2,209 matches
-
cu amintirea sfinților și a sfintelor femei care sunt și au rămas model pentru creștinii de totdeauna. Sfânta Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, Sfânta Emilia, mama lui Vasile cel Mare și a lui Grigorie de Nyssa și Monica, mama Fericitului Augustin, rămân icoane vii ale iubirii jertfelnice a femeilor și a mamelor pentru Dumnezeu și pentru semenii lor. Pilduitoare nume prin fapte rămân mamele voievozilor și domnitorilor noștri cum sunt mama lui Ștefan cel Mare și Sfânt, a lui Mihai
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
IV, s-au format în distinsele familii creștine, 2cu mame vrednice în creșterea și educarea copilului, atâtea personalități, ca Sfântul Atanasie cel Mare, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie de Nyssa, Sfântul Grigorie de Nazianz, Sfântul Ioan Gură de Aur, Fericitul Augustin și mulți alții. Sfântul Vasile cel Mare încă din copilărie a fost educat și format de Macrina, bunica lui și Emilia, mama sa. Mama Sfântului Grigorie de Nazianz era podoaba femeilor din acea vreme în care strălucea și lucra
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
în cele mai mici detalii, sunt realizate din 80% materiale reciclabile. La revenirea din cursa de probă, vă rugăm să vă notați numele și adresa pe buletinul de participare Grand Prix, introduceți-l în urnă și așteptați. Poate veți fi fericitul câștigător! Honda putem foarte bine observa că textul nu răspunde decât la întrebarea "cum se face pentru...?", printr-o procedură descriptivă model: descriere de acțiuni întreruptă un moment de o descriere de stare ("Noua gamă a seriei Civic..." aici cazul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
LIX cum e în P. L.), Editura Sophia, București, 2011, p. 294-298. Am consultat și aceste traduceri. footnote>. Hotărârea adoptată de sinodul cartaginez în frunte cu Sfântul Ciprian n-a făcut decât să „păstreze credința statornică a Bisericii”, precum observă Fericitul Augustin<footnote Epistola CLXVI, 28, 23: „... Fericitul Ciprian nu a adus o hotărâre nouă, ci a păstrat credința statornică a Bisericii ca să îndrepteze pe cei ce socoteau că n-ar trebui să se boteze copilul înainte de ziua a opta de la
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
Sophia, București, 2011, p. 294-298. Am consultat și aceste traduceri. footnote>. Hotărârea adoptată de sinodul cartaginez în frunte cu Sfântul Ciprian n-a făcut decât să „păstreze credința statornică a Bisericii”, precum observă Fericitul Augustin<footnote Epistola CLXVI, 28, 23: „... Fericitul Ciprian nu a adus o hotărâre nouă, ci a păstrat credința statornică a Bisericii ca să îndrepteze pe cei ce socoteau că n-ar trebui să se boteze copilul înainte de ziua a opta de la naștere, când a socotit împreună cu unii episcopi
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
La tradition apostolique, în Sources Chrétiennes, n. 11 bis, Les Éditions du Cerf, Paris, 1968, p. 80. footnote>. E apodictic deci că acesta e un argument solid al botezării pruncilor și o nezdruncinată mărturie de la Sfântul Ipolit al Romei. În timpul Fericitului Augustin, Și ulterior, întrebările baptismale referitoare la nou-născut erau încă adresate părintelui sau patronului său spiritual (nașului) la persoana a treia: „Crede în Dumnezeu?” etc., cu răspunsul, „Crede”. Încă de la Sfântul Ipolit, rezerva specială realizată pentru acei care nu puteau
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
lui Dumnezeu. Prin botez, copilul este instituit în paradisul din care a fost alungat Adam<footnote Philip Schaff, History of Ancient Christianity, vol. II From Constantine The Great to Gregory The Great, Charles Scribner & CO, New York, 1867, p. 481. footnote>. Fericitul Augustin subliniază la rândul său că practica botezării pruncilor era adânc înrădăcinată în tradiția apostolică. În acest sens, redăm cuvintele antologice ale sale din opera Contra donatiștilor, 4, 23: „Potrivit Tradiției, toată Biserica recunoaște botezul pruncilor care, de bună seamă
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
de porunca dumnezeiască pentru așa ceva, apoi ce împlinește toată Biserica, chiar de nu va fi statornicit prin sinoade, dar ceea ce totdeauna era în practică, acestea nu sunt socotite altminteri decât drept poruncă apostolică”. Precum Sfântul Ambrozie Și alți Părinți, și Fericitul Augustin predica necesitatea botezului ca Și condiție pentru intrarea în Împărăția cerurilor, pornind de la textul scripturistic de la Ioan 3, 5 Și deducând de aici, într-o consecvență logică, doctrina înspăimântătoare a damnării tuturor copiilor nebotezați, deși le atribuie cel mai
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
