KorAP: Find »[drukola/base=femural & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...59 60 61 ...71 >

1,761 matches

Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848

inseră prin tendonul direct, vertical la nivelul spinei iliace antero-inferioare și prin tendonul reflectat, orizontal deasupra sprâncenei acetabulare. Inserția terminală se realizează printr-un tendon unic la nivelul bazei și marginilor rotulei. Acțiunea asupra articulației: - coxo-femurale este numai prin dreptul femural: flexia coapsei față de bazin și de balansare în plan sagital a bazinului; - genunchiului: pe care-l stabilizează în stațiunea verticală, participă la mișcările de MUȘCHIUL TENSOR AL FASCIEI LATA A fost prezentat la musculatura bazinului. MUȘCHIUL CROITOR (m. sartorius) Este

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
este pe creasta pectineală. Inserția terminală este pe linia pectineală a femurului ( linia de trifurcație mijlocie a liniei aspre). Acțiunea: - flexor al coapsei pe bazin, - slab adductor și rotator în afară a coapsei. Inervația este, cel mai frecvent, din nervul femural. MU ȘCHIUL ADDUCTOR LUNG (m. adductor longus) Origine: suprafața unghiulară de la nivelul pubisului, sub tuberculul pubian. Inserția terminală: interstițiul liniei aspre, în 1/3 mijlocie. Acțiunea: - adducția și rotația în afară a coapsei, - flexia coapsei față de bazin. Inervația: nervul obturator

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
mușchiul gracilis este adductor al coapsei; - când genunchiul se află în flexie, mușchiul gracilis completează mișcarea de flexie, realizând concomitent și o mișcare de rotație internă a gambei. Inervația provine din nervul obturator. MUSCULATURA REGIUNII POSTERIOARE A COAPSEI MUȘCHIUL BICEPS FEMURAL (m. biceps femoris) Origine: - porțiunea lungă (capul lung): tuberozitatea ischiatică, - porțiunea scurtă (capul scurt): interstițiul liniei aspre a femurului. Inserția terminală este pe capul peroneului. Acțiunea: - porțiunea lungă: extensor al coapsei față de bazin, fixarea și bascularea spre posterior a bazinului

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
intermusculare. Inserția terminală este pe tuberozitatea metatarsianului V. Acțiunea: - flexor plantar, - pronator și abductor al piciorului. Inervația este dată de peronierul superficial. MU {CHII REGIUNII POSTERIOARE - PLANUL SUPERFICIAL MUȘCHIUL GASTROCNEMIAN (m.gastrocnemius) Originea este pe: - porțiunea medială (capul medial) condilul femural medial, - porțiunea laterală (capul lateral) condilul femural lateral. MUȘCHIUL SOLEAR (m. solear) Originea este pe fa]a posterioară și superioară a peroneului și tibiei. Inser]ia terminală se găsește pe tendonul comun Achilian la nivelul calcaneului. Mușchii planului superficial formează

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
V. Acțiunea: - flexor plantar, - pronator și abductor al piciorului. Inervația este dată de peronierul superficial. MU {CHII REGIUNII POSTERIOARE - PLANUL SUPERFICIAL MUȘCHIUL GASTROCNEMIAN (m.gastrocnemius) Originea este pe: - porțiunea medială (capul medial) condilul femural medial, - porțiunea laterală (capul lateral) condilul femural lateral. MUȘCHIUL SOLEAR (m. solear) Originea este pe fa]a posterioară și superioară a peroneului și tibiei. Inser]ia terminală se găsește pe tendonul comun Achilian la nivelul calcaneului. Mușchii planului superficial formează împreună mușchiul triceps sural. Ac]iunea tricepsului

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
pentru mușchii: croitor, gracilis, tensorul fasciei lata. De la nivelul feței profunde a lasciei lata se desprind septuri intermusculare, lateral și medial, prin intermediul cărora se delimitează lojele musculare, anterioară și posterioară. Din dedublarea fasciei late se formează și teaca pentru vasele femurale. FASCIA CRURALĂ (fascia cruris) Fascia crurală este denumită și fascia gambierilor deoarece îmbracă mușchii gambei. Fascia crurală se formează de pe marginea anterioară și medială a tibiei: - anterior și în sus se ancorează de condilii și tuberozitatea tibială, pe rotulă și

