2,721 matches
-
and What Comes Next, Princeton University Press, New Jersey. Vincent, Andrew, 1992: Modern Political Ideologies, Blakwell, Oxford. Vincze Magyari, Enikö, 2003: „Când diferențele sunt între noi: perspective feministe asupra naționalismului”, în Toderean, Olivia (eds.), Itinerarii contestatare. Studii de teorie politică feministă, Editura Politeia, SNSPA, București. Vincze Magyari, Enikö, 2002: Diferența care contează, Editura Desire, Cluj-Napoca. Vlăsceanu, Lazăr et al. (coord.), 2002: Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în curriculumul învățământului obligatoriu, Editura Polirom, Iași. Vogel, Ursula, 1995: „Raționalism și romantism: două
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
to Use It, Fawcett combine, New York. Wollstonecraft, Mary, 1992: A Vindication of the Rights of Woman, (publicată prima oară în 1792), Penguin Books, London. Yeatman, Anna, 2001: „Feminismul și puterea”, în Shanley, M.L. și Narayan, U., Reconstrucția teoriei politice, Eseuri feministe, Editura Polirom, Iași. Young, Iris Marion, 1981: „Beyond the unhappy marriage: a critique of the dual-system theory”, în Lidia Sargent (ed.), Women and Revolution. A Disscution of the Unhappy Marriage of Marxism and Feminism, Black Rose Books, Montreal. Young, Iris
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
forma un partid politic exclusiv. Rostul pregătitor al recentei Grupări Feminine - Familia și politica”, Adevărul din 1 mai 1929 97 3. T.B., „Marea întrunire publică ținută de Gruparea Femeilor Române”, Dreptatea din 8 decembrie 1929 101 4. Fulmen, „Marea întrunire feministă de la Fundația Carol I. Asistența. Discursurile”, Dimineața din 8 ianuarie 1930 105 5. „Manifestul Grupării Femeilor Române la alegerile comunale din Capitală”, Universul din 28 februarie 1930 109 6. Ancheta ziarului Universul „Să se înscrie femeile în partidele politice?”, Ziarul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
al «Uniunii Femeilor Române» din România Mare, pe răstimpul septembrie 1930 până la Congresul de față” ș1933, Extrasț, Anuarul Uniunii Femeilor Române din România Mare. Al XX-lea an de la întemeiere. 1913-1933, Brașov, iunie 1933 184 29. Dr. Elena Alistar, „Mișcarea feministă din Basarabia. Începuturi și realizări. Spre un viitor mai frumos”, Mișcarea femenistă, anul I, 18 iunie 1933 șChișinăuț 188 30. „Ziua Femeii în Capitală”, Lumea nouă, nr. 26, din 25 iunie 1933 194 31. „Moțiune votată la Congresul «Ligii Femeii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
10545, din 4 mai 1936 269 47. „Apel pentru pace șlansat de Frontul Femininț”, 10 iunie 1936 271 48. „De la «Cercul feminin». În jurul unui front comun funcționăresc”, Dimineața, nr. 10591, din 19 iunie 1936 273 49. „Marele congres al asociațiilor feministe de la Constanța”, Gazeta femeilor, nr. 140-141, din 30 septembrie 1936 274 50. Elena C. Meissner, „Femeile ieșene mulțumesc ducesei de Atholl pentru că a luat apărarea României în parlamentul englez”, Opinia din 13 noiembrie 1936 282 51. Elena C. Meissner, „Asociația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Rostul pregătitor al recentei Grupări Feminine - Familia și Politica”, articol de Elena C. Meissner în Adevărul din 1 mai 1929. 3. „Marea întrunire publică ținută de Gruparea Femeilor Române”, semnat T.B. în Dreptatea din 8 decembrie 1929. 4. „Marea întrunire feministă de la Fundația Carol I. Asistența. Discursurile”, semnat Fulmen în Dimineața din 8 ianuarie 1930. 5. Manifestul Grupării Femeilor Române la alegerile comunale din Capitală, reprodus în Universul din 28 februarie 1930. 6. Ancheta ziarului Universul: „Să se înscrie femeile în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Uniunii Femeilor Române”din România Mare, răstimpul septembrie 1930 până la congresul de față ș4-6 iunie 1933, Bucureștiț, reproduse din „Anuarul «Uniunii Femeilor Române din România Mare». Al XX-lea an de la întemeiere. 1913-1933”, Brașov, iunie 1933, pp. 5-15. 29. Mișcarea feministă din Basarabia. Începuturi și realizări spre un viitor mai frumos, articol de Dr. Elena Alistarîn Mișcarea feministă, anul I, din 18 iunie 1933 șChișinăuț. 30. Ziua Femeiiîn Capitală, articol în Lumea nouă, nr. 26 din 25 iunie 1933. 31. Moțiune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
