3,694 matches
-
din Plante și animale rostesc cuvîntul esențial pentru calificarea acestei viziuni: sărbătoarea: „și iată că trăsura somnului sărbătorească / intră pe potecile privirii” (Mai tîrziu); iar un poem precum Cocoșul sălbatec e doar o descriere a unei cosmice pregătiri pentru evenimentul festiv: „zăpezile dăruie brocarte / herghelia cuvintelor flutură coame / se aprind lămpile păsărilor În boschete / ferigile Își pun colierele de miresme”... Practic, nimic din recuzita scenei nu scapă fervorii combinatorii, iar aceasta dezvoltă, pe o direcție neobarocă și manieristă, gustul pentru rapidele
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
euforic și entuziast, În fața universului ce se dezvăluie generos și abundent privirii, În figuri ale etalării și acumulării precum cele amintite mai sus, avîndu-și corolarul În suita menționată de spații ale spectacolului, atrage, În ultimă instanță atenția asupra caracterului predominant festiv al viziunii lui Voronca. Spațiul său imaginar se definește Într-o covîrșitoare măsură drept spațiu al sărbătorii, În care se conjugă și desfac proteic o gesticulație ritualic-ceremonioasă, o extraordinară disponibilitate ludic-carnavalescă, formele cele mai diverse de manifestare a spontaneității, a
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
asemenea exigențe. Și, de fapt, dacă sîntem atenți, cerințe ca acestea sînt ale poetului Însuși, căci, cum observam În treacăt mai sus, el nu este atît (sau numai) un contemplator al lumii În sărbătoare, ci un agent al transfigurării ei festive, cel care cheamă universul să se sărbătorească, eliberîndu-se de povara grijilor și oprimărilor, conturîndu-și un spațiu al jocului și un timp fără timp, al Înfloririi perpetue. E cel care trăiește și imaginează lumea ca sărbătoare, ca și Întoarsă la o
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
și o celebrare) a Însuși celui care o serbează”. Bucurie, cîntec, lumină, oglindire, asimilare a mișcării cotidiene cu dansul și cu ceea ce francezul numește loisirs, ca o degajare de apăsările existenței de fiecare zi, creează acea atmosferă destinsă, specifică momentelor festive, de răgaz, - spațiu și timp al „Îngăduinței” de a-ți descoperi propria libertate și plenitudine de a fi. Or, cristalizările imaginarului lui Voronca, funciarmente subordonate privirii spectatorului, arată că ele nu sînt decît cazuri particulare ale mai generalei perspective asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
spațiu și timp al „Îngăduinței” de a-ți descoperi propria libertate și plenitudine de a fi. Or, cristalizările imaginarului lui Voronca, funciarmente subordonate privirii spectatorului, arată că ele nu sînt decît cazuri particulare ale mai generalei perspective asupra unui cosmos festiv, impulsionată de ceea ce am putea numi voință de sărbătoare, apelul la transfigurarea sărbătorească a tuturor lucrurilor. Obsesia deschiderii, atît de persistentă În scrisul poetului, ca și modelele structurante ce i se subordonează În coagularea spațiului imaginar, participă la caracterizarea acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
vers poți trece prin patru anotimpuri”). La modul ideal, eul poetic se definește, așadar, la Ilarie Voronca, drept un homo festus prin excelență: cel ce trăiește lumea ca pe o sărbătoare sau se Înfățișează ca invitînd-o, provocînd-o, Înălțînd-o la condiția festivă. Poet al metamorfozelor, Voronca imaginează acest proces ca pe o progresivă generalizare a euforiei specifice cronotopului sărbătoresc, a stărilor de entuziasm și fervoare afectivă, de exuberanță și jubilație. Într-o poezie situată majoritar sub semnul ochiului transfigurator (care, am zice
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de imagini”, „asociații-fulgere”, „În fulgerul unei imagini, toate fîntînile universului reînnoite”, „fiecare poem o pupilă”, „o izbucnire temerară” etc., - sînt formule În fond convergente, pe care le rezumă, poate cel mai bine, o alta; „cuvîntul, dansator descătușat”, concentrînd deopotrivă exuberanța festivă și, indirect, fundalul negativ de care se distinge. Cel puțin o dată, autorul eseului-confesiune Între mine și mine, numește direct sărbătoarea ca unicronotop ideal, sinonim cu poezia, scriind că: „descălecat de pe Înțelesul imediat și util”, cuvîntul se cuvine să capete „o
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
etc. conturează un spațiu al profunzimii imaginative, În care nici o parcelă nu trebuie să rămînă neocupată. Am văzut, pe de altă parte, cît de frecvente sînt metaforele Înseși ale acestei lumi ce Învestește aproape totul În productivitatea imaginației și abundența festivă a „produselor” ei, de la vitrină, panoplie, garderobă la atlas, catalog, jurnal sau sală de bal, arenă de circ etc. etc. Un du-te-vino necontenit Între ființe și lucruri, cu „ciubotele de șapte poști” ale poemului, face ca „lanțul de-ncete schimburi
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
