2,094 matches
-
se găsesc complexe formate din trei subunități globulare: troponina T (cu afinitate pentru tropomiozină), troponina I (cu afinitate pentru actină) și troponina C (cu afinitate pentru ionii de calciu). În repaus capul polar al miozinei are o dispoziție perpendiculară pe filamentul de actină și nu este atașat acestuia. Componenta HMM are o activitate ATP azică redusă, la aceasta contribuind se pare factorul de relaxare Marsh-Bendall, de natură miofibrilară, activat de ionii de magneziu și inhibat de ionii de calciu. Creșterea concentrației
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
loc hidroliza ATP cu formare de ADP și P, care rămân atașate capului polar. Ionii de calciu se fixează pe troponina C, ca urmare este modificată afinitatea troponinei I pentru actină, iar prin modificarea tropomiozinei se descoperă zonele active de pe filamentele de actină. La acestea din urmă se atașează capetele polare ale miozinei, formând punțile transversale actină-miozină. Modificarea încărcăturii capului polar determină flexia punții transversale spre centrul benzii întunecate, în această mișcare fiind antrenată și actina care va aluneca spre mijlocul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
miozinei se produce cu eliberarea de ADP și P, rămânând astfel o zonă liberă de care se leagă o nouă moleculă de ATP. Consecutiv desfacerii punții transversale și scindării noii molecule de ATP capul polar își reia poziția perpendiculară pe filamentul de actină și ciclul se reia. Prin succesiunea acestor fenomene se produce alunecarea filamentelor de actină în interiorul benzilor întunecate, scurtarea sarcomerului și contracția fibrei musculare. Când concentrația ionilor de calciu din sarcoplasmă scade sub nivelul critic, procesul încetează și se
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de care se leagă o nouă moleculă de ATP. Consecutiv desfacerii punții transversale și scindării noii molecule de ATP capul polar își reia poziția perpendiculară pe filamentul de actină și ciclul se reia. Prin succesiunea acestor fenomene se produce alunecarea filamentelor de actină în interiorul benzilor întunecate, scurtarea sarcomerului și contracția fibrei musculare. Când concentrația ionilor de calciu din sarcoplasmă scade sub nivelul critic, procesul încetează și se produce relaxarea. Aceste etape ale mecanismului glisant sunt în legătură cu gradul de scurtare al sarcomerului
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
musculară netedă prezintă la nivelul sarcolemei niște structuri numite caveole, cu rol în creșterea suprafeței celulare, ce înlocuiesc tubii T, mai puțin dezvoltați decât la fibra musculară striată, un nucleu unic, aparat Golgi, reticul endoplasmic rugos, cu dezvoltare redusă, mitocondrii, filamente de actină și rare filamente de miozină, cu dispoziție neregulată. Între filamentele subțiri se găsesc filamente intermediare, desmina și vimentina. Corpii denși sunt structuri atașate de membrana celulară sau dispersate în interiorul celulei și constituie puncte de contact pentru filamentele subțiri
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sarcolemei niște structuri numite caveole, cu rol în creșterea suprafeței celulare, ce înlocuiesc tubii T, mai puțin dezvoltați decât la fibra musculară striată, un nucleu unic, aparat Golgi, reticul endoplasmic rugos, cu dezvoltare redusă, mitocondrii, filamente de actină și rare filamente de miozină, cu dispoziție neregulată. Între filamentele subțiri se găsesc filamente intermediare, desmina și vimentina. Corpii denși sunt structuri atașate de membrana celulară sau dispersate în interiorul celulei și constituie puncte de contact pentru filamentele subțiri. Între corpii denși atașați membranei
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în creșterea suprafeței celulare, ce înlocuiesc tubii T, mai puțin dezvoltați decât la fibra musculară striată, un nucleu unic, aparat Golgi, reticul endoplasmic rugos, cu dezvoltare redusă, mitocondrii, filamente de actină și rare filamente de miozină, cu dispoziție neregulată. Între filamentele subțiri se găsesc filamente intermediare, desmina și vimentina. Corpii denși sunt structuri atașate de membrana celulară sau dispersate în interiorul celulei și constituie puncte de contact pentru filamentele subțiri. Între corpii denși atașați membranei celulare se află punți proteice intercelulare, cu
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ce înlocuiesc tubii T, mai puțin dezvoltați decât la fibra musculară striată, un nucleu unic, aparat Golgi, reticul endoplasmic rugos, cu dezvoltare redusă, mitocondrii, filamente de actină și rare filamente de miozină, cu dispoziție neregulată. Între filamentele subțiri se găsesc filamente intermediare, desmina și vimentina. Corpii denși sunt structuri atașate de membrana celulară sau dispersate în interiorul celulei și constituie puncte de contact pentru filamentele subțiri. Între corpii denși atașați membranei celulare se află punți proteice intercelulare, cu rol în transmiterea forței
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mitocondrii, filamente de actină și rare filamente de miozină, cu dispoziție neregulată. Între filamentele subțiri se găsesc filamente intermediare, desmina și vimentina. Corpii denși sunt structuri atașate de membrana celulară sau dispersate în interiorul celulei și constituie puncte de contact pentru filamentele subțiri. Între corpii denși atașați membranei celulare se află punți proteice intercelulare, cu rol în transmiterea forței de contracție. Mușchiul neted, cel mai vechi din punct de vedere filogenetic, este de două tipuri: mușchiul neted visceral și mușchiul neted multiunitar