reproduse din „Anuarul «Uniunii Femeilor Române din România Mare». Al XX-lea an de la întemeiere. 1913-1933”, Brașov, iunie 1933, pp. 5-15. 29. Mișcarea feministă din Basarabia. Începuturi și realizări spre un viitor mai frumos, articol de Dr. Elena Alistarîn Mișcarea feministă, anul I, din 18 iunie 1933 șChișinăuț. 30. Ziua Femeiiîn Capitală, articol în Lumea nouă, nr. 26 din 25 iunie 1933. 31. Moțiune votată la Congresul „Ligii Femeii Basarabene”, reprodusă din Mișcarea feministă, anul I, nr. 2 din 16 iulie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
frumos, articol de Dr. Elena Alistarîn Mișcarea feministă, anul I, din 18 iunie 1933 șChișinăuț. 30. Ziua Femeiiîn Capitală, articol în Lumea nouă, nr. 26 din 25 iunie 1933. 31. Moțiune votată la Congresul „Ligii Femeii Basarabene”, reprodusă din Mișcarea feministă, anul I, nr. 2 din 16 iulie 1933. 32. Participarea femeilor române la activitatea internațională, articol de Elena C. Meissnerîn Ziarul nostru, nr. 8 din septembrie 1933. 33. De la Congresul Asociațiuni pentru E.C.P.F.R., ținut la București la 13 mai a.c.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
din 4 mai 1936, p. 3. 48. Apel pentru pace, lansat de Frontul Feminin pe 10 iunie 1936. 49. De la „Cercul feminin”. În jurul unui front comun funcționăresc, în Dimineața, nr. 10591, din 19 iunie 1936. 50. Marele Congres al asociațiilor feministe de la Constanța, articol în Gazeta femeilor, nr. 140-141 din 30 septembrie 1936. 51. Femeile ieșene mulțumesc ducesei de Atholl pentru că a luat apărarea României în Parlamentul englez, articol de Elena C. Meissner în Opinia din 13 noiembrie 1936. 52. Asociația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
nu am putut beneficia de studii cât de cât obiective, întrucât cele puține la număr, publicate mai ales în deceniile șapte-nouă ale secolului XX, supraestimează rolul organizațiilor de femei socialiste, dar mai ales al celor comuniste, opunându-le ansamblului mișcării feministe românești, etichetată drept ostilă realelor interese democratice. Concluziile la care am ajuns sunt întotdeauna bazate pe documente, reproduse, cu mici excepții, în acest volum. Ele pot servi, desigur, doar ca introducere în istoria feminismului politic românesc. Se simte nevoia elaborării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
pe documente, reproduse, cu mici excepții, în acest volum. Ele pot servi, desigur, doar ca introducere în istoria feminismului politic românesc. Se simte nevoia elaborării unor studii și monografii mai aprofundate ca, de exemplu, cele privitoare la rolul unor publicații feministe românești de nivel european (Gazeta Femeilor, Cuvântul Femeilor, Ziarul Nostru, Graiul femeii), mișcarea femeilor minoritare și raporturile acesteia cu mișcarea feministă română, inițiativele românești în forurile internaționale de femei, reeditarea scrierilor unor protagoniste ale feminismului - Elena Ghica (Dora d’Istria
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Se simte nevoia elaborării unor studii și monografii mai aprofundate ca, de exemplu, cele privitoare la rolul unor publicații feministe românești de nivel european (Gazeta Femeilor, Cuvântul Femeilor, Ziarul Nostru, Graiul femeii), mișcarea femeilor minoritare și raporturile acesteia cu mișcarea feministă română, inițiativele românești în forurile internaționale de femei, reeditarea scrierilor unor protagoniste ale feminismului - Elena Ghica (Dora d’Istria), Elena Văcărescu, Alexandrina Cantacuzino, Maria C. Buțureanu, Calypso C. Botez, Elena C. Meissner ș.a. -, insuficient cunoscute de publicul din țară și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