V. Băncilă, Declinul sărbătorii, În GÎndirea, XV, 1936, nr. 5, p. 229. . P.P. Drogeanu, Practica fericirii, București, Ed. Eminescu, 1985, p. 33. . Apud P.P. Drogeanu, Op. cit., p. 45. . v. și P.P. Drogeanu, Op. cit., p. 28: „Barochismul frecvent invocat al actelor festive vine desigur, În primul rînd, din decorul lor caleidoscopic, din mișcarea turbionară la care sînt supuse lucrurile și ființele iubitoare de regular, de arabesc, și de efemeră Împodobire”. . Ibidem, p. 309. . v. Gramatică, În Punct, 1924, nr. 6-7. . Între mine
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
credincioase în ființă ei de fiica a Orientului, în 1931 va prefață cu empatie un volum de Contes roumains d’écrivains contemporains, tipărit la Paris de Sărina Cassvan, si va parcurge, în poemul Amintirea străbunilor, dedicat Elenei Văcărescu în numărul festiv, consacrat României Mari de „Illustration”, la 1 decembrie 1928, o anamneza pioasa a „tainei obârșiilor” în „țară aurita, cuminte, plină de candoare”, care îi va fi imprimat cel dintâi vis - un „cânt să fie, de pastori”, și ale cărei palate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
la închisoare, o simplă atenționare verbală din partea profesorului (care este o sancțiune informală) ar putea fi de ajuns pentru a se produce o schimbare a comportamentului. Raportul dintre norme și sancțiuni Norme Sancțiuni Pozitive Negative Formale Bonusuri salariale Retrogradare Mese festive Demitere Acordarea de medalii Condamnare la închisoare Acordarea unor diplome Expulzare Informale Zâmbete Încruntare Complimente Umilire Încurajări Uneltire, complot Sursa: Richard T. Schaefer, Sociology, ed. cit., p. 70. Sancțiunile pozitive sunt la fel de importante ca și sancțiunile negative, în special atunci când
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Vatra, iar la tarafurile de vioară pe Dumitru și Costică Costandache, Ghiță Deliman și fii săi, frații Macoviciuc de la Alba, Cocândă Chirica și Capraru Constantin. în momentul de față a mai rămas doar fanfara de la Mlenăuți care la unele zile festive mai cântă și prin comuna noastră. Există la nivelul județului Botoșani un festival al fanfarelor la care participă și fanfara de la Hudești. Din Vatra câțiva tineri au învățat să cânte din trompetă. Aceștia sunt Sâsâeac Ionel, Bostan Cristi și Bostan
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la care participă și fanfara de la Hudești. Din Vatra câțiva tineri au învățat să cânte din trompetă. Aceștia sunt Sâsâeac Ionel, Bostan Cristi și Bostan Florin. Pentru cinstirea îndelungatei activități cultural artistice din Hudești, în anul 1972, într-un cadru festiv s-a sărbătorit a 90-a aniversare a formației corale din Hudești la care au participat și formații artistice din Darabani, Concești, Vârful-Câmpului și Hudești. Cu acesta ocazie s-au înmânat distincții de Evidențiat în Munca culturală de masă unui
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și apoi diferite cântece de petrecere. Tinerii sunt binecuvântați de preot și de nașii lor, iar nașa rupe deasupra capetelor tinerilor miri, jâmnele (mici pâini împletite și de o calitate superioară) și aruncă bucăți din ele participanților la acest moment festiv. Nașii servesc pe participanți cu țuică și prăjituri. Mirii se urcă împreună, alături în primul faeton și tot alaiul de nuntă se îndreaptă către casa mirelui. La intrarea în curte, doi tineri primesc de la socrii cei mari un colac mare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
repară căldările și alte vase de aramă. Cămătar - persoană care împrumută bani pe camătă(dobândă). Cătun - grup de așezări omenești care au un număr mai mic de locuitori decât un sat. Ceașnic paharnic, care toarnă în pahare la o masă festivă. Chelar - care administra proviziile alimentare și avea cheile cămării sau pivniței. Chihaia - șeful pădurarilor, administrator al pădurilor. Chindrus - vopsea sub formă de praf de culoare albastră ce se pune în var. Ciupici - cipici, papuci împletiți din fire de lână sau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
portocale și mere. Conform tradiției una dintre persoane se ridică de la masă spunând:”Masa Femeii, masa Fecioarei Maria, Ii sus s-a născut, toată lumea se bucură”. Prăjitura și crenguța rămân în centrul ,mesei până la Epifanie, când poate fi tăiată. Masa festivă la americani începe cu aperitive reci, pregătite deseori din somon afumat, iar desertul variază de la regiune la regiune și chiar de la casă la casă. Ca decorațiuni, cel mai mult se folosesc formele de brazi și culorile roșu și verde. La
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