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
la rândul ei determină activarea prin fosforilare a lanțului ușor miozinic, în prezența ATP și a Mg2+. Prin activarea ATP-azei miozinice se realizează hidroliza ATP-ului, în acest mod eliberându-se energia utilizată pentru constituirea punților transversale actomiozinice și alunecării filamentelor de actină printre cele de miozină. Relaxarea mușchiului neted se poate produce prin mai multe mecanisme, cum sunt defosforilarea miozinei de către miozinfosfatază (producându-se astfel detașarea punților), desfacerea complexului Ca2+ calmodulină și scăderea concentrației Ca2+ din sarcoplasmă. Deoarece pompa de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
acestuia, determină o mare economie de energie pentru activitatea contractilă a mușchiului neted. Această adaptare funcțională se datorează faptului că organele interne trebuie să mențină o contracție tonică bazală în mod permanent. Datorită duratei mari a menținerii punților transversale dintre filamentele de actină și cele de miozină, forța maximă de contracție a mușchiului neted este foarte mare. După atingerea maximului contracției, gradul de stimulare poate fi redus la valori mult mai mici față de cele inițiale, datorită consumului energetic redus. Scurtarea fibrelor
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
urmată de creșterea presiunii intracavitare. Proprietatea de plasticitate are la bază faptul că mușchiul neted posedă capacitatea de a-și modifica diametrul longitudinal fără modificări importante de tensiune. Această caracteristică, numită relaxarea prin întindere, se explică prin rearanjarea reversibilă a filamentelor de actină și de miozină în funcție de gradul de tensionare. 6.2.3. Aspecte privind evoluția filo-ontogenetică a funcției contractile musculare De-a lungul timpului au fost emise mai multe ipoteze privind evoluția filogenetică a tipurilor funcționale ale mușchiului striat. Cea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
înlocuire permanentă a proteinelor pentru menținerea funcționalității lor. Peroxizomii sunt o categorie aparte de vezicule, cu conținut bogat de enzime ce realizează procese chimice de oxidare puternică a conținutului rezultat prin fuziunea cu alte vezicule. Citoscheletul este un ansamblu de filamente de natură proteică, cu diferențieri regionale de compoziție și arhitectură, ce servesc diverse roluri funcționale. După criterii structurale se descriu patru clase de filamente: microfilamente (implicate în menținerea arhitecturii celulare), filamente intermediare (cu rol de ancorare a unor proteine membranare
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de oxidare puternică a conținutului rezultat prin fuziunea cu alte vezicule. Citoscheletul este un ansamblu de filamente de natură proteică, cu diferențieri regionale de compoziție și arhitectură, ce servesc diverse roluri funcționale. După criterii structurale se descriu patru clase de filamente: microfilamente (implicate în menținerea arhitecturii celulare), filamente intermediare (cu rol de ancorare a unor proteine membranare) filamentele groase de miozină și microtubulii (formați din tubulină și implicați în menținerea formei celulare, motilitatea cililor și flagelilor, în transportul vezicular și în
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
fuziunea cu alte vezicule. Citoscheletul este un ansamblu de filamente de natură proteică, cu diferențieri regionale de compoziție și arhitectură, ce servesc diverse roluri funcționale. După criterii structurale se descriu patru clase de filamente: microfilamente (implicate în menținerea arhitecturii celulare), filamente intermediare (cu rol de ancorare a unor proteine membranare) filamentele groase de miozină și microtubulii (formați din tubulină și implicați în menținerea formei celulare, motilitatea cililor și flagelilor, în transportul vezicular și în formarea și funcționarea fusului de diviziune). Microfilamentele
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de natură proteică, cu diferențieri regionale de compoziție și arhitectură, ce servesc diverse roluri funcționale. După criterii structurale se descriu patru clase de filamente: microfilamente (implicate în menținerea arhitecturii celulare), filamente intermediare (cu rol de ancorare a unor proteine membranare) filamentele groase de miozină și microtubulii (formați din tubulină și implicați în menținerea formei celulare, motilitatea cililor și flagelilor, în transportul vezicular și în formarea și funcționarea fusului de diviziune). Microfilamentele sunt cele mai mari formațiuni ale citoscheletului sunt alcătuite din
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și funcționarea fusului de diviziune). Microfilamentele sunt cele mai mari formațiuni ale citoscheletului sunt alcătuite din actină, iar în celulele musculare și din miozină. Microfilamentele reprezintă sistemul contractil al celulei, care asigură contracția celulelor musculare, mișcările amiloide ale leucocitelor, mișcările filamentelor celulare. Filamentele intermediare au dimensiuni cuprinse între cele ale microtubulilor și microfilamentelor și se găsesc mai ales în celulele care suportă compresiuni mecanice. Rețeaua microtrabeculară este alcătuită din filamente foarte subțiri interconectate care traversează întreaga citoplasmă ancorându-se de fața
