1,523 matches
-
phénoménologie, p. 328. 8 Pentru sensul termenului a priori, în folosirea lui în acest context, a se vedea: Imm. Kant, Critica rațiunii pure; îndeosebi "Dialectica transcendentală", Cartea a doua, Capitolul al treilea: "Idealul rațiunii pure". M. Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei; Partea întâi, Capitolul întâi: "Teza lui Kant: ființa nu este un predicat real". Saul Kripke, Numire și necesitate; îndeosebi Prelegerea III. 9 Sensul "discursului" trebuie luat "existențial", după înțelesul heideggerian. Pentru aceasta, a se vedea poziția discursului în orizontul constituirii
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
460. 21 Husserl vorbește și în alte lucrări ale sale despre experiența antepredicativă. Cf. Ideen I, Ideen II, Meditations cartesiennes etc. În lucrarea citată este vorba despre o temă principală a demersului. A se vedea și P. Ricoeur, La școala fenomenologiei, 1. "Husserl". 22 Iată un exemplu semnificativ pentru acest punct de vedere: "Conceptul nu este decât o virtualitate, o posibilitate indefinită de judecăți." Edmond Goblot, Traité de logique, p. 87. 23 Cf. Mircea Florian, "Logica lui Aristotel", în vol. Aristotel
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și nota de la p. 52, aparținând lui Gabriel Liiceanu. În cuprinsul acestei aplicații va fi citată doar ediția românească indicată. Pentru anumite chestiuni, îndeosebi terminologice, au fost consultate și celelalte ediții menționate în Indicele bibliografic.) 156 Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei (PFF). Pentru chestiuni de "reprezentare" a acestei lucrări în proiectul mai larg din Ființă și timp, a se vedea și: "Postfața editorului german" și "Nota traducătorilor". 157 Înțelesul termenului Dasein este stabilit de Heidegger încă de la începutul lui Sein und
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
158 Cf. Edmund Husserl, Ideen I / Idées directrices pour une phénoménologie; pentru precizări terminologice, îndeosebi § 148 "Les problèmes de la raison thèorique ressortissant a l'ontologie formelle". Poate fi consultată și ediția (traducerea) românească, apărută între timp: Idei privitoare la o fenomenologie pură și la o filosofie fenomenologică, trad. Christian Ferencz-Flatz, Editura Humanitas, București, 2011; Cartea întâi: "Introducere generală la fenomenologia pură". 159 FT, p. 22. Expresiile puse între ghilimele aparțin traducerii românești a acestei lucrări. Ele exprimă, cred, adecvat, clar și
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
raison thèorique ressortissant a l'ontologie formelle". Poate fi consultată și ediția (traducerea) românească, apărută între timp: Idei privitoare la o fenomenologie pură și la o filosofie fenomenologică, trad. Christian Ferencz-Flatz, Editura Humanitas, București, 2011; Cartea întâi: "Introducere generală la fenomenologia pură". 159 FT, p. 22. Expresiile puse între ghilimele aparțin traducerii românești a acestei lucrări. Ele exprimă, cred, adecvat, clar și elegant sensurile unor termeni heideggerieni și acesta este un bun motiv pentru a-i prefera chiar și atunci când nu
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ghilimele aparțin traducerii românești a acestei lucrări. Ele exprimă, cred, adecvat, clar și elegant sensurile unor termeni heideggerieni și acesta este un bun motiv pentru a-i prefera chiar și atunci când nu va mai fi vorba, în mod direct, despre fenomenologia heideggeriană. 160 FT, p. 13. 161 A se vedea: Platon, Republica, 509 a 513 e; 514 a 519 c. De asemenea: Fr. E. Peters, Op. cit., Art. noesis și nous. Gheorghe Vlăduțescu, O enciclopedie a filosofiei grecești, Art. Nous. 162 FT