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497

proiecția CMC, cădea, în faza de contact, mult înaintea sprijinului, corpul fiind „împins înainte printr-o extensie a șoldului, genunchiului și articulației” gleznei. În acest caz viteza de deplasare este limitată de forța mușchilor extensori, în principal de forța cvadricepșiilor femurali. Această analiză tradițională este depășită. Analizele anatomo - funcționale, recente, realizate de Tidow / Wiemann (1994) citat de W. Vonstein au scos în evidență că faza de amortizare (frânare) are o mare importanță în atingerea vitezei maxime, dar și faptul că în

ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? (2008) [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
este minoră, idee susținută de Tidow / Wiemann (1994) care afirmă că „acest fapt poate fi ilustrat prin diagrama activităților electrice (EMS) ale unor mușchi în mișcări diferite (Fig. 6). Această diagramă subliniază ideea că ischiogambierii sunt principalii extensori ai capului femural și sunt responsabili de producerea vitezei orizontale maxime în sprint. De asemenea, antrenamentele pe bază de „tracțiune” în deplasările cu viteză maximă sunt preferate față de cele pe bază de împingere”. Din cele prezentate se desprinde ideea că tehnica de sprint

ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? (2008) [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608

nu se cudeze, să fie funcțional în timp. S-au folosit diverse conducte autologe, homologe sau protetice, dar nici unul nu întruneau calitățile ideale [2, 7]. În practică s-au implantat: conducte venoase autologe (venă safenă spiralată, venă safenă compozită, venă femurală, venă safenă simplă); conduct pericardic autolog; conducte homologe (aortă, venă cavă); conducte artificiale (proteza de poli-tetra-fluoro-etilen - PTFE Gore-Tex, Dacron). Pe lângă rezecțiile și reconstrucțiile sistemului cav superior, în literatura de specialitate sunt citate și alte intervenții chirurgicale adresate direct factorului etiologic

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572

inițială și cerem cardiologului să examineze arterele coronare, ramurile aortei ascendente și arcului în special, plus restul aortei prin cinecateterizare. Examinarea include evaluarea aortei abdominale și a arterelor iliace pentru a vedea dacă poate fi efectuată cu siguranță canularea arterei femurale pentru by pass-ul cardiopulmonar. TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ Atunci când afectarea aortei este suspectată pe baza examenului clinic sau a unei radiografii de rutină, cea mai exactă și cea mai facilă metodă de apreciere noninvazivă pentru determinarea diagnosticului este tomografia computerizată (CT) cu

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
mobilizării de material embolic din crosa aortică este mare, pentru efectul potențial de spălare a acestor emboli din circulația cerebrală. Perfuzia sistemică Perfuzia sistemică pe durata operației se realizează pe calea unei artere periferice. Poate fi canulată artera axilară sau femurală. Noi utilizăm de rutină canularea axilară dreaptă. Aceasta prezintă o serie de avantaje: artera axilară este rar afectată de ateroscleroză, nu este de obicei implicată în procesul de disecție, permite perfuzarea anterogradă a creierului. Canularea femurală are neajunsul că perfuzează

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
canulată artera axilară sau femurală. Noi utilizăm de rutină canularea axilară dreaptă. Aceasta prezintă o serie de avantaje: artera axilară este rar afectată de ateroscleroză, nu este de obicei implicată în procesul de disecție, permite perfuzarea anterogradă a creierului. Canularea femurală are neajunsul că perfuzează regiunea superioară a corpului pe cale retrogradă prin intermediul unei aorte de obicei modificată ateromatos. Canularea arterei axilare drepte mai prezintă un mare avantaj: pin artera axilară se poate realiza perfuzia cerebrală selectivă fără a mai necesita o