puține numeric, dar bine calificate pentru cele mai diferite munci agricole, dețineau rolul central în obținerea unor producții record (de lapte, ouă, păsări, plante industriale etc.) „la noi țăranca muncește peste măsură, dar fără sistem și pricepere”, după cum releva cunoscuta feministă Calypso Botez, inițiatoarea unor anchete și cercetări referitoare la condiția muncii feminine. „Cultura ramurilor celor mai productive ale agriculturii noastre se face ca acum câteva sute de ani îndărăt sau nu se face deloc.” 1 Alexandrina Cantacuzino, președinta Consiliului Național
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
prima dată în România, dreptul de a vota și de a fi alese în consiliile comunale și județene 3. Această măsură legislativă a fost apreciată, pe bună dreptate, ca fiind încununarea eforturilor „depuse timp de mai multe decenii de către mișcarea feministă din România”.4 Însă condițiile prevăzute de Legea electorală pentru exercitarea acestui drept au limitat mult reprezentarea marii majorități a femeilor în organele locale ale puterii de stat. În conformitate cu Legea electorală din 1929, femeile puteau beneficia de la vârsta de 21
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
exprima convingerea că, în condițiile în care nici un partid nu era ferit de politicianism și de corupție, numai un partid independent al femeilor ar fi putut asigura o reală libertate de acțiune, strângând laolaltă toate energiile pentru atingerea scopurilor mișcării feministe. Alexandrina Cantacuzino releva, în fața opiniei publice, că nu era vorba de crearea unei formațiuni politice opuse bărbaților, care să dezbine familia și societatea, ci, dimpotrivă, de una care să aducă mai mult echilibru și moralitate în viața publică 2. Împreună cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Graiul Femeii (Ploiești, 1935-1939), dar și alte publicații - Gazeta femeilor, Cuvântul femeilor, Adevărul și Dimineața - vor relata mereu despre activitățile și inițiativele sale. Acțiunea pornită de Alexandrina Cantacuzino a fost vehement contestată de o seamă de personalități marcante ale mișcării feministe, printre care se aflau cele mai apropiate colaboratoare ale sale - Ella Negruzzi, Margareta Paximade-Ghelmegeanu, Calypso C. Botez, Elena Meissner, Maria Baiulescu, Ortansa Satmary. Într-un interviu apărut în publicația feministă Ziarul nostru, Elena Meissner atrăgea atenția asupra faptului că acceptarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
vehement contestată de o seamă de personalități marcante ale mișcării feministe, printre care se aflau cele mai apropiate colaboratoare ale sale - Ella Negruzzi, Margareta Paximade-Ghelmegeanu, Calypso C. Botez, Elena Meissner, Maria Baiulescu, Ortansa Satmary. Într-un interviu apărut în publicația feministă Ziarul nostru, Elena Meissner atrăgea atenția asupra faptului că acceptarea invitației care i-a fost făcută de a intra în noua grupare politică a femeilor ar fi însemnat încălcarea statutului Asociației pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
și individuală, în „partidele burgheze”, apreciind că n-ar fi existat între ele diferențe de fond, întrucât odată venite la putere „căutau să satisfacă poftele nelimitate ale clientelei lor politice”1. În opinia lor, erau inutile discuțiile contradictorii în rândurile feministelor, etichetate drept niște „cucoane”, care, chipurile, n-ar fi vrut „drept de vot decât pentru ele și pentru un număr restrâns de femei pe care credeau că le pot amăgi ușor”. După fruntașele U.F.M., tributare unei viziuni stângiste, dominante