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pp. 18-19. 166 A se vedea, FT, § 33 "Enunțul ca mod derivat al explicitării", pp. 211-219. 167 Heidegger, Despre esența temeiului, în vol. Repere pe drumul gândirii (împreună cu precizările din "Prefața la ediția a treia", 1949). Idem, Problemele fundamentale ale fenomenologiei, Partea a doua, Capitolul întâi: "Problema diferenței ontologice". A se vedea și Nota de la pagina 10 din ediția românească a lucrării Ființă și timp, aparținând lui Gabriel Liiceanu. 168 A se vedea FT, Nota de la p. 10, aparținând lui Gabriel
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
conform lui Kant, 'eu leg'."; În lumina celor expuse anterior, trebuie să spunem că ființa înseamnă aici totuna cu starea-de-a-fi-pus a relației dintre subiect și predicat, starea-de-a-fi-pus a legăturii puse în formalul 'eu leg', inerent judecății." Heidegger, Probleme fundamentale ale fenomenologiei; p. 69; p. 293. 200 Cuvântul "prezentuire" este construit pornind de la un cuvânt al lui Cantemir menționat și în Introducerea la lucrare de față din "Scara" așezată la începutul Istoriei ieroglifice; este vorba despre cuvântul prezentuiește, cu sensul "arată, de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acest context datorită importanței sale pentru problema relației dintre verb și timp). 204 Cf. Augustin, Mărturisiri; Cartea a XI-a. 205 A se vedea analiza lui Heidegger în perspectivă istorică și ontologică asupra lui "este" copulativ, din Problemele fundamentale ale fenomenologiei; Partea întâi, Capitolul patru. Raportat la "normele" unei analize a verbului, așa cum acestea sunt stabilite de filosoful german, analiza de față se plasează în zona încercărilor de tematizare ontologică a lui "este", care, odată schițată, face posibilă tematizarea copulativă; așadar
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a doua, Capitolul întâi: "Despre schematismul conceptelor pure ale intelectului". 216 Cf. Miron Costin, Viiața lumii. 217 Cf. C. Rădulescu-Motru, Timp și destin; Lucian Blaga, Geneza metaforei și sensul culturii; Constantin Noica, Modelul cultural european. 218 Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei, p. 524. 219 Cf, îndeosebi: Husserl, Meditații cartesiene; "Meditația a cincea". 220 Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei, p. 362. 221 Wittgenstein, Tractatus Logico-Philosophicus (Logisch-philosophische Abhandlung), 7, p. 111. 222 "Ființa prin sine se ia în tot atâtea sensuri cîte feluri
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Cf. C. Rădulescu-Motru, Timp și destin; Lucian Blaga, Geneza metaforei și sensul culturii; Constantin Noica, Modelul cultural european. 218 Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei, p. 524. 219 Cf, îndeosebi: Husserl, Meditații cartesiene; "Meditația a cincea". 220 Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei, p. 362. 221 Wittgenstein, Tractatus Logico-Philosophicus (Logisch-philosophische Abhandlung), 7, p. 111. 222 "Ființa prin sine se ia în tot atâtea sensuri cîte feluri de categorii sunt. Căci tot atâtea sunt și semnificațiile ființei. Însemnând aceste categorii cutare ce este, altele
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
atunci comprehensiunea ființei nu poate să fie posibilă decât pe temeiul temporalității. Astfel se conturează perspectiva unei posibile confirmări a următoarei teze: orizontul care ne face să înțelegem ceva de felul ființei în genere este timpul." Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei: "Introducere", 4., p. 44. 224 "Dacă avem conceptele originare și primitive, se pot adăuga ușor cele derivate și subalterne, și arborele genealogic al intelectului pur se poate zugrăvi complet. Cum eu am a face aici nu cu executarea integrală a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reference, Ed. A. W. Moore. 234 "Teoria formelor prejudicative oferă o punte de legătură între domeniul existenței pure și cel al gândirii și al exprimării sale." Alexandru Surdu, Teoria formelor prejudicative, p. 201. -----------------------------------------------------------------------2 1 VIOREL CERNICA Judecată și timp. Fenomenologia judicativului 2 3
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