n-au primit Botezul decât la maturitate: Sfântul Ioan Gură de Aur la 24 de ani, Rufin și Fer. Augustin la 25 de ani, Sfântul Vasile cel Mare la 27 de ani, Sfântul Grigorie de Nazianz la 30 de ani, Fericitul Ieronim la 20 de ani, Paulin de Nola la 35 de ani etc. Deși avuseseră mame eminamente pioase, nu au fost botezați decât în momentul convertirii lor din perioada adultă. Dar, ulterior au regretat și au dezaprobat această atitudine de
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
Și note de Pr. D. Fecioru, în col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 23, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1989, p. 77-78). footnote>. Vom aminti în acest sens și o mărturisire deosebit de patetică a Fericitului Augustin: „Ai văzut, Doamne, când eram copil, iar într-o zi deodată am fost cuprins de o fierbințeală la apăsarea stomacului, fiind gata să mor, ai văzut, Dumnezeul meu, căci erai păzitorul meu, cu ce avânt al sufletului și cu
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
meu, această mântuire să fie pusă la adăpost prin ocrotirea Ta, Care mi-o dăduseși. Într-adevăr, ar fi fost mai bine. Dar multele valuri ale ispitelor care se vedeau că mă amenință, după copilărie, le cunoscuse chiar mama”<footnote Fericitul Augustin, Confessiones - Mărturisiri -, cartea I, XI, traducere Și indici de Prof. Dr. Docent Nicolae Barbu, introducere Și note de Preot Prof. Dr. Ioan Rămureanu, în col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 64, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
sacră și după cum mărturisesc cu fervoare mulți religioși, clerici, laici și seculari care au avut privilegiul să atingă cu mâinile lor și să admire cu ochii lor, nu cu mai mult de cinci ani în urmă, în mâinile și picioarele fericitului Francisc, soldatul lui Cristos, au apărut patru semne ale cuielor drept mărturie a victoriei perfecte în lupta împotriva lumii, a victoriei în imitarea regelui său Isus Cristos. Într-adevăr, este scris în Legenda sa că, după vederea în extaz a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
di San Verecondo, MF, X (1906), reprodus în TM, 10-11 (alături de numerotarea paragrafelor făcută de noi, am inserat și numerotarea progresivă a întregului text). 1. (6). Printre evenimentele mai recente [așa relatează cronicarul, după ce a terminat expunerea martiriului Sfântului Verecundo], fericitul sărăcuț Francisc a fost oaspetele Mănăstirii Sfântul Verecundo de mai multe ori. Piosul abate și călugării îl primeau cu dragoste. Aici s-a întâmplat minunea cu scroafa care sfâșiase un mielușel. 2. Chiar în apropierea acestei mănăstiri, fericitul Francisc a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Sfântului Verecundo], fericitul sărăcuț Francisc a fost oaspetele Mănăstirii Sfântul Verecundo de mai multe ori. Piosul abate și călugării îl primeau cu dragoste. Aici s-a întâmplat minunea cu scroafa care sfâșiase un mielușel. 2. Chiar în apropierea acestei mănăstiri, fericitul Francisc a convocat capitulul primilor trei sute de frați. Cu acel prilej, abatele și călugării au avut grijă cu generozitate de toate cele de trebuință, după posibilitățile lor: pâine de orz, de grâu, de mei și de sorg din abundență, apă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
apă curată de băut, vin de mere diluat cu apă pentru cei mai firavi, fasole și legume din belșug. Așa ne-a povestit domnul Andrei, acum înaintat în vârstă, care fusese prezent acolo. 3. (7). [În ultimii ani ai vieții], fericitul Francisc, epuizat și slăbit din cauza incredibilelor acte de pocăință trupești, a vegherilor nocturne, rugăciunilor și posturilor, nemaiputând să meargă pe jos, îndeosebi după ce a primit stigmatele Mântuitorului, călătorea pe spatele unui măgăruș. Într-o seară târziu, aproape că se înnoptase
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Sfântul Verecundo. Țăranii îl strigau spunându-i: «Frate Francisc, rămâi cu noi, nu te du mai departe, pentru că prin aceste locuri mișună lupi înfometați ce-ar putea să vă mănânce măgărușul, iar pe dumneavoastră ar putea să vă rănească». Însă fericitul Francisc le-a răspuns astfel: Nu i-am făcut nicicând vreun rău fratelui lup, ca să dorească să-l mănânce pe fratele măgar. Stați liniștiți, fiilor, și temeți-vă de Dumnezeu!». Și astfel, fratele Francisc și-a văzut de drum fără