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
personalități politice și culturale, ziarul Universul a organizat o anchetă, cerându-le să se pronunțe asupra atitudinii pe care femeile și organizațiile lor trebuiau s-o adopte față de partidele politice 1. În pofida faptului că au fost exprimate opinii contradictorii, problematica feministă a fost din nou adusă în atenție publică: Mihail Manoilescu susținea, în numele principiului liberal al dreptului la diferență, că și femeii trebuie să i se creeze posibilitatea exprimării voinței politice. În consecință, el găsea potrivită o grupare aparte a femeilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Ana Fillitti, Elena Stângaciu ș.a.2 La întrunirea din 7 ianuarie 1930, ținută în sala Fundației Carol I din București, au luat parte reprezentantele acelor organizații de femei care dezaprobau constituirea unui partid politic independent al femeilor, un grup de feministe, reprezentat de Calypso Botez, A.E.C.P.F.R. prezidată de Elena C. Meissner, Uniunea Femeilor Române, condusă de Maria Baiulescu (la Uniune au fost federate peste o sută de organizații de femei), Liga pentru drepturile și datoriile femeii, reprezentată de Eugenia de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
de femei, care urmau să rămână cadrul cel mai potrivit de dezbatere a problemelor feminismului și de luare a deciziilor 3. La alegerile municipale, comunale și județene, din primăvara anului 1930, au candidat pe listele electorale ale Partidului Național-Țărănesc cunoscutele feministe Ella Negruzzi, Calypso Botez, Margareta Paximade-Ghelmegeanu, Ortansa Satmary, care au apreciat că partidul ajuns la putere a acordat drept de vot femeilor și avea înscrise în programul său o seamă de reforme democratice pentru care optau și organizațiile de femei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Negruzzi, Calypso Botez, Margareta Paximade-Ghelmegeanu, Ortansa Satmary, care au apreciat că partidul ajuns la putere a acordat drept de vot femeilor și avea înscrise în programul său o seamă de reforme democratice pentru care optau și organizațiile de femei. Alte feministe, ca Sarmiza Bilcescu-Alimănișteanu, președinta Federației Femeilor Universitare, sau Maria Pillat, s-au înscris pe listele Partidului Național Liberal. Au fost alese o sută de consiliere din întreaga țară, în peste cincizeci de orașe și comune. În comunele Cobia-Dâmbovița și Negrești
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
demonstrând că, în cei 4 ani de mandat, femeile consiliere și membre ale Delegației Permanente a Capitalei au fost retribuite conform legii, pentru munca prestată zilnic, asemenea membrilor bărbați ai acestui organism. Încercările de compromitere a femeilor consiliere - argumenta prestigioasa feministă - se datorau, în primul rând, unor înguste interese politicianiste 3. În ciuda tuturor acestor dificultăți și piedici, femeile vor activa și în anii următori în consiliile locale. Ponderea lor a rămas relativ mică, în raport cu bărbații. Amânarea de către parlamentari a înlăturării paragrafelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Organizațiile de femei s-au folosit de prilejul pregătirilor pentru unificarea Codului Civil de către guvernarea național-țărănistă (1928-1933), în scopul de a cere înfăptuirea neîntârziată a prevederii Constituției din 1923, referitoare la drepturile juridice ale femeilor. Speranțele puse de multe dintre feministe în guvernul țărănist erau cu atât mai îndreptățite, cu cât mesajul regal pentru anul 1928/1929, rostit la deschiderea sesiunii parlamentare, a anunțat reforma Codului Civil și acordarea drepturilor promise femeilor. Ministrul Justiției, Constantin Hamangiu, era și el susținător hotărât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]