chestionare mai largi sau mai restrânse, indiferent de modul de abordare a acestui tip de studii. Profesorul încerca să evite, în acest fel, cât mai mult posibil tendința de uniformizare a unor caracteristici comportamentale strict individuale, care depinde de o fenomenologie pe care încerca să o contureze cât mai detaliat. Evitarea strictă a sintagmei de "comportament normal", dezvoltarea și aprofundarea conceptelor de comportament marginal, deviant, disocial, patologic, corelarea acestora cu conștiința, morala, mentalitatea și mentalizarea au reprezentat și reprezintă un pregnant
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Pentru Marx, conștiința nu este doar un epifenomen, conștientizare posterioară, cu funcții explicativ-justificative. Diferența dintre cele două straturi ale conștiinței sociale o găsim și în lucrările sociologiei fenomenologice. Astfel, într-o influentă lucrare ce promovează sistematic punctul de vedere al fenomenologiei, Peter L. Berger și Thomas Luckmann (1967) lansează ceea ce eu aș numi teoria sensului uitat. Operând distincția dintre conștiința constitutivă (conștiința actorilor care produc instituțiile sociale) și conștiința explicativ-justificativă, Berger și Luckmann plasează ambele procese la același nivel de conștiință
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
putem neglija total diagnosticul medicului, dar ajungem mai repede la cimitir. În replică, nu sociologii trebuie să fie culpabilizați atunci când partidul X sau Y scade În sondaje; sociologii, ca și medicii, Înregistrează o stare de fapt pe un continuum al fenomenologiei spațiului social În timp real. Dacă profilul comunitar al opțiunilor fluctuează chiar de la lună la lună, sociologii pur și simplu Înregistrează această dinamică și identifică aria cauzală a schimbărilor produse deja În orizonturile de așteptare ale segmentelor de opinie studiate
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Cluj-Napoca, Editura Napoca Star&Argonaut, 2003 (304 p.) Volumul despre vecinătățile din Apuseni se Înscrie În seria lucrărilor de metodologie calitativă aplicată la cercetarea relațiilor sociale rurale din România. Autorul construiește un veritabil manifest antiobiectivism, În favoarea unei abordări care promovează fenomenologia („hermeneutica fenomenologică”), valorizarea subiectivității, intercunoașterii și spațiilor simbolice În procesul de cercetare socială. Este un demers În care discursul-narațiune Înregistrat prin interviuri este asociat manifestărilor comportamentale și situaționale pentru ca din dialogul discurs-comportamente să rezulte o imagine mai apropiată de realitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de lectură: o Înțelegere fenomenologică, cu accente introspective, din perspectiva psihologiei sociale. Având la bază angajamente oarecum formale (cursuri și seminarii pentru studenții de la master, conferințe, contracte de cercetare), lucrarea oferă un spectru de angajări teoretice ce vin să lumineze fenomenologia contaminării și infiltrării ideologiei comuniste În corpusul social și habitudinal al României comuniste (și chiar postcomuniste). Dincolo de acuratețea metodologică sau rafinamentul analitic, luările de poziție au și un caracter restitutiv, mărturisitor, pentru a fixa mai bine În memorie ceea ce a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
linie, paradoxul Principiului eficace prin simplă prezență, acționînd fără să făptuiască, transformînd fără să intervină explicit și autoritar în țesătura lumii. Nu tocmai acesta e modul de prezență al lui Christos în Evanghelii? Nu tot așa apare suveranitatea divină în fenomenologia revelațiilor religioase? Trimisul lor e un străin, un marginal în raport cu societatea ; e distanțat față de sfera puterii ; atrage tocmai prin libertatea lui față de determinările și de inerțiile, inclusiv religioase, ale lumii în care vine. E de la sine înțeles că acest aspect