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Francisco», Opera omnia, IX, 582. Textul folosit: STEPHANUS DE BORBONE, în A. LECOY DE LA MARCHE, Anecdotes historiques, Paris 1877; reprodus în TM, 93-96. Primul episod se află în LECOY, 264, n. 316. 2253 1. ...Am auzit spunându-se că, trecând fericitul Francisc prin Lombardia, și intrând într-o biserică pentru a se ruga, un patarin sau maniheu, conștient de faima de sfințenie pe care o avea în popor, s-a apropiat de el și, vrând să atragă poporul la sine prin intermediul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ceea ce ele administrează și pentru autoritatea Aceluia pentru care le administrează». Pronunțând aceste cuvinte, îngenuncheat în fața acelui preot, îi sărută mâinile, punându-i în dificultate pe eretici și pe adepții lor care erau prezenți. 2. Am auzit spunându-se că fericitul Francisc ajunsese într-un sat de prin Lombardia, pe unde se vorbea de faima sfințeniei sale. Un eretic, luându-l drept un om simplu, în dorința de a-și consolida secta și adepții săi veniți la fața locului, văzând că
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
19). (Oratorul continuă explicând preceptele în sens spiritual și moral, apoi revine asupra lor ca să facă o aplicație literală): 2. Rehabiții respectau acele porunci în sensul lor literal, după cum faceți și voi, care sunteți descendenții tatălui vostru Rehab, adică ai fericitului Francisc. Într-adevăr, voi nu construiți case, căci alții le clădesc pentru a vă folosi de ele; locuiți în ele ca și cum le-ați fi luat cu împrumut și nu le posedați deoarece sunt proprietatea Bisericii, în numele căreia sunt construite. De asemenea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în coș, nici două tunici, nici încălțăminte în picioare (cf. Mt 10,9; Mc 6,8), cu atât mai rușinoasă și mai josnică va fi căderea voastră - Dumnezeu să vă ferească de așa ceva. După exemplul tatălui vostru Rehab, adică al fericitului Francisc, ca adevărați rehabiți, dând uitării cele lăsate în urmă, să vă avântați către cele de dinainte (cf. Fil 3,13) și, luptând așa cum arată regulile, să puteți primi coroana fericirii veșnice (cf. 2Tim 2,5) (p.158). B) Cezar
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Toscana, lângă Assisi, prin lucrarea unui om religios pe nume Francisc. Membrii acestui ordin se numesc frați minori datorită umilinței și dezinteresului lor față de viața exterioară. Dețin o Regulă proprie, aprobată de papa Inocențiu al III-lea, pe care însuși fericitul Francisc a scris-o ajutat de oameni religioși și instruiți. Tot el a stabilit pentru ei și modul de a citi și a recita psaltirea conform cu ritualul Bisericii Romane. Ei au un superior pe care îl numesc ministru general (pp.
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a scris-o ajutat de oameni religioși și instruiți. Tot el a stabilit pentru ei și modul de a citi și a recita psaltirea conform cu ritualul Bisericii Romane. Ei au un superior pe care îl numesc ministru general (pp. 887-888). Fericitul Francisc, întemeietorul Ordinului Fraților Minori, a trecut fericit la Domnul în ziua de 4 octombrie; trupul său a fost înmormântat cu cinste în Lombardia, în orașul Assisi... 2. În Toscana, în Assisi, oraș situat lângă Perugia, s-a celebrat canonizarea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a definitivat noile ordine, cel al Fraților Pocăinței și al Doamnelor Retrase. El a orientat și Ordinul Fraților Minori, care la început hoinăreau fără reguli precise, pregătindu-le o nouă regulă, dând astfel formă acelei mișcări informe, desemnându-l pe fericitul Francisc drept ministru și conducător. 2. Sub conducerea sa, numărul acestor frați minori a crescut în așa măsură, încât, grație puterii cerești, nu există cătun în lume, oricât de mic ar fi el, care să nu se bucure de venerabila
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
materialele de stofă prețioasă cu usturimea lânii aspre. Odată ce a ajuns pe tronul suveranului pontif, le aduna împreună ca pe niște fiice, le venera ca pe mame și venea în întâmpinarea sărăciei lor cu ajutoare generoase... 3. ...În acel timp, fericitul Francisc, strălucea pentru limpezimea minunilor în orașul Assisi ca o nouă stea pe firmamentul Bisericii. Preasfântul papă Grigore, după ce, în urma unei examinări atente a acestor minuni și în baza relatării autentice a martorilor, le-a aprobat, s-a pornit, la
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de dimineață în mijlocul norilor, ca soarele strălucind în zilele sale, așa a strălucit el în casa Domnului” (cf. Sir 50,6). Apoi, în urma unei lecturi publice și o atentă proclamare a minunilor, preafericitul pontif, izbucnind în lacrimi, a stabilit ca fericitul Francisc, slujitor al Crucifixului, ale cărui răni le-a purtat în inimă și în trup, să fie înscris în catalogul sfinților. După trei zile, s-a întors la Perugia. E) Analele [mănăstirii] Sfânta Iustina Aceste Anale, aparținând unui autor benedictin
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]