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
fusului de diviziune). Microfilamentele sunt cele mai mari formațiuni ale citoscheletului sunt alcătuite din actină, iar în celulele musculare și din miozină. Microfilamentele reprezintă sistemul contractil al celulei, care asigură contracția celulelor musculare, mișcările amiloide ale leucocitelor, mișcările filamentelor celulare. Filamentele intermediare au dimensiuni cuprinse între cele ale microtubulilor și microfilamentelor și se găsesc mai ales în celulele care suportă compresiuni mecanice. Rețeaua microtrabeculară este alcătuită din filamente foarte subțiri interconectate care traversează întreaga citoplasmă ancorându-se de fața internă a
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
celulei, care asigură contracția celulelor musculare, mișcările amiloide ale leucocitelor, mișcările filamentelor celulare. Filamentele intermediare au dimensiuni cuprinse între cele ale microtubulilor și microfilamentelor și se găsesc mai ales în celulele care suportă compresiuni mecanice. Rețeaua microtrabeculară este alcătuită din filamente foarte subțiri interconectate care traversează întreaga citoplasmă ancorându-se de fața internă a plasmalemei. Organitele, microtubulii și microfilamentele par a fi suspendate de rețeaua microtrabeculară. Rețeaua microtrabeculară constituie scheletul celulei conferind în acest mod unitate funcțională tuturor constituienților citoplasmatici. In
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
microtrabeculară. Rețeaua microtrabeculară constituie scheletul celulei conferind în acest mod unitate funcțională tuturor constituienților citoplasmatici. In afară de organitele menționate, comune tuturor celulelor, există varietăți ale acestora, ce sunt caracteristice anumitor tipuri celulare. Un foarte bun exemplu este structurarea ultraspecializată a filamentelor de miozină și actină în miofibrile cu organizare sarcomerică în fibrele musculare striate. In axonii neuronilor se constituie neurofilamente, în care tubulina participă la transportul axonal de substanțe. Unele celule epiteliale prezintă evaginări membranare filiforme ale plasmalemei numite cili, ce
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
ce este încadrată de perioadele numite de creștere, G1 și G2, în care ADN este utilizat strict pentru transcripție în ARN, în vederea sintezei proteice. Diviziunea propriuzisă cuprinde patru faze: profaza (individualizarea cromozomilor și disoluția membranei nucleare), metafaza (atașarea cromozomilor la filamentele fusului de diviziune), anafaza (migrarea cromozomilor spre polii celulei), telofaza (formarea noilor nuclei și separarea celulelor fiice; citokineză). ARNm este produs prin transcripția ADN sub acțiunea unei ARN polimeraze ADN-dependente. Aceasta determină separarea locală a catenelor ADN după legare la
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
unor factori numiți „mitogeni”, care să le stimuleze proliferarea. In interfază nucleul celulelor animale are o membrană dublă, cea exterioară fiind practic o extensie a reticulului endoplasmic și făcând corp comun cu acesta. Cromatina nu este individualizată, ci este un filament continuu de eucromatină și heterocromatină. Factorii mitogeni sunt substanțe circulante eliberate de sistemele de reglare, sau substanțe eliberate de celulele din vecinătate, care stimulează intrarea celulelor în diviziune. Pentru ca un mitogen să poată acționa, el trebuie să aibă receptori capabili
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
monosomia 45X0 (sdr. Turner). Metafaza Este faza cea mai stabilă și mai organizată a mitozei. Cromosomii sunt orientați către polii celulari, iar kinetochorii îi țin ancorați de fus, adunați la ecuatorul celulei. Fusul metafazic este alcătuit din 2 grupuri majore: filamentele ce conectează cromatidele cu polii fusului și cele care se extind de la un pol la altul. Dacă o singură cromatidă se detașează de fus, acesta nu pornește migrația anafazică fără aceasta. Toți cromosomii așteaptă să fie aliniați pentru a începe
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
transportori), recunoașterea semnalelor biochimice (receptori), legătura cu celulele învecinate (joncțiuni strânse și comunicante), mișcarea celulei sau a lichidului extracelular (cili și flageli). Joncțiunile celulare sunt alcătuite din alipiri ale plasmalemei celulelor învecinate, simple în cazul joncțiunilor strânse (aderente), străbătute de filamente ancorate submembranar în cazul desmozomilor și de canale în cazul joncțiunilor comunicante. Aceste canale sunt permeabile pentru ioni și molecule mici (de exemplu ATP), sunt formate din două seturi pereche de câte șase proteine numite conexoni și sunt reglate de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Există mai mult de 20 de variante de colagen; caracteristica generală este alcătuirea dintr-un triplu helix polipeptidic, rezultând fibrile în lungime de până la 500 de nm. Aceste molecule se asociază pentru a forma agregate. Unele agregate sunt longitudinale, formând filamente ce formează tendoane și ligamente, altele se aranjează într-o rețea bidimensională, formând „foițe” (ce se vor regăsi în membranele biologice) iar altele în rețea tridimensională, pe care se depun proteoglicani (cartilaje) sau săruri minerale (substanța fundamentală a osului). Fibrele
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]