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de alternative posibile de dezvoltare și de învățare din surse externe, dar și la etaloane de performanță exigente și în continuă evoluție pe măsura avansului cunoașterii. 2.2.4. Implicații Organizațiile bazate pe cunoaștere pun în evidență nu numai o fenomenologie nouă, ci induc și o viziune diferită cu privire la modul de a concepe și practica managementul. În raport cu specificul configurațiilor organizaționale nonierarhice apar tipuri noi de actori și roluri, iar tipologia practicilor manageriale se schimbă radical. Astfel, s-a constatat că activitățile
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
a politicii guvernamentale în raport cu procesul (aspectul a fost identificat și la nivelul principiilor de proiectare a unei politici guvernamentale): acest predicat este necesar, deoarece o dependență completă față de proces induce imposibilitatea politicii guvernamentale de a contracara unele posibile sincope în fenomenologia procesului economic; aceasta înseamnă că trebuie acceptată o logică internă a politicii guvernamentale (o gramatică proprie) care, deși are acțiuni guvernamentale asignate, ca pe una dintre variabilele sale independente, funcționează, în același timp, relativ independent; 4. continuitatea (C) politicii guvernamentale
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
Imagini de adâncime, AFT, 1986, 12; Eugen Simion, Sistematica personajului literar, RL, 1988, 48; Nicolae Manolescu, A treia dimensiune, RL, 1989, 19; Ioan Holban, Relația teatrală, CRC, 1989, 23; Țeposu, Istoria, 167-168; Papahagi, Fragmente, 252-256; Cornea, Semnele, 169-175; Virgil Podoabă, Fenomenologia personajului literar, VTRA, 1996, 11; Cornel Moraru, Personajul trialogic, VTRA, 1996, 11; Adrian Cristea, Personajul ca lume, „Paralela 45”, 1997, 1; Gheorghe Grigurcu, Aventura personajului, RL, 1997, 47; Livius Ciocârlie, Rimbaud e un altul, RL, 1998, 12; Spiridon, Interpretarea, 187-190
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
gândiri de tip interpretativ. Ilustrând una dintre însușirile-cheie ale autorului - coerența explicativă a discursului -, cartea stă sub semnul unei metafore gnoseologice sensibilizante: distanța. Doi piloni solizi susțin edificiul proiectiv al sintezei: tendința de a stăpâni, prin modelare, eterogenitatea materialului studiat - fenomenologia spiritului clasic -, fără a cădea în capcanele reducționismului facil, și tendința de situare constantă a imaginației clasice în dinamismul cultural al epocii, fără a deborda limitele acestuia din urmă și a încălca domeniul socialului. Ipoteza, evident polemică, este că proiecțiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
Ca teoretician al literaturii, alături de contribuția decisivă pe care și-a adus-o la reinstaurarea lirismului în poezia românească de după 1947 - cea mai spectaculoasă atitudine fiind dezicerea, în 1956, de propria sa creație proletcultistă -, B. este autorul unei Schițe de fenomenologie poetică, al cărei cel mai interesant capitol, intitulat Declinul metaforei, a stârnit vii dezbateri în epocă, prefigurând atitudini lirice ulterioare. „Intrată sub zodia facilității și desuetudinii”, spune autorul, metafora este un simplu „ornament”, un „element al stilului”, de care poezia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
act al transmiterii unui mesaj, ci În crearea și menținerea unei legături permanente și profunde Între individ sau societate În ansamblul ei și lumea puterilor supraomenești. Nu comunicarea este tema lor fundamentală, ci comuniunea. Din perspectiva teologilor sau a reprezentanților fenomenologiei religiilor, acesta este un act personal de credință, Încărcat cu valori mistice. Din perspectiva antropologilor, este un act social, Întemeiat pe anumite reprezentări simbolice și materializat prin diferite reguli de acțiune socială. În esență, modelul comunicării cu divinul, printr-un
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]