sâtlp montat în piața centrală este așezată o stea uriață, care plutește parcă deasupra orașului ca exact acumm.. .2,000 de ani. Austria. În Austria, cete de copii străbat străzile, colindând pe la ferestre. Deși Crăciunul este celebrat acsaă, cu mese festive și cadouri, Piața de Crăciun din Viena este atracția principală a Sărbătorilor. În Austria, una dintre tradiții păstrată și acum este ca elevii să monteze, în școli sau în biserici, piese despre nașterea Mântuitorului. În vechime se foloseau anumale vii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
în Ajunul Crăciunului sunt puse în hornul șemineului, pe șemineu sau în geam, introduse în șosetuțe speciale, în așa fel încât să fie umplute cu surprize a doua zi dimineață. La 25 decembrie, englezii se adună în familie la masa festivă. Tot tradiția Crăciunului englezesc îi aparține și pachețelul surpriză numit craker, care este împărțit la servirea budincii de Crăciun. Bunele maniere. Se spune că piatra de încredere a educație unui om este comportamentul său la masă. De aceea, pentru ca masa
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pe peretele aflat în partea opusă geamurilor, intensificând senzația de orbire. În bănci, așezați după o ordine de ei știută, se află absolvenții de acum 20 de ani, mulți dintre ei alături cu soția sau cu soțul. Îmbrăcați în ținută festivă, bărbații dau semne vădite că îi stânjenesc sacoul și cravata și își adună discret cu batista picăturile de sudoare de pe față. Femeile, avantajate din acest punct de vedere, poartă bluze sau rochii subțiri, vaporoase, și discută în surdină cu colega
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
semnificație și ca funcție. El montează o adevărată piesă în piesă, o mască (masque) în sensul elisabetan al cuvântului, acela de compoziție dramatică mai scurtă, în versuri rimate, cu pasaje muzicale și coregrafice, jucată de actori neprofesioniști cu un prilej festiv în lumea mare, de obicei o căsătorie, uneori chiar regească. Și cu un astfel de prilej, logodna Mirandei cu Ferdinand, îl roagă Prospero pe Ariel să pună în scenă această piesă-mască, convocând în vederea ei cât mai multe duhuri: „Decât un
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
sorginte americană, dar de o orientare ideologică distinctă (vezi INTERNATIONAL WOMEN'S DAY). În 1914, eforturile de promovare a Zilei Mamei de către Ana Jarvis au contribuit la declararea ei ca sărbătoare națională de președintele Woodrow Wilson. Ca multe alte zile festive, și aceasta a fost supusă unui proces masiv de comercializare, spre indignarea celei ce a propus-o inițial. Ms. Ms. este un termen care este politically correct (vezi POLITICAL CORRECTNESS) pentru a evita discriminarea între Miss (domnișoară) și Mrs. (doamnă
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
la care a participat toată conducerea administrației locale, precum și conducerea Institutului de Cercetări Agricole reprezentată de profesorul Nicolae Giosan și directorii institutelor, și stațiunilor de cercetare din țară. A fost o sărbătoare frumoasă care s-a încheiat cu o masă festivă la Cabana ”Căprioara” din Adâncata. Cu toate că laboratorul de cercetare a Stațiunii Suceava a reprezentat prima investiție de acest gen, în sistemul cercetării agricole de la noi, reușita lui a fost confirmată de construirea a numeroase alte laboratoare de cercetare la stațiunile
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
i-au fost colegi de generație însă de aceeași apreciere s-a bucurat și din partea tuturor salariaților. În această lungă perioadă cât a condus destinele unității, s-a atașat de personalul din subordine, participând la evenimentele organizate cu prilejul zilelor festive (8 Martie, 1 Mai, 23 August și revelioaneă, respectând indicațiile venite de sus, astfel că se prezenta cu familia la începutul petrecerilor și pleca dimineața printre ultimii (după ciorba de potroaceă. În concluzie se poate spune că a fost omul
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
bal poartă mască, printre ei Elenă, Arrigo și Procida. Monforte apare și ia loc în scaunul de onoare după care ordona începerea serbării. Aceasta se deschide cu un balet, (Cele 4 anotimpuri), în care zeul Ianus își face o intrare festivă pentru a prezenta Anul Nou. Dansuri strălucitoare se succed evocând iarnă înghețată, dulceața primăverii, vara leneșa și în sfârșit, printr-o bacanala, toamna. După un cor destul de scurt, care aduce un omagiu dansatorilor, Arrigo se regăsește singur cu Elenă și
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Morior ergo sum (1981) și îndeosebi Metaerotism imaginar (1990) neașteptate accente existențiale, cu sonorități mistice - înstrăinarea, pribegia de ordin social-istoric și național încărcându-se de toată semnificația regăsirii într-un mesaj al permanenței, dincolo de tranzitoriul și conjuncturalul vieții: „Sub cer festiv de zodii nebunești/ În liniștea dintâi, revelatoare/ Ca sens suprem ce mângâie și doare / Cuvântul s-a-ntrupat la Ipotești.” Nu mai puțin interesant este și prozatorul, care pare că se ignoră. O atentă disecție psihologică, o trecere rapidă spre registrul simbolic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]