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
la realizarea reconstrucței crosei aortice. După realizarea anastomozei dintre aorta descendentă proximală și proteza care înlocuiește crosa aortică, clamparea protezei și eliminarea aerului din aortă permite reluarea circulației porțiunii inferioare a corpului în cazul în care este canulată și artera femurală. Proteza care înlocuiește crosa aortică este anastomozată la proteza ce înlocuiește aorta ascendentă (termino-terminal). Proteza în care sunt implantate trunchiurile supraaortice este și ea implantată (termino-lateral în montajul aortic (de obicei în aorta ascendentă). Perfuzia întregului organism poate fi realizată

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
60˚ față de masă depinzând de cât de jos pe aortă va fi efectuată anastomoza distală. Se prepară ambele regiuni inghinale în așa fel ca acestea să fie în câmpul operator steril pentru situația în care ar fi necesară canularea arterelor femurale pentru circulație extracorporală. Toracele se deschide printr-o incizie standard în măsura în care nu este necesară și înlocuirea porțiunii abdominale a aortei. Pentru înlocuirea porțiunii abdominale a aortei, incizia se va direcționa spre ombilic. Coasta a șasea se rezecă și dacă e

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
masa de operație iar cu planul bazinului la circa 300 față de aceasta. Câmpul operator trebuie să cuprindă spațiul dintre coloana vertebrală și linia mediană a abdomenului. De asemenea, ambele regiuni inghinale trebuie să se găsească în câmpul operator pentru ca vasele femurale să poată fi eventual canulate. Atunci când este afectată aorta toracică superioară (în tipurile I și II de anevrisme toraco-abdominale se utilizează o toracotomie înaltă, în spațiul 6 intercostal. Pentru un acces mai bun coasta a 6-a poate fi rezecată

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
cu reconstrucții ale arcului aortic Cele mai multe din aceste reconstrucții necesită oprire circulatorie în hipotermie profundă pentru repararea arcului aortic, cu toate că uneori arcul distal aortic, imediat după trunchiul brahiocefalic, poate fi reparat fără by-pass extracorporal [89]. Circulația extracorporală este montată pe cale femurală (canulare venoasă femurală cu o canulă venoasă lungă ce ajunge până în atriul drept și canularea arterei femurale comune stângi pentru perfuzie arterială). Uneori returul venos se poate obține și prin canularea trunchiului arterei pulmonare sau chiar a urechiușii drepre. Poziția

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
arcului aortic Cele mai multe din aceste reconstrucții necesită oprire circulatorie în hipotermie profundă pentru repararea arcului aortic, cu toate că uneori arcul distal aortic, imediat după trunchiul brahiocefalic, poate fi reparat fără by-pass extracorporal [89]. Circulația extracorporală este montată pe cale femurală (canulare venoasă femurală cu o canulă venoasă lungă ce ajunge până în atriul drept și canularea arterei femurale comune stângi pentru perfuzie arterială). Uneori returul venos se poate obține și prin canularea trunchiului arterei pulmonare sau chiar a urechiușii drepre. Poziția canulei venoase introduse

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
arcului aortic, cu toate că uneori arcul distal aortic, imediat după trunchiul brahiocefalic, poate fi reparat fără by-pass extracorporal [89]. Circulația extracorporală este montată pe cale femurală (canulare venoasă femurală cu o canulă venoasă lungă ce ajunge până în atriul drept și canularea arterei femurale comune stângi pentru perfuzie arterială). Uneori returul venos se poate obține și prin canularea trunchiului arterei pulmonare sau chiar a urechiușii drepre. Poziția canulei venoase introduse prin vena femurală poate fi controlată prin ecografie transesofagiană (ETE). ETE e de asemenea

