală, stat și relațiile de gen cu specific cultural, geografic, rasial sau de clasă, fără a explica procesele internaționale și globale prin concepte universale precum patriarhat sau ierarhie de gen (Chan-Tierbergien 2004). Spre exemplu, studiile feministe care analizează comerțul sexual global abordează complexitatea relațiilor globale de putere (Berman 2003; Agathangelou 2004; Mackie 2001; Whitworth 2001). Ele explorează construcțiile culturale și istorice specifice ale genului și sexualității în țările care trimit și în cele care primesc, care
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
2001; Whitworth 2001). Ele explorează construcțiile culturale și istorice specifice ale genului și sexualității în țările care trimit și în cele care primesc, care la rândul lor depind de construcții particulare ale clasei, etnicității, naționalității, rasei ș.a.m.d. Cercetătorii feminiști își încep studiul asupra comerțului sexual cu observația că femeile sunt forța de muncă principală în această afacere de milioane de dolari. Cu toate acestea, pe măsură ce continuă sprijinindu-se pe cunoștințe și practici din afara sferei elitelor (cum ar fi chiar
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care să fie teoretizate Relațiile Internaționale. Spre exemplu, Christine Sylvester (1994a: 12) susține că "toate locurile în care vorbești și acționezi ca femeie sunt problematice", pentru că sunt construite social și istoric și exclud alte identități. Practic, Sylvester renunță la poziția feministă potrivit căreia experiența femeilor poate constitui baza unei teorii mai critice și universale în Relațiile Internaționale, în favoarea perspectivelor feministe multiple, care pun la îndoială cunoașterea hegemonică din cadrul disciplinei. Feminismul "este ipostaza de cercetare în care te afli în mai multe
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și acționezi ca femeie sunt problematice", pentru că sunt construite social și istoric și exclud alte identități. Practic, Sylvester renunță la poziția feministă potrivit căreia experiența femeilor poate constitui baza unei teorii mai critice și universale în Relațiile Internaționale, în favoarea perspectivelor feministe multiple, care pun la îndoială cunoașterea hegemonică din cadrul disciplinei. Feminismul "este ipostaza de cercetare în care te afli în mai multe locații în același timp, punând în lumină relațiile și practicile importante ascunse până atunci de umbra Relațiilor Internaționale oficiale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Sylvester 2002: 269). Feminismul din Relațiile Internaționale demonstrează că este posibil să faci cercetare și să emiți judecăți normative, în ciuda faptului că nu există puncte de plecare ontologice date pentru teoriile din Relațiile Internaționale (Sylvester 1994b: 317). Identitatea și solidaritatea feministă sunt problematice deoarece atingerea scopului normativ al feminismului, de înlăturare a genizării în relațiile sociale și politice, depinde, în mod paradoxal, de organizarea lor politică pe bază de gen, "ca femei". Contrar celor susținute de feminismul radical din anii '70
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]