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
canulă venoasă lungă ce ajunge până în atriul drept și canularea arterei femurale comune stângi pentru perfuzie arterială). Uneori returul venos se poate obține și prin canularea trunchiului arterei pulmonare sau chiar a urechiușii drepre. Poziția canulei venoase introduse prin vena femurală poate fi controlată prin ecografie transesofagiană (ETE). ETE e de asemenea folositoare pentru a controla perfuzia cerebrală și a calității aortei toracice în timpul intervenției. Linia arterială va avea montată o derivație care permite ca la un monent dat perfuzia arterială

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
este reluată, perfuzia arterială realizându-se printr-o canulă introdusă prin proteză. Astfel se restabilește circulația la nivelul porțiunii superioare a corpului. Dacă realizarea anastomozei cu bontul de crosă aortică durează mult, pacientul se poate perfuza concomitent și prin canula femurală și prin canula introdusă în proteză în condițiile în care aorta descendentă situată distal de anevrism poate fi clampată în condiții de siguranță. Clamparea aortei descendente este însă de cele mai multe ori riscantă (se poate mobiliza material ateromatos sau trombi) și

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
înlocuire a aortei descendente comportă riscul semnificativ de complicații neurologice medulare (paraplegie, parapareză). De aceea, trebuie luate toate măsurile pentru prevenirea acestor complicații. Se recomandă în acest scop utilizarea tehnicilor de perfuzie aortică distală (by-pass atrio-femural sau CEC cu perfuzie femurală), de hipotermie (moderată, la 300C, pentru cazul utilizării by-pass-ului atrio-femural sau atrio-aortic distal, sau profundă pentru CEC și oprire circulatorie completă în hipotermie profundă) și de drenaj al LCR [91-93]. Înlocuirea aortei descendente toracice Înlocuirea aortei descendente toracice atunci când aorta

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
este interesată se face în mod obișnuit cu utilizarea unui by-pass atrio-aortic distal, respectiv, canularea și perfuzia arterială distală se realizează la nivelul aortei imediat distal de locul clampării distale a anevrismului [94]. Acest tip de canulare evită descoperirea arterei femurale ca și perfuzarea retrogradă a aortei abdominale. Pentru canulare se alege un segment aortic de bună calitate (examenul CT sau RMN preoperator poate fi de folos pentru stabilirea locului canulării). Debitul pompei este astfel reglat pentru a se obțne o

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
importanță deosebită o are implantarea arterelor mari care nu prezintă sângerare retrogradă sugerând o circulație colaterală precară. Lipsa reimplantării unor astfel de artere determină un risc major de paraplegie [97]. În acest timp viscerele abdominale sunt încă perfuzate prin artera femurală de by-pass-ul atriofemural. După implantarea pastilei cu vasele radiculare în proteză, proteza este purjată și clampată inferior de pastila posterioară. Acum by-pass-ul atriofemural este oprit și se declampează aorta distală. Se croiesc pastile de perete aortic ce conțin ostiile arterelor

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
atrio-femural este oprit, iar aorta este deschisă pe întreaga întindere a dilatării anevrismale. Sunt identificate ostiile ramurilor abdominale și acestea sunt canulate selectiv cu ajutorul unor canule cu balonaș „în caracatiță” care sunt branșate în Y la linia de perfuzie arterială (femurală). Sunt astfel canulate trunchiul celiac, artera mezenterică superioară și arterele renale. Se asigură astfel perfuzia cu sânge oxigenat a viscerelor abdominale, reducând perioada de ischemie viscerală la doar câteva minute. Se realizează în acest timp reimplantarea pastilei posterioare cu ramurile

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

lunii decât de a-i explora fața ascunsă (“Inflammation, atherosclerosis and ischemic events”) . Factorii de risc sunt sistemici în natura lor și nu explică localizarea aterosclerozei în teritorii particulare ale sistemului vascular (arterele coronare, bifurcația carotidiană, aorta abdominală și arterele femurale) iar aici cu localizări predilecte (bifurcații, curbaturi etc). În aceste condiții a renăscut teoria hemodinamică a aterogenezei (Gessner, 1973), cu originea în cercetările doctorului Jean Louis Poiseuille (1846), în care se afirmă faptul că tulburările de flux exercită o influență

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]